The word “hour” that is only found in the Old Testament in the book of Daniel, is always associated with some type of judgment. In chapter three it represents the Sunday law, with the emphasis upon the ensign represented by Shadrach, Meshach and Abednego.
Cuvântul „ceas”, care se găsește în Vechiul Testament numai în cartea lui Daniel, este întotdeauna asociat cu un anumit tip de judecată. În capitolul trei, el reprezintă legea duminicală, cu accentul pus asupra steagului reprezentat de Șadrac, Meșac și Abed-Nego.
In chapter four it represents the arrival of the warning of the first angel’s message in 1798. When used the second time in chapter four, it represented the opening of the investigative judgment on October 22, 1844. In chapter four, the two usages of the word “hour” represent the history of the first and second angels’ messages from 1798 until 1844. That history is the history of the seven thunders of Revelation ten. The seven thunders are represented by the two times the word “hour” is employed in chapter four, and therefore also represents the history of the third angel from 1989, until the soon-coming Sunday law.
În capitolul patru, ea reprezintă sosirea avertizării soliei primului înger în 1798. Când este folosită a doua oară în capitolul patru, ea reprezenta deschiderea judecății de cercetare la 22 octombrie 1844. În capitolul patru, cele două întrebuințări ale cuvântului „ceas” reprezintă istoria soliilor primului și celui de-al doilea înger, din 1798 până în 1844. Acea istorie este istoria celor șapte tunete din Apocalipsa zece. Cele șapte tunete sunt reprezentate prin cele două dăți în care cuvântul „ceas” este folosit în capitolul patru și, prin urmare, reprezintă de asemenea istoria celui de-al treilea înger, din 1989 până la legea duminicală care va veni curând.
In chapter five, the word “hour” also represents the Sunday law, but the emphasis there is upon the end of the sixth kingdom of Bible prophecy, the United States, as typified by the end of the first kingdom of Bible prophecy, Babylon. In chapter three, the emphasis was upon the ensign in the furnace, but in chapter five the emphasis is on the fate of Belshazzar and his particular judgment, although Daniel does ultimately arrive into the story typifying the ensign.
În capitolul cinci, cuvântul „ceas” reprezintă, de asemenea, legea duminicală, însă accentul acolo este pus asupra sfârșitului celei de-a șasea împărății din profeția biblică, Statele Unite, așa cum este preînchipuit de sfârșitul primei împărății din profeția biblică, Babilonul. În capitolul trei, accentul a fost pus asupra steagului în cuptor, dar în capitolul cinci accentul este pus asupra sorții lui Belșațar și asupra judecății sale particulare, deși Daniel ajunge, în cele din urmă, în relatare, preînchipuind steagul.
At the Sunday law, the “hour” of Nebuchadnezzar’s dedication and the death of Belshazzar are represented. The “hour” represented as the opening of the judgment in chapter four identifies the opening of the investigative judgment on October 22, 1844, and it also identifies the opening of the executive judgment at the Sunday law. Whether the opening of the books of judgment in the heavenly sanctuary on October 22, 1844, or the beginning of the judgment of God brought upon those who have rejected salvation, at the beginning of the executive judgment at the Sunday law the warning for either approaching judgment is represented in Daniel chapter four by the first use of the word “hour,” and the actual beginning of either of the two types of judgment is represented by the second time the word “hour” is used in chapter four.
La legea duminicală sunt reprezentate „ceasul” dedicării lui Nebucadnețar și moartea lui Belșațar. „Ceasul” reprezentat ca deschiderea judecății în capitolul patru identifică deschiderea judecății de cercetare la 22 octombrie 1844 și, de asemenea, identifică deschiderea judecății executive la legea duminicală. Fie că este vorba despre deschiderea cărților de judecată în sanctuarul ceresc la 22 octombrie 1844, fie despre începutul judecății lui Dumnezeu aduse asupra acelora care au respins mântuirea, la începutul judecății executive, la legea duminicală, avertizarea pentru oricare dintre aceste judecăți care se apropie este reprezentată în Daniel capitolul patru prin prima folosire a cuvântului „ceas”, iar începutul efectiv al oricăruia dintre cele două tipuri de judecată este reprezentat prin a doua folosire a cuvântului „ceas” în capitolul patru.
The grammatical term for the word “hour” as it is employed by Daniel is that it is a “polysemy”. A polysemy is a word that has various definitions that can all be grouped together under the same heading. The five times Daniel uses the word “hour,” all refer to judgment, but they each address different aspects of either God’s retributive judgment, which is called His executive judgment, or God’s investigative judgment where He is determining who will or will not be saved. Whether it is the investigative judgment that began on October 22, 1844, or the executive judgment that begins at the soon-coming Sunday law, both judgments are progressive in nature. God’s retributive, or executive judgment begins at the Sunday law and progressively escalates, ultimately reaching the close of human probation and the seven last plagues.
Gramaticalni izraz za riječ „čas”, onako kako je Daniel upotrebljava, jeste da je ona „polisemija”. Polisemija je riječ koja ima razna značenja koja se sva mogu svrstati pod isti naslov. Svih pet puta kada Daniel koristi riječ „čas”, ona se odnosi na sud, ali svaki put zahvata različite aspekte ili Božjeg odmazdnog suda, koji se naziva Njegov izvršni sud, ili Božjeg istražnog suda, u kojem On utvrđuje ko će ili neće biti spasen. Bilo da je riječ o istražnom sudu koji je započeo 22. oktobra 1844. godine, ili o izvršnom sudu koji započinje s uskoro dolazećim zakonom o nedjelji, oba suda su po svojoj naravi progresivna. Božji odmazdni, odnosno izvršni sud započinje zakonom o nedjelji i postepeno se pojačava, da bi na kraju dosegao završetak vremena milosti za čovječanstvo i sedam posljednjih zala.
Daniel chapter five uses the word “hour,” to illustrate God’s executive judgment as represented by the death of Belshazzar, and the end of the nation he ruled.
Capitolul cinci din Daniel folosește cuvântul „ceas” pentru a ilustra judecata executivă a lui Dumnezeu, reprezentată prin moartea lui Belșațar și sfârșitul națiunii pe care o conducea.
In the same hour came forth fingers of a man’s hand, and wrote over against the candlestick upon the plaster of the wall of the king’s palace: and the king saw the part of the hand that wrote. Daniel 5:5.
În aceeași clipă s-au ivit degetele unei mâini de om și au scris în dreptul sfeșnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc; iar împăratul a văzut partea mâinii care scria. Daniel 5:5.
