The Book of Daniel - Number One-Hundred and Eighty-Seven

І коли фарисеї спитали Його, коли прийде Царство Боже, Він відповів їм і сказав: Царство Боже приходить не примітним чином; і не скажуть: Ось тут! або: Ось там! бо ось, Царство Боже всередині вас. Луки 17:20, 21.

De atunci Isus a început să le arate ucenicilor Săi că trebuie să meargă la Ierusalim și să pătimească multe din partea bătrânilor, a preoților celor mai de seamă și a cărturarilor, și să fie omorât, iar a treia zi să învieze. Atunci Petru L-a luat deoparte și a început să-L mustre, zicând: Să Te ferească Dumnezeu, Doamne: una ca aceasta să nu Ți se întâmple! Dar El S-a întors și i-a zis lui Petru: Înapoia Mea, Satano: tu Îmi ești o piatră de poticnire; căci gândurile tale nu sunt la lucrurile lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor. Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze. Pentru că oricine va voi să-și scape viața o va pierde; dar oricine își va pierde viața pentru Mine o va găsi. Și ce i-ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său? Căci Fiul omului va veni în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi; și atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui. Adevărat vă spun că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până nu vor vedea pe Fiul omului venind în Împărăția Sa. Matei 16:21–28.

Celui qui vaincra, je ferai de lui une colonne dans le temple de mon Dieu, et il n’en sortira plus; j’écrirai sur lui le nom de mon Dieu, et le nom de la cité de mon Dieu, la nouvelle Jérusalem, qui descend du ciel d’auprès de mon Dieu; et j’écrirai sur lui mon nom nouveau. Que celui qui a des oreilles entende ce que l’Esprit dit aux Églises. Apocalypse 3:12, 13.

Iată, Eu stau la ușă și bat: dacă aude cineva glasul Meu și deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el, și el cu Mine. Celui ce va birui îi voi da să șadă cu Mine pe tronul Meu, după cum și Eu am biruit și am șezut cu Tatăl Meu pe tronul Lui. Cine are urechi, să audă ce zice Duhul bisericilor. Apocalipsa 3:20–22.

Chiar și atunci când eram morți în păcate, ne-a adus la viață împreună cu Hristos (prin har sunteți mântuiți); și ne-a înviat împreună și ne-a pus să ședem împreună în locurile cerești, în Hristos Isus. Efeseni 2:5, 6.

Căci ce-i va folosi unui om să câștige toată lumea, dacă își pierde propriul suflet? Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său? Căci Fiul omului va veni în slava Tatălui Său, împreună cu îngerii Săi; și atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui. Adevărat vă spun: sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până nu vor vedea pe Fiul omului venind în împărăția Sa. Matei 16:26–28.

I po sześciu dniach Jezus wziął z sobą Piotra, Jakuba i Jana, brata jego, i zaprowadził ich samych na wysoką górę. I został przemieniony przed nimi; a oblicze jego zajaśniało jak słońce, a szaty jego stały się białe jak światłość. I oto ukazali się im Mojżesz i Eliasz, rozmawiający z nim. Wtedy Piotr odezwał się i rzekł do Jezusa: Panie, dobrze nam tu być; jeśli chcesz, rozbijemy tu trzy namioty: jeden dla ciebie, jeden dla Mojżesza i jeden dla Eliasza. Gdy on jeszcze mówił, oto obłok jasny osłonił ich; i oto rozległ się głos z obłoku, mówiący: Ten jest Syn mój umiłowany, w którym mam upodobanie; jego słuchajcie. A gdy uczniowie to usłyszeli, upadli na twarz i bardzo się zlękli. Lecz Jezus podszedł, dotknął ich i rzekł: Wstańcie i nie bójcie się. A gdy podnieśli oczy swoje, nikogo nie widzieli, tylko samego Jezusa. A gdy schodzili z góry, Jezus przykazał im, mówiąc: Nikomu nie opowiadajcie o tym widzeniu, aż Syn Człowieczy zmartwychwstanie. I zapytali go uczniowie jego, mówiąc: Czemu więc uczeni w Piśmie powiadają, że Eliasz ma wpierw przyjść? A Jezus, odpowiadając, rzekł im: Eliasz wprawdzie przyjdzie najpierw i wszystko odnowi. Lecz powiadam wam, że Eliasz już przyszedł, a nie poznali go, lecz uczynili z nim, co chcieli. Tak też Syn Człowieczy będzie od nich cierpiał. Wtedy uczniowie zrozumieli, że mówił im o Janie Chrzcicielu. Mateusz 17:1–13.

