The key to identifying Russia as the power that initiated the Ukrainian war in 2014 is the “fortress,” which is the head, or the capital of the kingdom. The human temple consists of the head and the body. The head is the higher nature, and the body is the lower nature. The “seven times” that ended in 1844, was then to be joined with Jerusalem, which was the head of Judah. In the temple in Jerusalem the throne of the king, who is the head of Jerusalem, which was the head of Judah was located. The combination of Divinity with humanity, representing the sealing of the one hundred and forty-four thousand, is represented as receiving the “mind of Christ.” The mind is the higher nature, and it is therefore the “head.”

Cheia pentru identificarea Rusiei ca puterea care a inițiat războiul ucrainean în 2014 este „fortăreața”, care este capul, sau capitala împărăției. Templul omenesc este alcătuit din cap și trup. Capul este natura superioară, iar trupul este natura inferioară. „Cele șapte vremi” care s-au încheiat în 1844 trebuiau apoi să fie unite cu Ierusalimul, care era capul lui Iuda. În templul din Ierusalim se afla tronul împăratului, care este capul Ierusalimului, care era capul lui Iuda. Îmbinarea Dumnezeirii cu omenirea, reprezentând sigilarea celor o sută patruzeci și patru de mii, este înfățișată ca primirea „minții lui Hristos”. Mintea este natura superioară și, prin urmare, este „capul”.

When those represented by Daniel see the feminine causative vision that causes them to change into the image of Christ, they have received the mind of Christ, who is the second Adam, and is spiritual. At that point their literal carnal mind, which they inherited from the first Adam after he fell and reversed the order of his creation, is crucified. The carnal mind that wars against the law of God, which they received through no choice of their own at their birth, is replaced with the mind of Christ, which they receive by their own choice, that is perfectly obedient to the law of God. Their new mind, and Christ’s mind, are then one mind, and both reside together upon the throne in heavenly places. There is a place within the temple where God’s throne is located, and human beings, who were created in God’s image, have a specific place within the temple, that is designed for the presence of God.

Aqueles que são representados por Daniel, ao contemplarem a visão causativa feminina que os leva a serem transformados à imagem de Cristo, receberam a mente de Cristo, o qual é o segundo Adão e é espiritual. Nesse ponto, sua mente carnal literal, que herdaram do primeiro Adão depois que ele caiu e inverteu a ordem de sua criação, é crucificada. A mente carnal que guerreia contra a lei de Deus, a qual receberam sem qualquer escolha própria no seu nascimento, é substituída pela mente de Cristo, que recebem por sua própria escolha, e que é perfeitamente obediente à lei de Deus. Sua nova mente, e a mente de Cristo, são então uma só mente, e ambas residem juntas sobre o trono, nas regiões celestiais. Há um lugar dentro do templo onde está localizado o trono de Deus, e os seres humanos, que foram criados à imagem de Deus, têm um lugar específico dentro do templo, que foi designado para a presença de Deus.

That place is not in their lower nature, represented by the northern kingdom. It is in the place represented by the southern kingdom, which is where God chose to place His name, which is His character. The place is in Jerusalem, but as the capital of Judah, Jerusalem is the head, but the head of the capital is the king. And Jerusalem was chosen to be the capital, but so too was it chosen as the place where God would place His temple. Then in His temple He placed His throne. The southern kingdom represents the higher nature of man, but it also has a special throne room for the king. Sister White calls that place the “citadel” of the soul. A citadel, by definition, is a fortress.

Acel loc nu se află în natura lor inferioară, reprezentată de împărăţia de nord. El se află în locul reprezentat de împărăţia de sud, care este locul unde Dumnezeu a ales să-Şi pună Numele, adică caracterul Său. Locul este în Ierusalim, însă, ca şi capitală a lui Iuda, Ierusalimul este capul, iar capul capitalei este împăratul. Şi Ierusalimul a fost ales să fie capitala, dar tot astfel a fost ales şi ca locul unde Dumnezeu avea să-Şi aşeze templul. Apoi, în templul Său, El Şi-a aşezat tronul. Împărăţia de sud reprezintă natura superioară a omului, dar are şi o cameră de domnie deosebită pentru împărat. Sora White numeşte acel loc „citadela” sufletului. O citadelă, prin definiţie, este o fortăreaţă.