The executive judgment begins at the Sunday law, which is also represented by Nebuchadnezzar’s dedication of the golden image, but that “hour” is more about the deliverance of God’s people in the crisis that is brought about at the Sunday law. The executive judgment of the whore of Tyre, and also of the United States begins at the Sunday law, which is the “hour” that is a symbol of judgment in the book of Daniel.
Ko guca urubanza rw’ishyirwa mu bikorwa gutangirira ku itegeko ryo ku Cyumweru, na ryo rikaba rigereranywa no kweza kwa Nebukadinezari ishusho ya zahabu; ariko iryo “saha” ryerekeza cyane ku gukizwa kw’ubwoko bw’Imana mu gihe cy’amakuba giterwa n’itegeko ryo ku Cyumweru. Urubanza rw’ishyirwa mu bikorwa rw’indaya y’i Tiro, ndetse n’urw’Amerika, rutangirira ku itegeko ryo ku Cyumweru, ari ryo “saha” ikora nk’ikimenyetso cy’urubanza mu gitabo cya Daniyeli.
And I heard another voice from heaven, saying, Come out of her, my people, that ye be not partakers of her sins, and that ye receive not of her plagues. For her sins have reached unto heaven, and God hath remembered her iniquities. Reward her even as she rewarded you, and double unto her double according to her works: in the cup which she hath filled fill to her double. How much she hath glorified herself, and lived deliciously, so much torment and sorrow give her: for she saith in her heart, I sit a queen, and am no widow, and shall see no sorrow. Therefore shall her plagues come in one day, death, and mourning, and famine; and she shall be utterly burned with fire: for strong is the Lord God who judgeth her. And the kings of the earth, who have committed fornication and lived deliciously with her, shall bewail her, and lament for her, when they shall see the smoke of her burning, Standing afar off for the fear of her torment, saying, Alas, alas that great city Babylon, that mighty city! for in one hour is thy judgment come. Revelation 18:4–10.
Și am auzit un alt glas din cer, zicând: Ieșiți din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiți părtași la păcatele ei și să nu primiți din plăgile ei. Căci păcatele ei au ajuns până la cer, și Dumnezeu Și-a adus aminte de nelegiuirile ei. Răsplătiți-i cum v-a răsplătit ea vouă și întoarceți-i îndoit, după faptele ei; în paharul în care a turnat ea, turnați-i îndoit. Pe cât s-a slăvit pe sine însăși și a trăit în desfătări, pe atât dați-i chin și tânguire; pentru că zice în inima ei: „Șed ca împărăteasă, nu sunt văduvă și nu voi vedea nicidecum tânguire.” De aceea, într-o singură zi vor veni peste ea plăgile ei: moartea, jalea și foametea; și va fi arsă de tot în foc, căci puternic este Domnul Dumnezeu, Cel ce a judecat-o. Și împărații pământului, care au desfrânat și au trăit în desfătări cu ea, o vor plânge și o vor jeli când vor vedea fumul arderii ei, stând departe, de frica chinului ei, și zicând: „Vai! Vai! cetatea cea mare, Babilonul, cetatea cea puternică! Pentru că într-un singur ceas ți-a venit judecata.” Apocalipsa 18:4–10.
The Sunday law in the United States, which is the beginning of the executive judgment, which is also progressive, begins in the “hour” that God’s children who are still in Babylon are called out by the ensign. It is the “hour” that the judgment comes upon “that Great city, Babylon”. Her judgment, represented by the word “hour,” covers the period when God’s other flock are called out of Babylon.
Legea duminicală din Statele Unite, care este începutul judecății executive, care este de asemenea progresivă, începe în „ceasul” în care copiii lui Dumnezeu, care sunt încă în Babilon, sunt chemați afară de către steag. Acesta este „ceasul” în care judecata vine asupra „cetății celei mari, Babilonul”. Judecata ei, reprezentată prin cuvântul „ceas”, acoperă perioada în care cealaltă turmă a lui Dumnezeu este chemată afară din Babilon.
And in that day there shall be a root of Jesse, which shall stand for an ensign of the people; to it shall the Gentiles seek: and his rest shall be glorious. And it shall come to pass in that day, that the Lord shall set his hand again the second time to recover the remnant of his people, which shall be left, from Assyria, and from Egypt, and from Pathros, and from Cush, and from Elam, and from Shinar, and from Hamath, and from the islands of the sea. And he shall set up an ensign for the nations, and shall assemble the outcasts of Israel, and gather together the dispersed of Judah from the four corners of the earth. Isaiah 11:10–12.
Și în ziua aceea va fi o Rădăcină a lui Isai, care va sta ca un steag pentru popoare; neamurile o vor căuta, și locul Lui de odihnă va fi slăvit. Și se va întâmpla în ziua aceea că Domnul Își va întinde mâna din nou, a doua oară, ca să răscumpere rămășița poporului Său, care va mai rămâne, din Asiria, și din Egipt, și din Patros, și din Cuș, și din Elam, și din Șinear, și din Hamat, și din ostroavele mării. El va înălța un steag pentru neamuri, va aduna pe cei izgoniți ai lui Israel și va strânge laolaltă pe cei risipiți ai lui Iuda din cele patru colțuri ale pământului. Isaia 11:10–12.
The Lord called people out of Babylon in the movement of the first angel in 1844, and the second angel of that history is to be repeated in the last days, when “the Lord shall set his hand again the second time to recover the remnant of his people.” The remnant of the people He is “again” calling out, is not the ensign, for the ensign are the “root of Jesse,” which stand up as the “ensign” whom the “Gentiles seek”. For a second time, God will call the nations out of Babylon.
Domnul a chemat oameni afară din Babilon în mișcarea primului înger din 1844, iar al doilea înger al acelei istorii trebuie să se repete în zilele de pe urmă, când „Domnul Își va întinde iarăși mâna, a doua oară, ca să răscumpere rămășița poporului Său”. Rămășița poporului pe care El o cheamă „iarăși” afară nu este steagul, căci steagul este „Rădăcina lui Isai”, care Se ridică drept „steag”, pe care „neamurile îl vor căuta”. Pentru a doua oară, Dumnezeu va chema neamurile afară din Babilon.
He will do so by first assembling “the outcasts of Israel,” who are “the dispersed of Judah,” and who come “from the four corners of the earth,” when they are gathered together at the end of three and a half days of laying dead in the street of Revelation chapter eleven, that runs through Ezekiel’s valley of dead and dry bones.