Iar eu, Daniel, singur am văzut vedenia; căci oamenii care erau cu mine n-au văzut vedenia, dar i-a apucat o mare cutremurare, aşa încât au fugit să se ascundă. Astfel am rămas singur şi am văzut această mare vedenie; şi n-a mai rămas putere în mine, căci frumuseţea mea s-a prefăcut în mine în stricăciune şi n-am mai avut nicio putere. Totuşi, am auzit glasul cuvintelor lui; şi, când am auzit glasul cuvintelor lui, am căzut într-un somn adânc cu faţa la pământ, cu faţa spre pământ. Şi iată că o mână m-a atins şi m-a aşezat pe genunchii mei şi pe palmele mâinilor mele. Şi el mi-a zis: Daniele, om preaiubit, înţelege cuvintele pe care ţi le spun şi stai în picioare la locul tău, căci acum sunt trimis la tine. Şi, pe când îmi vorbea astfel, am stat în picioare tremurând. Apoi mi-a zis: Nu te teme, Daniele, căci din cea dintâi zi când ţi-ai pus inima ca să înţelegi şi să te smereşti înaintea Dumnezeului tău, cuvintele tale au fost auzite, şi eu am venit din pricina cuvintelor tale. Daniel 10:7–12.

„Moise, pe muntele schimbării la față, a fost un martor al biruinței lui Hristos asupra păcatului și a morții. El i-a reprezentat pe aceia care vor ieși din mormânt la învierea celor drepți. Ilie, care fusese luat la cer fără să vadă moartea, i-a reprezentat pe aceia care vor fi vii pe pământ la a doua venire a lui Hristos și care vor fi „schimbați, într-o clipă, într-o clipeală de ochi, la cea din urmă trâmbiță”; când „trupul acesta muritor trebuie să se îmbrace în nemurire” și „trupul acesta supus putrezirii trebuie să se îmbrace în neputrezire”. 1 Corinteni 15:51–53. Isus a fost îmbrăcat cu lumina cerului, așa cum Se va arăta atunci când va veni „a doua oară, nu în vederea păcatului, ci ca să aducă mântuire”. Căci El va veni „în slava Tatălui Său cu sfinții îngeri”. Evrei 9:28; Marcu 8:38. Făgăduința Mântuitorului făcută ucenicilor era acum împlinită. Pe munte, viitoarea împărăție a slavei a fost înfățișată în miniatură — Hristos, Împăratul, Moise, un reprezentant al sfinților înviați, și Ilie, al celor luați la cer fără a vedea moartea.” Hristos, Lumina lumii, 421.

„Am văzut o ceată care stătea bine păzită și neclintită, nedând nicio încurajare acelora care ar fi vrut să tulbure credința statornicită a trupului. Dumnezeu i-a privit cu aprobare. Mi-au fost arătați trei pași — solia primului, a celui de-al doilea și a celui de-al treilea înger. Îngerul care mă însoțea a spus: «Vai de acela care va mișca o piatră sau va clinti un cui din aceste solii. Adevărata înțelegere a acestor solii este de o importanță vitală. Destinul sufletelor atârnă de felul în care sunt primite.» Am fost iarăși purtată în jos prin aceste solii și am văzut cât de scump își cumpărase poporul lui Dumnezeu experiența. Ea fusese dobândită prin multă suferință și prin luptă aprigă. Dumnezeu îi condusese pas cu pas, până când îi așezase pe o platformă solidă, de neclintit. Am văzut persoane apropiindu-se de platformă și cercetând temelia. Unele, cu bucurie, au pășit îndată pe ea. Altele au început să găsească vină temeliei. Ele doreau să se facă îmbunătățiri, și atunci platforma ar fi fost mai desăvârșită, iar poporul mult mai fericit. Unele au coborât de pe platformă ca s-o cerceteze și au declarat că fusese așezată greșit. Dar am văzut că aproape toți stăteau neclintiți pe platformă și îi îndemnau pe cei care coborâseră de pe ea să înceteze cu plângerile lor; căci Dumnezeu era Maestrul Ziditor, iar ei luptau împotriva Lui. Ei au istorisit lucrarea minunată a lui Dumnezeu, care îi condusese la platforma cea tare, și, în unire, și-au ridicat ochii spre cer și, cu glas tare, L-au slăvit pe Dumnezeu. Aceasta i-a mișcat pe unii dintre aceia care se plânseseră și părăsiseră platforma, iar ei, cu înfățișare smerită, au pășit din nou pe ea.”