“The whole heart is to be given to God, else the truth of God will fail to have a sanctifying effect on life and character. But it is a sad fact that many who profess the name of Christ have never given their hearts to him in simplicity. They have never experienced the contrition of an entire surrender to the claims of Christianity, and the consequence is that the transforming power of the truth is not in their lives; the deep, softening influence of the love of Christ is not made manifest in life and character. But what a work of feeding the flock of God might be done if the under-shepherds were crucified with Christ, and were living unto God to co-operate with the Chief Shepherd of the flock! Christ calls upon men to work as he worked. There is need of a deeper, stronger, more constraining testimony on the power of the truth as seen in the practical godliness of those who profess to believe it. The love of the Saviour in the soul will lead to a decided change in the manner in which workers labor for the souls of those who are perishing. When truth occupies the citadel of the soul, Christ is enthroned in the heart, and the human agent can then say, ‘I am crucified with Christ; nevertheless I live; yet not I, but Christ liveth in me; and the life which I now live in the flesh I live by the faith of the Son of God, who loved me, and gave himself for me.’” Review and Herald, October 9, 1894.

„Cała dusza ma być oddana Bogu, inaczej prawda Boża nie wywrze uświęcającego wpływu na życie i charakter. Lecz smutnym faktem jest to, że wielu, którzy wyznają imię Chrystusa, nigdy nie oddało Mu swoich serc w prostocie. Nigdy nie doświadczyli skruchy towarzyszącej całkowitemu poddaniu się wymaganiom chrześcijaństwa, a skutkiem tego przemieniająca moc prawdy nie objawia się w ich życiu; głęboki, zmiękczający wpływ miłości Chrystusa nie uwidacznia się w życiu i charakterze. Jakże wielkiego dzieła karmienia trzody Bożej można by dokonać, gdyby podpasterscy byli ukrzyżowani z Chrystusem i żyli dla Boga, współdziałając z Najwyższym Pasterzem trzody! Chrystus wzywa ludzi, aby pracowali tak, jak On pracował. Potrzeba głębszego, silniejszego, bardziej przynaglającego świadectwa o mocy prawdy, widocznej w praktycznej pobożności tych, którzy wyznają, że w nią wierzą. Miłość Zbawiciela w duszy doprowadzi do wyraźnej zmiany w sposobie, w jaki pracownicy trudzą się dla dusz tych, którzy giną. Gdy prawda zajmuje cytadelę duszy, Chrystus zasiada na tronie serca, a ludzki współpracownik może wówczas powiedzieć: „Z Chrystusem jestem ukrzyżowany; żyję więc już nie ja, ale żyje we mnie Chrystus; a obecne życie moje w ciele jest życiem w wierze w Syna Bożego, który mnie umiłował i wydał samego siebie za mnie.” Review and Herald, 9 października 1894 r.

The “citadel of the soul” is where “Christ is enthroned.” The enthronement of Christ is accomplished when the flesh is crucified, and the flesh by Paul’s definition is the lower nature, and it is the northern kingdom. This is why the northern kingdom’s prophecy only reached to 1798. The lower nature cannot be combined with Divinity, it must be changed in the twinkling of an eye at the second coming. The southern kingdom, which contained the “head” which was Jerusalem, and the “head” which was the sanctuary reached to 1844, for it represented the higher nature that could choose to crucify the flesh and by faith enter into the citadel of the Most Holy Place, and be seated upon the throne with Christ. The place where that joining, and that enthronement takes place is in the citadel of the human temple. Verse ten of chapter eleven defines the head as the fortress, but that truth is only established with the witness of Isaiah, which demands that the truth concerning the fortress (citadel), be understood in its external and internal applications.

„Cetatea sufletului” este locul unde „Hristos este întronat”. Întronarea lui Hristos se împlinește atunci când firea pământească este răstignită, iar firea pământească, potrivit definiției date de Pavel, este natura inferioară, și aceasta este împărăția de nord. Acesta este motivul pentru care profeția împărăției de nord a ajuns numai până în 1798. Natura inferioară nu poate fi unită cu Dumnezeirea; ea trebuie să fie schimbată într-o clipă, într-o clipeală de ochi, la a doua venire. Împărăția de sud, care cuprindea „capul”, care era Ierusalimul, și „capul”, care era sanctuarul, a ajuns până în 1844, căci ea reprezenta natura superioară care putea alege să răstignească firea pământească și, prin credință, să intre în cetatea Locului Preasfânt și să șadă pe tron împreună cu Hristos. Locul unde are loc această unire și această întronare este în cetatea templului omenesc. Versetul zece din capitolul unsprezece definește capul ca fiind fortăreața, însă acest adevăr este statornicit numai prin mărturia lui Isaia, care cere ca adevărul cu privire la fortăreață (cetate) să fie înțeles atât în aplicațiile sale externe, cât și în cele interne.