El va face aceasta prin faptul că va aduna mai întâi „surghiuniții lui Israel”, care sunt „risipiții lui Iuda” și care vin „de la cele patru colțuri ale pământului”, atunci când sunt strânși laolaltă la sfârșitul celor trei zile și jumătate în care au zăcut morți pe uliță în capitolul unsprezece din Apocalipsa, care străbate valea lui Ezechiel a oaselor moarte și uscate.
The “hour” when the executive judgment begins for “Babylon” that “mighty city,” is the same “hour” of the “great earthquake” of Revelation eleven. God’s executive judgment begins at that “hour,” for in Revelation chapter eleven, there are seven thousand that are slain in the “hour” of the earthquake. Those seven thousand were represented by the “most mighty men” of Nebuchadnezzar, who died throwing Shadrach, Meshach and Abednego into the furnace that had been heated “seven times” above normal. In the French Revolution the “seven thousand” represented the royalty of France, or its mighty men. Not only was Belshazzar slain in chapter five, but his army was destroyed. The “hour” of the Sunday law begins the persecution represented by God’s people being thrown into the furnace, but it also marks the beginning of God’s executive judgment upon the great city Babylon.
„Ora” în care începe judecata executivă asupra „Babilonului”, acea „cetate puternică”, este aceeași „oră” a „marelui cutremur” din Apocalipsa unsprezece. Judecata executivă a lui Dumnezeu începe în acea „oră”, căci în capitolul unsprezece din Apocalipsa sunt șapte mii care sunt uciși în „ora” cutremurului. Acele șapte mii au fost reprezentate de „cei mai puternici bărbați” ai lui Nebucadnețar, care au murit aruncându-i pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego în cuptorul care fusese încălzit de „șapte ori” mai mult decât în mod obișnuit. În Revoluția Franceză, cele „șapte mii” reprezentau regalitatea Franței, sau pe oamenii ei puternici. Nu numai Belșațar a fost ucis în capitolul cinci, ci și armata lui a fost nimicită. „Ora” legii duminicale începe persecuția reprezentată prin aruncarea poporului lui Dumnezeu în cuptor, dar ea marchează și începutul judecății executive a lui Dumnezeu asupra marii cetăți Babilon.
It is also the “hour” of the great earthquake in Revelation chapter eleven’s great earthquake, when the formerly dead bones that were slain in the street by the beast from the bottomless pit are lifted up into heaven as an ensign. There it is also the same “hour” that the third Woe, which is also the seventh trumpet is sounded. The seventh trumpet is the third Woe, and the purpose of that final Woe trumpet is not only to bring judgment upon those that enforce Sunday worship, but also to anger the nations. The third Woe, the seventh trumpet, and the angering of the nations, are all symbols that address the prophetic role of Islam, and they are all placed in the “hour” of the great earthquake.
Este, de asemenea, „ceasul” marelui cutremur din capitolul unsprezece al Apocalipsei, când oasele odinioară moarte, care au fost ucise în uliță de fiara din adânc, sunt ridicate la cer ca un steag. Acolo este, de asemenea, același „ceas” în care răsună a treia Vai, care este totodată și a șaptea trâmbiță. A șaptea trâmbiță este a treia Vai, iar scopul acelei trâmbițe finale de Vai nu este numai să aducă judecată asupra celor care impun închinarea de duminică, ci și să mânie neamurile. A treia Vai, a șaptea trâmbiță și mânia neamurilor sunt toate simboluri care tratează rolul profetic al islamului și toate sunt așezate în „ceasul” marelui cutremur.
And they heard a great voice from heaven saying unto them, Come up hither. And they ascended up to heaven in a cloud; and their enemies beheld them. And the same hour was there a great earthquake, and the tenth part of the city fell, and in the earthquake were slain of men seven thousand: and the remnant were affrighted, and gave glory to the God of heaven. The second woe is past; and, behold, the third woe cometh quickly. And the seventh angel sounded; and there were great voices in heaven, saying, The kingdoms of this world are become the kingdoms of our Lord, and of his Christ; and he shall reign for ever and ever. And the four and twenty elders, which sat before God on their seats, fell upon their faces, and worshipped God, Saying, We give thee thanks, O Lord God Almighty, which art, and wast, and art to come; because thou hast taken to thee thy great power, and hast reigned. And the nations were angry, and thy wrath is come, and the time of the dead, that they should be judged, and that thou shouldest give reward unto thy servants the prophets, and to the saints, and them that fear thy name, small and great; and shouldest destroy them which destroy the earth. Revelation 11:12–18.
Și au auzit un glas puternic din cer, zicându-le: Suieți-vă aici. Și s-au suit la cer într-un nor; iar vrăjmașii lor i-au privit. Și în același ceas s-a făcut un mare cutremur de pământ, și a zecea parte din cetate a căzut, iar în cutremur au fost uciși șapte mii de oameni; și cei rămași s-au înfricoșat și au dat slavă Dumnezeului cerului. Al doilea „vai” a trecut; și, iată, al treilea „vai” vine curând. Și al șaptelea înger a sunat din trâmbiță; și s-au auzit glasuri puternice în cer, zicând: Împărățiile lumii acesteia au ajuns ale Domnului nostru și ale Hristosului Său; și El va împărăți în vecii vecilor. Și cei douăzeci și patru de bătrâni, care ședeau înaintea lui Dumnezeu pe scaunele lor de domnie, au căzut cu fețele la pământ și s-au închinat lui Dumnezeu, zicând: Îți mulțumim, Doamne Dumnezeule Atotputernice, Cel ce ești, Cel ce erai și Cel ce vii; pentru că Ți-ai luat puterea Ta cea mare și ai început să împărățești. Și neamurile s-au mâniat, și a venit mânia Ta, și vremea morților, ca să fie judecați, și ca să răsplătești pe robii Tăi, prorocii, și pe sfinți, și pe cei ce se tem de Numele Tău, mici și mari; și să nimicești pe cei ce nimicesc pământul. Apocalipsa 11:12–18.
Ezekiel’s dead bones ascend “up to heaven in a cloud; and their enemies” behold “them” in the “hour” when Nebuchadnezzar’s music begins to play, and the whore of Tyre begins to sing, and apostate Israel begins to dance. Apostate Israel is representing the false prophet, king Nebuchadnezzar is the dragon and the whore of Tyre is the beast. The dance is illustrated by the prophets of Baal and the prophets of the grove in the story of Elijah. It was also illustrated by the dance of Salome, the daughter of Herodias. Baal is the false male deity and Ashtaroth is the prophets of the grove which is a female deity. Together they represent the combination of church (the woman) and state (the man). Together they represent the false prophet of the United States. Salome identifies that the false prophet is the daughter of Rome, whose image is the combination of church and state in the United States.