„Am fost îndrumată înapoi la proclamarea primei veniri a lui Hristos. Ioan a fost trimis în duhul și puterea lui Ilie, ca să pregătească calea lui Isus. Cei care au respins mărturia lui Ioan nu au avut niciun folos din învățăturile lui Isus. Împotrivirea lor față de solia care prevestea venirea Lui i-a așezat într-o poziție în care nu puteau primi cu ușurință cele mai puternice dovezi că El era Mesia. Satana i-a condus pe cei care au respins solia lui Ioan să meargă și mai departe, până la a-L respinge și a-L răstigni pe Hristos. Făcând astfel, ei s-au așezat acolo unde nu puteau primi binecuvântarea din ziua Cincizecimii, care i-ar fi învățat calea spre sanctuarul ceresc. Sfâșierea perdelei templului a arătat că jertfele și rânduielile iudaice nu aveau să mai fie primite. Marea Jertfă fusese adusă și fusese primită, iar Duhul Sfânt, care a coborât în ziua Cincizecimii, a purtat mintea ucenicilor de la sanctuarul pământesc la cel ceresc, unde Isus intrase prin propriul Său sânge, ca să reverse asupra ucenicilor Săi binefacerile ispășirii Sale. Dar iudeii au fost lăsați în întuneric deplin. Ei au pierdut toată lumina pe care ar fi putut-o avea cu privire la planul mântuirii și au continuat să se încreadă în jertfele și darurile lor fără folos. Sanctuarul ceresc luase locul celui pământesc, totuși ei nu aveau cunoștință despre această schimbare. De aceea, ei nu puteau avea parte de beneficiile mijlocirii lui Hristos în Locul Sfânt.”

«Mulți privesc cu groază la purtarea iudeilor în lepădarea și răstignirea lui Hristos; și, pe măsură ce citesc istoria rușinoasei Lui batjocoriri, cred că Îl iubesc și că nu L-ar fi tăgăduit, cum a făcut Petru, și nici nu L-ar fi răstignit, cum au făcut iudeii. Dar Dumnezeu, care citește inimile tuturor, a adus la probă acea iubire pentru Isus pe care pretindeau că o simțeau. Întreg cerul a urmărit cu cel mai adânc interes primirea soliei primului înger. Dar mulți care mărturiseau că-L iubesc pe Isus și care vărsau lacrimi când citeau istoria crucii au batjocorit vestea cea bună a venirii Lui. În loc să primească solia cu bucurie, au declarat că este o amăgire. I-au urât pe cei care iubeau arătarea Lui și i-au dat afară din biserici. Cei care au respins prima solie nu au putut fi ajutați de a doua; nici nu au fost ajutați de strigătul de la miezul nopții, care trebuia să-i pregătească să intre împreună cu Isus, prin credință, în Locul Preasfânt al sanctuarului ceresc. Și, prin respingerea celor două solii anterioare, și-au întunecat într-atât înțelegerea, încât nu mai pot vedea nicio lumină în solia îngerului al treilea, care arată calea spre Locul Preasfânt. Am văzut că, după cum iudeii L-au răstignit pe Isus, tot astfel bisericile de formă au răstignit aceste solii și, prin urmare, nu au nicio cunoștință despre calea către Locul Preasfânt și nu pot fi ajutate de mijlocirea lui Isus de acolo. Asemenea iudeilor, care își aduceau jertfele lor zadarnice, ele își înalță rugăciunile lor zadarnice către încăperea pe care Isus a părăsit-o; iar Satana, mulțumit de amăgire, își asumă un caracter religios și îndreaptă mințile acestor pretinși creștini spre sine, lucrând cu puterea sa, cu semnele sale și cu minunile sale mincinoase, pentru a-i prinde în lațul său. Pe unii îi înșală într-un fel, iar pe alții în altul. El are diferite amăgiri pregătite pentru a influența minți diferite. Unii privesc cu groază la o înșelăciune, în timp ce primesc cu ușurință o alta. Satana îi înșală pe unii prin spiritism. El vine și ca un înger de lumină și își răspândește influența peste țară prin intermediul unor reforme false. Bisericile sunt înălțate și socotesc că Dumnezeu lucrează în chip minunat pentru ele, când, de fapt, este lucrarea unui alt duh. Entuziasmul se va stinge și va lăsa lumea și biserica într-o stare mai rea decât înainte.»

„Am văzut că Dumnezeu are copii sinceri printre adventiștii de nume și în bisericile căzute, iar înainte ca plăgile să fie revărsate, slujitori și membri ai poporului vor fi chemați să iasă din aceste biserici și vor primi cu bucurie adevărul. Satana știe aceasta; și, înainte de a fi dată marea strigare a celui de-al treilea înger, el stârnește o agitație în aceste comunități religioase, pentru ca aceia care au respins adevărul să poată crede că Dumnezeu este cu ei. El speră să-i înșele pe cei sinceri și să-i facă să creadă că Dumnezeu încă lucrează pentru biserici. Dar lumina va străluci, și toți cei care sunt sinceri vor părăsi bisericile căzute și își vor lua poziția alături de rămășiță.” Early Writings, 258–261.