“The word of God is to be our spiritual food. ‘I am the bread of life,’ Christ said; ‘he that cometh to me shall never hunger; and he that believeth on me shall never thirst.’ The world is perishing for want of pure, unadulterated truth. Christ is the truth. His words are truth, and they have a deeper significance than appears on the surface, and a value beyond their unpretending appearance. Minds that are quickened by the Holy Spirit will discern the value of these words. When our eyes are anointed with the holy eye-salve, we shall be able to detect the precious gems of truth, even though they may be buried beneath the surface.

„Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie hrana noastră spirituală. «Eu sunt pâinea vieții», a spus Hristos; «cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată; și cine crede în Mine nu va înseta niciodată». Lumea piere din lipsa adevărului curat, nealterat. Hristos este adevărul. Cuvintele Sale sunt adevăr și au o însemnătate mai adâncă decât se vede la suprafață și o valoare care depășește înfățișarea lor nepretențioasă. Mințile însuflețite de Duhul Sfânt vor discerne valoarea acestor cuvinte. Când ochii noștri vor fi unși cu alifia sfântă pentru ochi, vom putea descoperi nestematele prețioase ale adevărului, chiar dacă ele ar fi îngropate sub suprafață.”

“Truth is delicate, refined, elevated. When it molds the character, the soul grows under its divine influence. Every day the truth is to be received into the heart. Thus we eat Christ’s words, which he declares are spirit and life. The acceptance of truth will make every receiver a child of God, an heir of heaven. Truth that is cherished in the heart is not a cold, dead letter, but a living power.

„Adevărul este delicat, rafinat, înălțător. Când modelează caracterul, sufletul crește sub influența sa divină. În fiecare zi, adevărul trebuie primit în inimă. Astfel mâncăm cuvintele lui Hristos, despre care El declară că sunt duh și viață. Primirea adevărului va face din fiecare primitor un copil al lui Dumnezeu, un moștenitor al cerului. Adevărul care este prețuit în inimă nu este o literă rece, moartă, ci o putere vie.”

“Truth is sacred, divine. It is stronger and more powerful than anything else in the formation of a character after the likeness of Christ. In it there is fulness of joy. When it is cherished in the heart, the love of Christ is preferred to the love of any human being. This is Christianity. This is the love of God in the soul. Thus pure, unadulterated truth occupies the citadel of the being. The words are fulfilled, ‘A new heart also will I give you, and a new spirit will I put within you.’ There is a nobleness in the life of the one who lives and works under the vivifying influence of the truth.” Review and Herald, February 14, 1899.

„Adevărul este sacru, divin. El este mai tare și mai puternic decât orice altceva în formarea unui caracter după asemănarea lui Hristos. În el este plinătate de bucurie. Când este prețuit în inimă, dragostea lui Hristos este pusă mai presus de dragostea pentru orice ființă omenească. Aceasta este creștinismul. Aceasta este dragostea lui Dumnezeu în suflet. Astfel, adevărul curat, nealterat, ocupă cetatea ființei. Se împlinesc cuvintele: «Vă voi da o inimă nouă și voi pune în voi un duh nou.» Există o noblețe în viața celui care trăiește și lucrează sub influența însuflețitoare a adevărului.” Review and Herald, 14 februarie 1899.

That vision of prophetic history in Daniel chapter eleven, begins when verse two, and the sixth and richest president, align with the head, which is Russia in verses eleven through fifteen. In that history the sixth president, will become the eighth that is of the seven, and he will reign when church and state in the United States come together, and consummate their unholy fornication in verse sixteen, at the soon coming Sunday law.

Acel chip al istoriei profetice din capitolul unsprezece al cărții lui Daniel începe la versetul doi, iar al șaselea și cel mai bogat președinte se aliniază cu capul, care este Rusia, în versetele unsprezece până la cincisprezece. În acea istorie, al șaselea președinte va deveni al optulea, care este dintre cei șapte, și va domni atunci când biserica și statul din Statele Unite se vor uni și își vor consuma necurata lor curvie în versetul șaisprezece, la legea duminicală care va veni în curând.