Oasele moarte ale lui Ezechiel se înalță „până la cer într-un nor; iar vrăjmașii lor” îi privesc „pe ei” în „ceasul” când muzica lui Nebucadnețar începe să răsune, iar curva Tirului începe să cânte, iar Israelul apostat începe să danseze. Israelul apostat îl reprezintă pe prorocul mincinos, împăratul Nebucadnețar este balaurul, iar curva Tirului este fiara. Dansul este ilustrat de prorocii lui Baal și de prorocii dumbrăvii în istoria lui Ilie. El a fost ilustrat, de asemenea, prin dansul Salomeei, fiica Irodiadei. Baal este falsa zeitate masculină, iar Astarte reprezintă prorocii dumbrăvii, care țin de o zeitate feminină. Împreună, ei reprezintă combinația dintre biserică (femeia) și stat (bărbatul). Împreună, ei reprezintă prorocul mincinos al Statelor Unite. Salomeea arată că prorocul mincinos este fiica Romei, al cărei chip este combinația dintre biserică și stat în Statele Unite.
Wherefore at that time certain Chaldeans came near, and accused the Jews. They spake and said to the king Nebuchadnezzar, O king, live forever. Thou, O king, hast made a decree, that every man that shall hear the sound of the cornet, flute, harp, sackbut, psaltery, and dulcimer, and all kinds of musick, shall fall down and worship the golden image: And whoso falleth not down and worshippeth, that he should be cast into the midst of a burning fiery furnace. There are certain Jews whom thou hast set over the affairs of the province of Babylon, Shadrach, Meshach, and Abednego; these men, O king, have not regarded thee: they serve not thy gods, nor worship the golden image which thou hast set up. Daniel 3:8–12.
প্রভূতকালে কতকগুলি কল্দীয় এগিয়ে এসে ইহুদিদের বিরুদ্ধে অভিযোগ আনিল। তাহারা রাজা নবূখদ্নিৎসরকে সম্বোধন করিয়া বলিল, হে রাজা, আপনি চিরজীবী হোন। হে রাজা, আপনি এক ফরমান জারি করিয়াছেন যে, যে কোনো ব্যক্তি শিঙা, বাঁশি, বীণা, স্যাকবাট, গীতবাদ্য, সানতুর এবং সর্বপ্রকার বাদ্যযন্ত্রের শব্দ শুনিবে, সে নত হইয়া সেই স্বর্ণমূর্ত্তির উপাসনা করিবে; আর যে কেহ নত হইয়া উপাসনা না করিবে, তাহাকে জ্বলন্ত অগ্নিকুণ্ডের মধ্যে নিক্ষেপ করা হইবে। হে রাজা, এমন কতকগুলি ইহুদি আছে, যাহাদিগকে আপনি বাবিল প্রদেশের কার্য্যের উপর নিযুক্ত করিয়াছেন—শদ্রক, মেশক, ও অবেদনগো; এই লোকেরা, হে রাজা, আপনাকে গ্রাহ্য করে নাই; ইহারা আপনার দেবতাদের সেবা করে না, এবং আপনি যে স্বর্ণমূর্ত্তি স্থাপন করিয়াছেন, তাহার উপাসনাও করে না। দানিয়েল ৩:৮–১২।
In that “hour,” the enemies of Shadrach, Meshach and Abednego saw that they refused the mark of the beast, and they then petitioned the king to execute the prescribed judgment. In that “hour,” the Sunday law, which is the shaking that confronts the earth beast (the earthquake), Nebuchadnezzar’s rage and fury is manifested.
Katika “saa” hiyo, adui za Shadraka, Meshaki na Abednego waliona kwamba walikataa alama ya mnyama, kisha wakamwomba mfalme atekeleze hukumu iliyowekwa. Katika “saa” hiyo, sheria ya Jumapili, ambayo ndiyo kutikiswa kunakomkabili mnyama wa nchi (tetemeko la ardhi), ghadhabu na hasira kuu ya Nebukadneza hudhihirishwa.
Then Nebuchadnezzar in his rage and fury commanded to bring Shadrach, Meshach, and Abednego. Then they brought these men before the king. Daniel 3:13.
Atunci Nebucadnețar, în mânia și furia sa, a poruncit să fie aduși Șadrac, Meșac și Abed-Nego. Atunci oamenii aceștia au fost aduși înaintea împăratului. Daniel 3:13.
The persecution that is carried out against God’s two witnesses (Shadrach, Meshach and Abednego), is carried out when they refuse to bow, or as Revelation eleven identifies—they stand upon their feet.
Prigonirea care este dusă împotriva celor doi martori ai lui Dumnezeu (Șadrac, Meșac și Abed-Nego) este dezlănțuită atunci când ei refuză să se plece sau, așa cum identifică Apocalipsa unsprezece, stau în picioare.
And after three days and an half the Spirit of life from God entered into them, and they stood upon their feet; and great fear fell upon them which saw them. And they heard a great voice from heaven saying unto them, Come up hither. And they ascended up to heaven in a cloud; and their enemies beheld them. Revelation 11:11, 12.
Și, după trei zile și jumătate, Duhul de viață de la Dumnezeu a intrat în ei, și au stat pe picioarele lor; și o mare frică a căzut peste cei care i-au văzut. Și au auzit un glas puternic din cer, zicându-le: Suiți-vă aici. Și s-au suit la cer într-un nor; iar vrăjmașii lor i-au privit. Apocalipsa 11:11, 12.
Refusing to bow, they stand upon their feet as Ezekiel’s mighty army. They stand when they receive and then proclaim the sealing message that protests the formation of the union of church and state in the United States, and warns of the soon-coming Sunday law, and identifies that God’s retributive judgment is about to be accomplished by Islam of the third Woe. The Midnight Cry message is represented by the “secret” that was revealed to Daniel in chapter two, and when God’s last day people settle into that “truth,” they cannot and will not be shaken by the imminent earthquake.
Refuzând să se plece, ei stau în picioare asemenea oştirii celei puternice a lui Ezechiel. Ei stau în picioare atunci când primesc şi apoi proclamă solia sigilării, care protestează împotriva formării unirii dintre biserică şi stat în Statele Unite, avertizează cu privire la legea duminicală care se apropie curând şi identifică faptul că judecata retributivă a lui Dumnezeu este pe punctul de a fi adusă la îndeplinire prin islamul celei de-a treia Vai. Solia Strigătului de la Miezul Nopţii este reprezentată de „taina” care i-a fost descoperită lui Daniel în capitolul doi, iar când poporul lui Dumnezeu din zilele de pe urmă se aşază statornic în acel „adevăr”, ei nu pot şi nu vor fi clătinaţi de cutremurul iminent.
“The work in Battle Creek is after the same order. The leaders in the sanitarium have mingled with unbelievers, admitting them to their councils, more or less, but it is like going to work with their eyes shut. They lack the discernment to see what is going to break upon us at any time. There is a spirit of desperation, of war and bloodshed, and that spirit will increase until the very close of time. Just as soon as the people of God are sealed in their foreheads—it is not any seal or mark that can be seen, but a settling into the truth, both intellectually and spiritually, so they cannot be moved—just as soon as God’s people are sealed and prepared for the shaking, it will come. Indeed, it has begun already. The judgments of God are now upon the land, to give us warning, that we may know what is coming.” Manuscript Releases, volume 10, 252.
„Lucrarea din Battle Creek este de același fel. Conducătorii din sanatoriu s-au amestecat cu necredincioși, admițându-i, într-o măsură mai mare sau mai mică, în consiliile lor, dar aceasta este ca și cum ar lucra cu ochii închiși. Le lipsește discernământul de a vedea ceea ce se poate năpusti asupra noastră în orice clipă. Există un spirit de disperare, de război și de vărsare de sânge, iar acel spirit va crește până chiar la încheierea timpului. De îndată ce poporul lui Dumnezeu este sigilat pe frunte—nu vreo pecete sau vreun semn care să poată fi văzut, ci o statornicire în adevăr, atât intelectual, cât și spiritual, astfel încât să nu poată fi clintiți—de îndată ce poporul lui Dumnezeu este sigilat și pregătit pentru cernere, aceasta va veni. De fapt, ea a și început deja. Judecățile lui Dumnezeu sunt acum asupra țării, pentru a ne da avertizare, ca să știm ce vine.” Manuscript Releases, volumul 10, 252.
The sealing represents a mark that at first cannot be seen by humans, but is thereafter seen by everyone. When God’s people accept the message of the Midnight Cry, that has been represented by the “secret” that was revealed to Daniel in chapter two, they have accepted the “secret” of the image of the beast that leads to the mark of the beast, which brings the judgment of God, which is accomplished through Islam. This takes place at a time where a “spirit of desperation, of war and bloodshed” is increasing. That time is now. It takes place when the leaders of Adventism cannot see due to Laodicean blindness. During the sealing process that is finalized at the Midnight Cry, the seal is impressed upon the foreheads of the wise virgins, but it is unseen. Shadrach, Meshach and Abednego represent those who have settled into the truth as illustrated through their dialogue with Nebuchadnezzar.
इ मुहरबन्दी ऐहन एगो चिन्ह के प्रतिनिधित्व करैत अछि जे प्रारम्भ मे मनुष्यमात्र द्वारा देखल नहि जा सकैत अछि, मुदा तत्पश्चात् सभक द्वारा देखल जाइत अछि। जखन परमेश्वरक प्रजा मध्यरात्रिक पुकारक सन्देश केँ ग्रहण करैत अछि, जकर प्रतिनिधित्व अध्याय दुइ मे दानियेल पर प्रकट कयल गेल “गुप्त बात” द्वारा कयल गेल अछि, तखन ओ सभ पशु-प्रतिमाक “गुप्त बात” केँ ग्रहण कयने होइत अछि, जे पशुक चिन्ह धरि लैत जाइत अछि, जे परमेश्वरक न्याय आनैत अछि, आ जे इस्लामक माध्यमे पूरा कयल जाइत अछि। ई ओहि समय मे घटित होइत अछि जखन “निराशाक, युद्धक आ रक्तपातक आत्मा” बढ़ि रहल होइत अछि। ओ समय आब अछि। ई तखन घटित होइत अछि जखन ऐडवेन्टवादक अगुआसभ लाओदिकी अन्धताक कारण देखए मे असमर्थ रहैत छथि। मुहरबन्दीक प्रक्रियाक दौरान, जे मध्यरात्रिक पुकार पर अन्तिम रूपेँ पूर्ण होइत अछि, मुहर बुद्धिमान कुँआरिसभक ललाट पर अंकित कयल जाइत अछि, मुदा ओ अदृश्य रहैत अछि। शद्रक, मेशक आ अबेदनगो ओहन लोकसभक प्रतिनिधित्व करैत छथि जे नेबूकदनेस्सर संग अपन संवाद द्वारा चित्रित रूप मे सत्य मे दृढ़तापूर्वक स्थापित भ’ गेल छथि।
Nebuchadnezzar spake and said unto them, Is it true, O Shadrach, Meshach, and Abednego, do not ye serve my gods, nor worship the golden image which I have set up? Now if ye be ready that at what time ye hear the sound of the cornet, flute, harp, sackbut, psaltery, and dulcimer, and all kinds of musick, ye fall down and worship the image which I have made; well: but if ye worship not, ye shall be cast the same hour into the midst of a burning fiery furnace; and who is that God that shall deliver you out of my hands? Shadrach, Meshach, and Abednego, answered and said to the king, O Nebuchadnezzar, we are not careful to answer thee in this matter. If it be so, our God whom we serve is able to deliver us from the burning fiery furnace, and he will deliver us out of thine hand, O king. But if not, be it known unto thee, O king, that we will not serve thy gods, nor worship the golden image which thou hast set up. Daniel 3:14–18.
Nebucadnețar a vorbit și le-a zis: „Este adevărat, Șadrac, Meșac și Abed-Nego, că nu slujiți dumnezeilor mei și nu vă închinați chipului de aur pe care l-am ridicat? Acum, dacă sunteți gata ca, în clipa când veți auzi sunetul cornului, al fluierului, al harpei, al sambucei, al psaltirii și al dulcimerului, și al tuturor felurilor de muzică, să cădeți la pământ și să vă închinați chipului pe care l-am făcut, bine; dar, dacă nu vă veți închina, în același ceas veți fi aruncați în mijlocul unui cuptor aprins cu foc; și cine este Dumnezeul acela care vă va izbăvi din mâinile mele?” Șadrac, Meșac și Abed-Nego au răspuns și i-au zis împăratului: „Nebucadnețar, nu avem nevoie să-ți răspundem în privința aceasta. Iată, Dumnezeul nostru, căruia Îi slujim, poate să ne izbăvească din cuptorul aprins cu foc și ne va izbăvi din mâna ta, împărate. Dar, chiar dacă nu va face aceasta, să știi, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi și nu ne vom închina chipului de aur pe care l-ai ridicat.” Daniel 3:14–18.