The ensign that is then to be lifted up will be disappointed and die for a period of three and a half days, which in Daniel ten, is twenty-one days. At the conclusion of the twenty-one days of mourning for Daniel, which is the conclusion of the three and a half days of death in the street for the two witnesses, who are those in Ezekiel’s valley, who are dead dry bones—there is a prophetic message that brings the dead back to life. That process in Daniel chapter ten, is represented by three steps.

Steagul care atunci urmează să fie înălțat va fi dezamăgit și va muri pentru o perioadă de trei zile și jumătate, care, în Daniel zece, este douăzeci și una de zile. La încheierea celor douăzeci și una de zile de jale pentru Daniel, care reprezintă încheierea celor trei zile și jumătate de moarte pe uliță pentru cei doi martori, care sunt aceia din valea lui Ezechiel, care sunt oase uscate și moarte — există un mesaj profetic care îi readuce pe cei morți la viață. Acest proces, în capitolul zece din Daniel, este reprezentat prin trei pași.

And in the four and twentieth day of the first month, as I was by the side of the great river, which is Hiddekel; Then I lifted up mine eyes, and looked, and behold a certain man clothed in linen, whose loins were girded with fine gold of Uphaz: His body also was like the beryl, and his face as the appearance of lightning, and his eyes as lamps of fire, and his arms and his feet like in colour to polished brass, and the voice of his words like the voice of a multitude. And I Daniel alone saw the vision: for the men that were with me saw not the vision; but a great quaking fell upon them, so that they fled to hide themselves. Therefore I was left alone, and saw this great vision, and there remained no strength in me: for my comeliness was turned in me into corruption, and I retained no strength. Yet heard I the voice of his words: and when I heard the voice of his words, then was I in a deep sleep on my face, and my face toward the ground. And, behold, an hand touched me, which set me upon my knees and upon the palms of my hands. And he said unto me, O Daniel, a man greatly beloved, understand the words that I speak unto thee, and stand upright: for unto thee am I now sent. And when he had spoken this word unto me, I stood trembling. Then said he unto me, Fear not, Daniel: for from the first day that thou didst set thine heart to understand, and to chasten thyself before thy God, thy words were heard, and I am come for thy words. But the prince of the kingdom of Persia withstood me one and twenty days: but, lo, Michael, one of the chief princes, came to help me; and I remained there with the kings of Persia. Now I am come to make thee understand what shall befall thy people in the latter days: for yet the vision is for many days. Daniel 10:4–14.

Și, în a douăzeci și patra zi a lunii întâi, pe când eram pe malul râului celui mare, care este Hidechel, mi-am ridicat ochii și m-am uitat, și iată că era un om îmbrăcat în in, ale cărui coapse erau încinsе cu aur curat din Ufaz. Și trupul lui era ca berilul, și fața lui ca înfățișarea fulgerului, și ochii lui ca niște făclii de foc, și brațele lui și picioarele lui ca strălucirea aramei lustruite, iar glasul cuvintelor lui ca vuietul unei mulțimi. Și eu, Daniel, singur am văzut vedenia; căci bărbații care erau cu mine n-au văzut vedenia, dar a căzut peste ei o mare cutremurare, așa încât au fugit să se ascundă. De aceea am rămas singur și am văzut această mare vedenie, și n-a mai rămas putere în mine; căci frumusețea mea s-a prefăcut în mine în stricăciune, și n-am mai păstrat nicio putere. Totuși, am auzit glasul cuvintelor lui; și, când am auzit glasul cuvintelor lui, am căzut într-un somn adânc cu fața la pământ și cu fața spre pământ. Și, iată, o mână m-a atins și m-a pus pe genunchii mei și în palmele mâinilor mele. Și mi-a zis: Daniele, om preaiubit, înțelege cuvintele pe care ți le spun și stai drept în picioare, căci acum sunt trimis la tine. Și, când mi-a spus cuvântul acesta, am stat în picioare tremurând. Atunci mi-a zis: Nu te teme, Daniele, căci din cea dintâi zi în care ți-ai pus inima ca să înțelegi și să te smerești înaintea Dumnezeului tău, cuvintele tale au fost auzite, și eu am venit pentru cuvintele tale. Dar căpetenia împărăției Persiei mi-a stat împotrivă douăzeci și una de zile; însă, iată, Mihail, una dintre căpeteniile cele mai de seamă, a venit să-mi ajute, și am rămas acolo lângă împărații Persiei. Acum am venit să te fac să înțelegi ce va veni peste poporul tău în zilele de pe urmă, căci vedenia este încă pentru multe zile. Daniel 10:4–14.