Thereafter the three worthies will manifest the seal of God that can be seen. Only those who first have the seal within that cannot be seen, will be involved with manifesting the seal of God in the time when it must be seen.
După aceea, cei trei vrednici vor manifesta sigiliul lui Dumnezeu care poate fi văzut. Numai aceia care mai întâi au înăuntru sigiliul care nu poate fi văzut vor fi implicați în manifestarea sigiliului lui Dumnezeu în vremea când acesta trebuie să fie văzut.
Then was Nebuchadnezzar full of fury, and the form of his visage was changed against Shadrach, Meshach, and Abednego: therefore he spake, and commanded that they should heat the furnace one seven times more than it was wont to be heated. And he commanded the most mighty men that were in his army to bind Shadrach, Meshach, and Abednego, and to cast them into the burning fiery furnace. Then these men were bound in their coats, their hosen, and their hats, and their other garments, and were cast into the midst of the burning fiery furnace. Therefore because the king’s commandment was urgent, and the furnace exceeding hot, the flame of the fire slew those men that took up Shadrach, Meshach, and Abednego. And these three men, Shadrach, Meshach, and Abednego, fell down bound into the midst of the burning fiery furnace. Then Nebuchadnezzar the king was astonied, and rose up in haste, and spake, and said unto his counsellors, Did not we cast three men bound into the midst of the fire? They answered and said unto the king, True, O king. He answered and said, Lo, I see four men loose, walking in the midst of the fire, and they have no hurt; and the form of the fourth is like the Son of God. Daniel 3:19–25.
Atunci Nebucadnețar s-a umplut de mânie, iar înfățișarea feței lui s-a schimbat împotriva lui Șadrac, Meșac și Abed-Nego; de aceea a vorbit și a poruncit să încălzească cuptorul de șapte ori mai mult decât se încălzea de obicei. Și a poruncit celor mai puternici oameni care erau în oastea sa să-i lege pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego și să-i arunce în cuptorul aprins cu foc. Atunci acești oameni au fost legați în mantalele lor, în tunicile lor, în acoperămintele lor de pe cap și în celelalte haine ale lor și au fost aruncați în mijlocul cuptorului aprins cu foc. De aceea, fiindcă porunca împăratului era grabnică și cuptorul era nespus de fierbinte, flacăra focului i-a ucis pe acei oameni care i-au ridicat pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego. Iar acești trei oameni, Șadrac, Meșac și Abed-Nego, au căzut legați în mijlocul cuptorului aprins cu foc. Atunci împăratul Nebucadnețar s-a înspăimântat și s-a ridicat în grabă; a vorbit și a zis sfetnicilor săi: „N-am aruncat noi trei oameni legați în mijlocul focului?” Ei au răspuns și au zis împăratului: „Adevărat, împărate.” El a răspuns și a zis: „Iată, văd patru oameni dezlegați, umblând în mijlocul focului, și nu li se întâmplă niciun rău; iar înfățișarea celui de-al patrulea este asemenea Fiului lui Dumnezeu.” Daniel 3:19–25.
The two witnesses, represented by Shadrach, Meshach and Abednego are then lifted up as an ensign, and then the seal will be seen.
Cei doi martori, reprezentați de Șadrac, Meșac și Abed-Nego, sunt apoi înălțați ca un steag, iar atunci sigiliul va fi văzut.
“The work of the Holy Spirit is to convince the world of sin, of righteousness and of judgment. The world can only be warned by seeing those who believe the truth sanctified through the truth, acting upon high and holy principles, showing in a high, elevated sense, the line of demarcation between those who keep the commandments of God, and those who trample them under their feet. The sanctification of the Spirit signalizes the difference between those who have the seal of God, and those who keep a spurious rest-day. When the test comes, it will be clearly shown what the mark of the beast is. It is the keeping of Sunday. Those who after having heard the truth, continue to regard this day as holy, bear the signature of the man of sin, who thought to change times and laws. Bible Training School, December 1, 1903.
„Lucrarea Duhului Sfânt este aceea de a convinge lumea cu privire la păcat, la neprihănire și la judecată. Lumea nu poate fi avertizată decât văzându-i pe aceia care cred adevărul sfințiți prin adevăr, acționând pe temeiul unor principii înalte și sfinte, arătând, într-un sens înalt și elevat, linia de demarcație dintre cei care păzesc poruncile lui Dumnezeu și cei care le calcă în picioare. Sfințirea prin Duhul evidențiază deosebirea dintre cei care au sigiliul lui Dumnezeu și cei care păzesc o zi de odihnă contrafăcută. Când va veni încercarea, se va arăta limpede care este semnul fiarei. El este păzirea duminicii. Cei care, după ce au auzit adevărul, continuă să privească această zi ca fiind sfântă poartă semnătura omului fărădelegii, care s-a gândit să schimbe vremurile și legea. Bible Training School, 1 decembrie 1903.”
At the Sunday law, the United States will turn to the United Nations in order to accomplish her prophetic work. She is to deceive the world by those miracles she performs, as represented by the dance of Salome. As she does her dance of deception, the whore of Tyre will be singing her songs, and Nebuchadnezzar’s orchestra will play the music. The United States takes the lead in forcing the world to accept the song, and bow down before the image.
În vremea legii duminicale, Statele Unite se vor îndrepta către Națiunile Unite pentru a-și împlini lucrarea profetică. Ea urmează să înșele lumea prin minunile pe care le săvârșește, așa cum este reprezentat prin dansul Salomeei. Pe când își face dansul amăgirii, desfrânata Tirului își va cânta cântecele, iar orchestra lui Nebucadnețar va cânta muzica. Statele Unite iau conducerea în a sili lumea să accepte cântecul și să se plece înaintea chipului.
And I beheld another beast coming up out of the earth; and he had two horns like a lamb, and he spake as a dragon. And he exerciseth all the power of the first beast before him, and causeth the earth and them which dwell therein to worship the first beast, whose deadly wound was healed. And he doeth great wonders, so that he maketh fire come down from heaven on the earth in the sight of men, And deceiveth them that dwell on the earth by the means of those miracles which he had power to do in the sight of the beast; saying to them that dwell on the earth, that they should make an image to the beast, which had the wound by a sword, and did live. And he had power to give life unto the image of the beast, that the image of the beast should both speak, and cause that as many as would not worship the image of the beast should be killed. And he causeth all, both small and great, rich and poor, free and bond, to receive a mark in their right hand, or in their foreheads: And that no man might buy or sell, save he that had the mark, or the name of the beast, or the number of his name. Here is wisdom. Let him that hath understanding count the number of the beast: for it is the number of a man; and his number is Six hundred threescore and six. Revelation 13:11–18.