Daniel is at the end of the twenty-one days of mourning when he sees the vision of Christ and he hears the words of Christ. The vision of the visual and spoken Word of God, produces a separation of two classes, and Daniel was dead in the street, for he was “in a deep sleep.”

Daniel se află la sfârșitul celor douăzeci și una de zile de jale când vede viziunea lui Hristos și aude cuvintele lui Hristos. Viziunea Cuvântului lui Dumnezeu, văzut și rostit, produce o separare a două clase, iar Daniel zăcea mort în uliță, căci era „într-un somn adânc.”

These things said he: and after that he saith unto them, Our friend Lazarus sleepeth; but I go, that I may awake him out of sleep. Then said his disciples, Lord, if he sleep, he shall do well. Howbeit Jesus spake of his death: but they thought that he had spoken of taking of rest in sleep. Then said Jesus unto them plainly, Lazarus is dead. John 11:11–14.

这些事说了以后，他又对他们说：“我们的朋友拉撒路睡了；但我去，为要叫他醒过来。”门徒就对他说：“主啊，他若睡了，就必好了。”其实，耶稣是指着他的死说的；他们却以为他说的是睡眠中的安歇。于是耶稣就明明地对他们说：“拉撒路死了。”约翰福音 11:11–14。

Then Daniel was touched by Gabriel for the first time, who informs him of the political struggle that has been happening while Daniel was dead (asleep), and that he was now going to provide the interpretation of the vision that had just transformed Daniel into Christ’s image. He is then going to be touched a second time, by Christ Himself.

Apoi Daniel a fost atins pentru prima dată de Gabriel, care îl înștiințează despre lupta politică ce avusese loc în timp ce Daniel era mort (adormit) și că urma acum să-i ofere tâlcuirea vedeniei care tocmai îl transformase pe Daniel după chipul lui Hristos. Apoi avea să fie atins a doua oară, de Hristos Însuși.

And when he had spoken such words unto me, I set my face toward the ground, and I became dumb. And, behold, one like the similitude of the sons of men touched my lips: then I opened my mouth, and spake, and said unto him that stood before me, O my lord, by the vision my sorrows are turned upon me, and I have retained no strength. For how can the servant of this my lord talk with this my lord? for as for me, straightway there remained no strength in me, neither is there breath left in me. Daniel 10:15–17.

Și, când mi-a vorbit cu astfel de cuvinte, mi-am plecat fața la pământ și am rămas mut. Și iată că unul, având înfățișarea fiilor oamenilor, mi-a atins buzele; atunci mi-am deschis gura, am vorbit și i-am zis celui ce stătea înaintea mea: O, domnul meu, din pricina vedeniei m-au cuprins durerile și nu mi-a mai rămas nicio putere. Căci cum ar putea robul acestui domn al meu să vorbească cu acest domn al meu? Fiindcă, în ceea ce mă privește, îndată nu a mai rămas putere în mine și nici suflare nu a mai rămas în mine. Daniel 10:15–17.

This is parallel to the first prophecy of Ezekiel in chapter thirty-seven, for in the two prophecies that Ezekiel is told to present to the dead bones in the valley, the first forms the bodies, but they do not then have breath, nor do they have the strength of a mighty army. It is the second prophecy of Ezekiel that the bodies receive the breath from the four winds and stand up as a mighty army, and at Daniel’s second touch, “there remained no strength in me, neither is there breath left in me.” Then Daniel is again touched the third time overall, and the second time by Gabriel.

Aceasta este paralelă cu prima profeție a lui Ezechiel din capitolul treizeci și șapte, căci, în cele două profeții pe care i se spune lui Ezechiel să le rostească peste oasele moarte din vale, cea dintâi formează trupurile, dar ele nu au încă suflare și nici nu au puterea unei oștiri mari. Prin a doua profeție a lui Ezechiel, trupurile primesc suflarea din cele patru vânturi și se ridică în picioare ca o oștire mare, iar la a doua atingere a lui Daniel, „nu mai rămăsese putere în mine și nu mai rămăsese suflare în mine.” Apoi Daniel este atins din nou, pentru a treia oară în total și pentru a doua oară de Gabriel.

Then there came again and touched me one like the appearance of a man, and he strengthened me, And said, O man greatly beloved, fear not: peace be unto thee, be strong, yea, be strong. And when he had spoken unto me, I was strengthened, and said, Let my lord speak; for thou hast strengthened me. Daniel 10:18, 19.

Apoi a venit din nou și m-a atins cineva care avea înfățișarea unui om și m-a întărit. Și a zis: „Om preaiubit, nu te teme; pace ție; fii tare, da, fii tare.” Și, când mi-a vorbit, am fost întărit și am zis: „Să vorbească domnul meu, căci tu m-ai întărit.” Daniel 10:18, 19.

The third touch of Daniel, is Ezekiel’s second prophecy, which brings the bodies to their feet as a mighty army. His prophecy is addressed to a people that recognize that they are dead, for they were in mourning, as was Daniel.

A treia atingere a lui Daniel este a doua prorocie a lui Ezechiel, care aduce trupurile pe picioarele lor ca o armată mare. Prorocia lui este adresată unui popor care recunoaște că este mort, căci era în jale, așa cum era și Daniel.

Then said he unto me, Prophesy unto the wind, prophesy, son of man, and say to the wind, Thus saith the Lord God; Come from the four winds, O breath, and breathe upon these slain, that they may live. So I prophesied as he commanded me, and the breath came into them, and they lived, and stood up upon their feet, an exceeding great army. Then he said unto me, Son of man, these bones are the whole house of Israel: behold, they say, Our bones are dried, and our hope is lost: we are cut off for our parts. Ezekiel 37:9–11.

Apoi mi-a zis: „Prorocește vântului, prorocește, fiul omului, și spune vântului: Așa vorbește Domnul Dumnezeu: Vino din cele patru vânturi, suflare, și suflă peste acești uciși, ca să învieze.” Am prorocit cum îmi poruncise, și suflarea a intrat în ei, și au înviat, și au stat în picioare, o oaste nespus de mare. Apoi mi-a zis: „Fiul omului, oasele acestea sunt toată casa lui Israel; iată, ei zic: «Ni s-au uscat oasele, ni s-a dus nădejdea: suntem nimiciți.»” Ezechiel 37:9–11.

The Lord commands Ezekiel to prophesy, and he tells them the testimony of the house of Israel is that they are dead, without hope and cut off. They are mourning, as was Daniel, because they are disappointed by the failed prediction of July 18, 2020, and in that condition, Ezekiel is told to prophesy.

Domnul îi poruncește lui Ezechiel să prorocească și le spune că mărturia casei lui Israel este că ei sunt morți, fără nădejde și nimiciți. Ei sunt în jale, așa cum era Daniel, pentru că sunt dezamăgiți de predicția eșuată din 18 iulie 2020, iar în acea stare, lui Ezechiel i se spune să prorocească.

Therefore prophesy and say unto them, Thus saith the Lord God; Behold, O my people, I will open your graves, and cause you to come up out of your graves, and bring you into the land of Israel. And ye shall know that I am the Lord, when I have opened your graves, O my people, and brought you up out of your graves, And shall put my spirit in you, and ye shall live, and I shall place you in your own land: then shall ye know that I the Lord have spoken it, and performed it, saith the Lord. Ezekiel 37:12–14.

De aceea, prorocește și spune-le: Așa vorbește Domnul Dumnezeu: Iată, poporul Meu, vă voi deschide mormintele, vă voi scoate din mormintele voastre și vă voi aduce în țara lui Israel. Și veți cunoaște că Eu sunt Domnul, când vă voi deschide mormintele, poporul Meu, și vă voi scoate din mormintele voastre. Voi pune Duhul Meu în voi și veți trăi, și vă voi așeza în țara voastră; atunci veți cunoaște că Eu, Domnul, am vorbit și am împlinit, zice Domnul. Ezechiel 37:12–14.

The Lord, who is Michael the archangel opens their graves and the two witnesses of Revelation eleven, who are then resurrected and given the Holy Spirit and stand up, just as the Holy Spirit was given to those who stand up when they are brought out of their graves in Ezekiel’s second prophecy.

Domnul, care este Mihail arhanghelul, le deschide mormintele, iar cei doi martori din Apocalipsa unsprezece, care sunt apoi înviați și primesc Duhul Sfânt și se ridică în picioare, întocmai cum Duhul Sfânt a fost dat celor care se ridică în picioare când sunt scoși din mormintele lor în a doua profeție a lui Ezechiel.

And after three days and an half the Spirit of life from God entered into them, and they stood upon their feet; and great fear fell upon them which saw them. Revelation 11:11.