Și am văzut o altă fiară ridicându-se din pământ; și avea două coarne ca ale unui miel, dar vorbea ca un balaur. Ea exercită toată puterea fiarei dintâi înaintea ei și face ca pământul și cei ce locuiesc pe el să se închine fiarei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată. Și săvârșește semne mari, până acolo încât face chiar să se coboare foc din cer pe pământ, înaintea oamenilor, și îi amăgește pe cei ce locuiesc pe pământ prin semnele pe care i s-a dat putere să le facă înaintea fiarei, spunând celor ce locuiesc pe pământ să facă o icoană fiarei care avea rana făcută de sabie și a rămas în viață. Și i s-a dat putere să dea suflare icoanei fiarei, pentru ca icoana fiarei să și vorbească și să facă să fie omorâți toți cei ce nu se vor închina icoanei fiarei. Și face ca toți, mici și mari, bogați și săraci, slobozi și robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte, și nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără numai cel ce are semnul, sau numele fiarei, sau numărul numelui ei. Aici este înțelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei, căci este număr de om. Și numărul ei este șase sute șaizeci și șase. Apocalipsa 13:11–18.
Egypt in the last days represents the world (then governed by the United Nations), but there is a “Woe” (a symbol of Islam), that has been pronounced against those (the United States) that turn to Egypt for help. When the three worthies are thrown into the furnace and become the ensign for the world, the furnace is not actually Nebuchadnezzar’s furnace.
Egiptul din zilele de pe urmă reprezintă lumea (atunci guvernată de Organizația Națiunilor Unite), însă a fost rostit un „Vai” (un simbol al islamului) împotriva acelora (Statele Unite) care se întorc spre Egipt pentru ajutor. Când cei trei vrednici sunt aruncați în cuptor și devin steagul pentru lume, cuptorul nu este, în realitate, cuptorul lui Nebucadnețar.
Woe to them that go down to Egypt for help; and stay on horses, and trust in chariots, because they are many; and in horsemen, because they are very strong; but they look not unto the Holy One of Israel, neither seek the Lord! Yet he also is wise, and will bring evil, and will not call back his words: but will arise against the house of the evildoers, and against the help of them that work iniquity. Now the Egyptians are men, and not God; and their horses flesh, and not spirit. When the Lord shall stretch out his hand, both he that helpeth shall fall, and he that is holpen shall fall down, and they all shall fail together. For thus hath the Lord spoken unto me, Like as the lion and the young lion roaring on his prey, when a multitude of shepherds is called forth against him, he will not be afraid of their voice, nor abase himself for the noise of them: so shall the Lord of hosts come down to fight for mount Zion, and for the hill thereof. As birds flying, so will the Lord of hosts defend Jerusalem; defending also he will deliver it; and passing over he will preserve it. Turn ye unto him from whom the children of Israel have deeply revolted. For in that day every man shall cast away his idols of silver, and his idols of gold, which your own hands have made unto you for a sin. Then shall the Assyrian fall with the sword, not of a mighty man; and the sword, not of a mean man, shall devour him: but he shall flee from the sword, and his young men shall be discomfited. And he shall pass over to his strong hold for fear, and his princes shall be afraid of the ensign, saith the Lord, whose fire is in Zion, and his furnace in Jerusalem. Isaiah 31:1–9.
՜Վա՜յ նրանց, որ օգնության համար իջնում են Եգիպտոս, ապավինում են ձիերին և վստահում են մարտակառքներին, որովհետև շատ են, և հեծյալներին, որովհետև խիստ զորավոր են, բայց չեն նայում Իսրայելի Սուրբին և չեն փնտրում Տիրոջը։ Սակայն Նա ևս իմաստուն է, և կբերի չարիք, և Իր խոսքերը հետ չի վերցնի, այլ պիտի ելնի չարագործների տան դեմ և անօրենություն գործողների օգնականության դեմ։ Իսկ եգիպտացիները մարդիկ են, և ոչ թե Աստված, և նրանց ձիերը՝ մարմին, և ոչ թե հոգի։ Երբ Տերը մեկնի Իր ձեռքը, թե՛ օգնողը պիտի սայթաքի, թե՛ օգնություն ստացողը պիտի ընկնի, և բոլորը միասին պիտի կորչեն։ Որովհետև այսպես է Տերն ինձ ասել. ինչպես առյուծը և երիտասարդ առյուծը մռնչում են իրենց որսի վրա, և երբ հովիվների բազմություն է կանչվում նրա դեմ, նա չի սարսափում նրանց ձայնից և չի խոնարհվում նրանց աղմուկից, այնպես էլ Զորաց Տերը պիտի իջնի պատերազմելու Սիոն լեռան համար և նրա բլրի համար։ Ինչպես թռչուններ թռչելով, այնպես էլ Զորաց Տերը պիտի պաշտպանի Երուսաղեմը. պաշտպանելով էլ պիտի ազատի նրան, և անցնելով վրայով՝ պիտի պահպանի նրան։ Դարձե՛ք դեպի Նա, Որից Իսրայելի որդիները խորապես ապստամբել են։ Որովհետև այն օրը ամեն մարդ պիտի նետի իր արծաթե կուռքերը և իր ոսկե կուռքերը, որ ձեր իսկ ձեռքերն են ձեզ համար շինել իբրև մեղք։ Այն ժամանակ ասորին պիտի ընկնի սրով, բայց ոչ թե զորավոր մարդու սրով, և սուրը, ոչ թե աննշան մարդու, պիտի խժռի նրան. և նա պիտի փախչի սրից, և նրա երիտասարդները պիտի պարտության մատնվեն։ Եվ նա պիտի անցնի իր ամրոցը՝ սարսափից, և նրա իշխանները պիտի սարսափեն դրոշակից,— ասում է Տերը, որի կրակը Սիոնում է, և որի հնոցը՝ Երուսաղեմում։ Եսայիա 31:1–9։
Jerusalem is the furnace the world will look to, and they will see four men walking therein.
Ierusalimul este cuptorul spre care va privi lumea și ei vor vedea patru bărbați umblând în el.
Then Nebuchadnezzar came near to the mouth of the burning fiery furnace, and spake, and said, Shadrach, Meshach, and Abednego, ye servants of the most high God, come forth, and come hither. Then Shadrach, Meshach, and Abednego, came forth of the midst of the fire. And the princes, governors, and captains, and the king’s counsellors, being gathered together, saw these men, upon whose bodies the fire had no power, nor was an hair of their head singed, neither were their coats changed, nor the smell of fire had passed on them. Then Nebuchadnezzar spake, and said, Blessed be the God of Shadrach, Meshach, and Abednego, who hath sent his angel, and delivered his servants that trusted in him, and have changed the king’s word, and yielded their bodies, that they might not serve nor worship any god, except their own God. Daniel 3:26–28.