Na după trei zile și jumătate, Duhul de viață de la Dumnezeu a intrat în ei și au stat în picioare; și o mare frică a căzut peste cei care i-au văzut. Apocalipsa 11:11.

Those two witnesses are represented as Moses and Elijah, and Moses was also resurrected by the voice of the archangel.

Acei doi martori sunt reprezentați ca Moise și Ilie, iar Moise a fost de asemenea înviat prin glasul arhanghelului.

Yet Michael the archangel, when contending with the devil he disputed about the body of Moses, durst not bring against him a railing accusation, but said, The Lord rebuke thee. Jude 1:9.

Însă Mihail, arhanghelul, când se împotrivea diavolului și se certa cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să aducă împotriva lui o judecată de ocară, ci a zis: „Domnul să te mustre!” Iuda 1:9.

Michael, the Prince and the Archangel, is the One who came and helped Gabriel in Daniel chapter ten, and it is His voice that calls men and women to life.

Mihail, Prințul și Arhanghelul, este Cel care a venit și l-a ajutat pe Gabriel în capitolul zece din Daniel, iar glasul Lui este cel care îi cheamă pe bărbați și pe femei la viață.

For the Lord himself shall descend from heaven with a shout, with the voice of the archangel, and with the trump of God: and the dead in Christ shall rise first. 1 Thessalonians 4:16.

Căci Domnul Însuși Se va coborî din cer cu un strigăt, cu glasul arhanghelului și cu trâmbița lui Dumnezeu; și cei morți în Hristos vor învia întâi. 1 Tesaloniceni 4:16.

Daniel’s three touches represent the transition of the Laodicean movement of the third angel, unto the Philadelphian movement of the third angel, and in Daniel ten, the vision that accomplishes the transition from the image of Laodicea, unto the image of Philadelphia, is represented by the prophetic history represented in chapter eleven. That vision is represented by Ezekiel as the vision of Islam of the third woe. In 2014, Russia initiated the second proxy war. In 2015, the richest president began his efforts to become the sixth president.

Cele trei atingeri ale lui Daniel reprezintă tranziția mișcării laodiceene a îngerului al treilea către mișcarea filadelfiană a îngerului al treilea, iar în Daniel 10, viziunea care înfăptuiește tranziția de la chipul Laodiceei la chipul Filadelfiei este reprezentată de istoria profetică înfățișată în capitolul unsprezece. Acea viziune este reprezentată de Ezechiel ca viziunea islamului celei de-a treia vai. În 2014, Rusia a inițiat al doilea război prin interpuși. În 2015, cel mai bogat președinte și-a început demersurile pentru a deveni al șaselea președinte.

In 2020, that president, representing the Republican horn was slain by the “woke” atheist beast from the bottomless pit, and in the same year the Laodicean Protestant horn was also slain. In 2023, both horns came back to life, both beginning their transition into the eighth that is of the seven. One transitioning into the political image of the beast as Church and State are brought together in the United States, and the other horn transitioning from the image of Laodicea to the image of Christ. Both will be lifted up at the soon coming Sunday law. One will become “Alexander the Great”, the premier king of the ten kings who give their seventh kingdom to the whore of Rome, and the other lifted up as an ensign.

În 2020, acel președinte, reprezentând cornul republican, a fost ucis de fiara ateistă „woke” din adânc, iar în același an a fost ucis și cornul protestant laodicean. În 2023, ambele coarne au revenit la viață, începându-și amândouă tranziția către al optulea, care este dintre cei șapte. Unul trecând în chipul politic al fiarei, pe măsură ce Biserica și Statul sunt aduse împreună în Statele Unite, iar celălalt corn trecând din chipul Laodiceei în chipul lui Hristos. Amândouă vor fi înălțate la apropiata lege duminicală. Unul va deveni „Alexandru cel Mare”, regele de frunte al celor zece împărați care își dau al șaptelea lor împărății desfrânatei Rome, iar celălalt va fi înălțat ca un steag.

The vision that produces both of these transitions is the history that unfolds between September 11, 2001 and the Sunday law. Verse eleven, of Daniel chapter eleven, is specifically identified within the context that if you will not believe, you will not be established.

Viziunea care produce ambele aceste tranziții este istoria care se desfășoară între 11 septembrie 2001 și legea duminicală. Versetul unsprezece din capitolul unsprezece al cărții lui Daniel este identificat în mod specific în contextul afirmației că, dacă nu veți crede, nu veți fi întăriți.

We will continue this study in the next article.

Vom continua acest studiu în articolul următor.

“Bible rules are to be the guide of the daily life. The cross of Christ is to be the theme, revealing the lessons we must learn and practice. Christ must be brought into all the studies, that students may drink in the knowledge of God and may represent Him in character. His excellence is to be our study in time as well as in eternity. The word of God, spoken by Christ in the Old and New Testaments, is the bread from heaven; but much that is called science is as dishes of human invention, adulterated food; it is not the true manna.

„Normele Bibliei trebuie să fie călăuza vieții de fiecare zi. Crucea lui Hristos trebuie să fie tema centrală, descoperind lecțiile pe care trebuie să le învățăm și să le punem în practică. Hristos trebuie să fie adus în toate studiile, pentru ca studenții să se adape din cunoașterea lui Dumnezeu și să-L reprezinte în caracter. Desăvârșirea Sa trebuie să fie studiul nostru atât în timp, cât și în veșnicie. Cuvântul lui Dumnezeu, rostit de Hristos în Vechiul și Noul Testament, este pâinea din cer; dar mult din ceea ce se numește știință este asemenea unor mâncăruri născocite de om, hrană alterată; nu este adevărata mană.”

“In God’s word is found wisdom unquestionable, inexhaustible—wisdom that originated, not in the finite, but in the infinite mind. But much of that which God has revealed in His word is dark to men, because the jewels of truth are buried beneath the rubbish of human wisdom and tradition. To many the treasures of the word remain hidden, because they have not been searched for with earnest perseverance until the golden precepts were understood. The word must be searched in order to purify and prepare those who receive it to become members of the royal family, children of the heavenly King.

„În Cuvântul lui Dumnezeu se găsește o înțelepciune de necontestat, inepuizabilă — o înțelepciune care își are originea nu în mintea mărginită, ci în Mintea infinită. Dar mult din ceea ce Dumnezeu a descoperit în Cuvântul Său este întunecat pentru oameni, deoarece nestematele adevărului sunt îngropate sub molozul înțelepciunii și tradiției omenești. Pentru mulți, comorile Cuvântului rămân ascunse, fiindcă nu au fost căutate cu stăruință plină de râvnă până când preceptele de aur au fost înțelese. Cuvântul trebuie cercetat pentru a-i curăți și pregăti pe cei care îl primesc să devină membri ai familiei regale, copii ai Împăratului ceresc.”

“The study of God’s word should take the place of the study of those books that have led minds into mysticism and away from the truth. Its living principles, woven into our lives, will be our safeguard in trials and temptations; its divine instruction is the only way to success. As the test comes to every soul, there will be apostasies. Some will prove to be traitors, heady, high-minded, and self-sufficient, and will turn away from the truth, making shipwreck of faith. Why? Because they did not live ‘by every word that proceedeth out of the mouth of God.’ They did not dig deep and make their foundation sure.

„Studiul Cuvântului lui Dumnezeu ar trebui să ia locul studiului acelor cărți care au condus mințile în misticism și departe de adevăr. Principiile sale vii, țesute în viețile noastre, vor fi apărarea noastră în încercări și ispite; instrucțiunea sa divină este singura cale spre succes. Pe măsură ce proba vine asupra fiecărui suflet, vor exista lepădări de credință. Unii se vor dovedi trădători, îndrăzneți, îngâmfați și încrezuți în sine și se vor abate de la adevăr, făcând naufragiu în ce privește credința. De ce? Pentru că nu au trăit „cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu”. Ei nu au săpat adânc și nu și-au făcut temelia sigură.

“When the words of the Lord through His chosen messengers are brought to them, they murmur and think the way is made too strait. In the sixth chapter of John we read of some who were thought to be disciples of Christ, but who, when the plain truth was presented to them, were displeased and walked no more with Him. In like manner these superficial students also will turn away from Christ.” Testimonies, volume 6, 132.

„Când cuvintele Domnului transmise prin mesagerii Săi aleși le sunt aduse, ei cârtesc și socotesc că calea este făcută prea îngustă. În capitolul al șaselea din Ioan citim despre unii care erau socotiți ucenici ai lui Hristos, dar care, atunci când le-a fost prezentat adevărul limpede, s-au simțit nemulțumiți și n-au mai umblat cu El. În același fel, și acești studenți superficiali se vor îndepărta de Hristos.” Testimonies, volumul 6, 132.