Apoi Nebucadnețar s-a apropiat de gura cuptorului aprins cu foc și, luând cuvântul, a zis: „Șadrac, Meșac și Abed-Nego, slujitori ai Dumnezeului Celui Preaînalt, ieșiți și veniți aici!” Atunci Șadrac, Meșac și Abed-Nego au ieșit din mijlocul focului. Și dregătorii, îngrijitorii, căpeteniile și sfetnicii împăratului, adunându-se împreună, au văzut pe acești bărbați, asupra trupurilor cărora focul nu avusese nicio putere; nici măcar un fir de păr din capul lor nu fusese pârlit, hainele lor nu se schimbaseră și nici miros de foc nu trecuse peste ei. Atunci Nebucadnețar a luat cuvântul și a zis: „Binecuvântat să fie Dumnezeul lui Șadrac, Meșac și Abed-Nego, care a trimis pe îngerul Său și a izbăvit pe slujitorii Săi care s-au încrezut în El, au nesocotit porunca împăratului și și-au dat trupurile, ca să nu slujească și să nu se închine niciunui alt dumnezeu, afară de Dumnezeul lor.” Daniel 3:26–28.
Nebuchadnezzar then made another decree. That decree symbolizes the final decree in the last days. He issues a death decree, which in his feeble attempt to lift up the God of heaven, is in actuality the prophetic symbolism of the death decree at the end of the world. Nebuchadnezzar, representing a king at the end of the world, is a symbol of the dragon’s ten kings that commit fornication with the whore of Rome. The next decree in the prophetic scenario is the death decree, and even though Nebuchadnezzar is making a proclamation for his time, he is in actuality representing the last decree of the three-fold union in the last days. That decree is the death decree that is put in force after probation closes, but is never carried out against God’s people.
Apoi Nebucadnețar a dat o altă poruncă. Acea poruncă simbolizează decretul final din zilele de pe urmă. El emite un decret de moarte, care, în slaba lui încercare de a-L înălța pe Dumnezeul cerului, este în realitate simbolul profetic al decretului de moarte de la sfârșitul lumii. Nebucadnețar, reprezentând un împărat de la sfârșitul lumii, este un simbol al celor zece împărați ai balaurului care curvesc cu desfrânata Romei. Următorul decret din scenariul profetic este decretul de moarte și, chiar dacă Nebucadnețar face o proclamație pentru vremea sa, el reprezintă în realitate ultimul decret al unirii întreite din zilele de pe urmă. Acel decret este decretul de moarte care este pus în aplicare după închiderea timpului de probă, dar nu este niciodată dus la îndeplinire împotriva poporului lui Dumnezeu.
Therefore I make a decree, That every people, nation, and language, which speak anything amiss against the God of Shadrach, Meshach, and Abednego, shall be cut in pieces, and their houses shall be made a dunghill: because there is no other God that can deliver after this sort. Then the king promoted Shadrach, Meshach, and Abednego, in the province of Babylon. Daniel 3:29, 30.
De aceea dau poruncă: orice popor, neam sau limbă care va rosti ceva nepotrivit împotriva Dumnezeului lui Șadrac, Meșac și Abed-Nego va fi tăiat în bucăți, iar casele lor vor fi prefăcute în mormane de gunoi; căci nu este alt Dumnezeu care să poată izbăvi în felul acesta. Atunci împăratul i-a înălțat pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego în dregătorii în ținutul Babilonului. Daniel 3:29, 30.
We have now put enough of the first three chapters of Daniel into the record to begin our consideration of the fourth and fifth chapters, which are governed by the prophetic principle of “repeat and enlarge”. Daniel chapter four identifies 1798 and the beginning of the earth beast, and Daniel chapter five identifies the Sunday law, and the end of the earth beast as it speaks as a dragon. The two chapters are to be brought together “line upon line” with the first three chapters in order to build upon the structure of the three angels’ messages. Because of this fact, we will first carefully define the principle of “line upon line”.
Аҳоло мо басанда аз се боби аввали Дониёлро дар сабт ҷой додем, то баррасии худро ба бобҳои чорум ва панҷум оғоз намоем, ки онҳоро усули нубувватии «такрор ва тавсеа» ҳукмфармост. Боби чоруми Дониёл соли 1798 ва оғози ҳайвони заминро муайян мекунад, ва боби панҷуми Дониёл қонуни якшанберо ва анҷоми ҳайвони заминро, вақте ки он ҳамчун аждаҳо сухан мегӯяд, муайян мекунад. Ин ду боб бояд «сатр бар сатр» бо се боби аввал якҷо гардонида шаванд, то бар сохтори паёмҳои се фаришта бино карда шавад. Азбаски чунин аст, мо нахуст бо диққат усули «сатр бар сатр»-ро таъриф хоҳем кард.
We will continue in the next article.
Vom continua în articolul următor.
“Belshazzar had been given many opportunities for knowing and doing the will of God. He had seen his grandfather Nebuchadnezzar banished from the society of men. He had seen the intellect in which the proud monarch gloried taken away by the One who gave it. He had seen the king driven from his kingdom, and made the companion of the beasts of the field. But Belshazzar’s love of amusement and self-glorification effaced the lessons he should never have forgotten; and he committed sins similar to those that brought signal judgments on Nebuchadnezzar. He wasted the opportunities graciously granted him, neglecting to use the opportunities within his reach for becoming acquainted with truth. ‘What must I do to be saved?’ was a question that the great but foolish king passed by indifferently.” Bible Echo, April 25, 1898.
„Белшазар получил много возможностей, чтобы познать и исполнить волю Божью. Он видел, как его дед Навуходоносор был удалён из общества людей. Он видел, как разум, которым гордился надменный монарх, был отнят Тем, Кто даровал его. Он видел, как царь был изгнан из своего царства и стал спутником полевых зверей. Но любовь Белшазара к увеселениям и самопрославлению изгладила уроки, которых он никогда не должен был забывать; и он совершил грехи, подобные тем, которые навлекли явные суды на Навуходоносора. Он расточил возможности, милостиво дарованные ему, пренебрегая тем, чтобы воспользоваться доступными ему средствами для познания истины. „Что мне делать, чтобы спастись?“ — это был вопрос, мимо которого великий, но безрассудный царь прошёл с безразличием». Bible Echo, April 25, 1898.