The Book of Daniel - Number Thirty-Two

Daniel, capitolul șase, este a treia linie din primele șase capitole ale lui Daniel, care prezintă în mod direct o ilustrare a crizei legii duminicale. În capitolul trei, chipul de aur al lui Nebucadnețar și cei trei tineri vrednici reprezintă steagul care este înălțat și pe care îl privește întreaga lume.

Во трета глава, тројцата достоинствени мажи одбија да се поклонат, и нивната постапка им го навлече врз себе прогонството на огнената печка; додека Даниел во шеста глава се поклонуваше трипати на ден, и неговата постапка му го навлече врз себе прогонството на лавовската јама. Ред по ред, тие го претставуваат прогонството на неделниот закон како одлука на богослужение, која, и во двата случаи, веќе била донесена од верните. Оние што се претставени со комбинацијата од трите и едниот, која ги симболизира сто четириесет и четирите илјади, се утврдиле во вистината пред да пристигне потресот на прогонството.

În capitolul cinci, legea duminicală tratează sfârșitul fiarei pământului și judecata adusă de vrăjmașii care au venit prin zid.

În capitolul șase este identificată sigilarea poporului lui Dumnezeu, reprezentată prin aplicarea sigiliului împăratului asupra gropii cu lei.

Cele trei linii contribuie toate la caracteristicile steagului care este înălțat într-un nor, în ceasul marelui cutremur de pământ din Apocalipsa, capitolul unsprezece.

Capitolul șase din Daniel identifică sigilarea poporului lui Dumnezeu, însă, mai specific, el tratează pedepsirea confederației „președinților, a dregătorilor și a prinților, a sfetnicilor și a căpeteniilor”, care l-au înșelat pe împărat pentru a-l ucide pe Daniel. Înșelarea împăratului (un simbol al statului) este un subiect profetic semnificativ, care cuprinde mai mulți martori profetici. Spre deosebire de Nebucadnețar, în capitolul trei, sau de Belșațar, în capitolul cinci, care amândoi nu au acordat atenție lui Daniel și celor trei martori până după ce criza a sosit, „preferința” lui Darius pentru Daniel, înainte de criză, identifică un cadru diferit pentru criza legii duminicale.

Daniel a fost „preferat” mai presus de ceilalți doi dregători, iar cei trei dregători erau peste cei o sută douăzeci de căpetenii. Daniel este pus în contrast în primul rând cu dregătorii și căpeteniile și este favorizat mai presus de cei doi care formează o confederație a înșelăciunii reprezentată prin cinci (cele cinci fecioare nechibzuite).

Darius este folosit pentru a ilustra o înșelăciune care este săvârșită împotriva împăratului, care îi reprezintă pe cei zece împărați (Națiunile Unite), la sfârșitul lumii. Înșelăciunea contribuie la ura pe care cei zece împărați (Națiunile Unite) o manifestă împotriva curvei (papalitatea), fapt care îi face să „o pustiască și s-o lase goală”, să-i „mănânce carnea și s-o ardă în foc”.

Națiunile Unite (a șaptea împărăție) vor nimici papalitatea, chiar dacă tocmai de curând îi vor fi dat împărăția lor, căci ele domnesc pentru „puțină vreme”.

La legea duminicală, al șaselea imperiu al profeției biblice, fiara pământului din Apocalipsa treisprezece (Statele Unite), tocmai și-a încheiat domnia celor șaptezeci de ani simbolici, în care al cincilea imperiu al profeției biblice, fiara mării din Apocalipsa treisprezece (papalitatea), a fost dat uitării în acei șaptezeci de ani simbolici din capitolul douăzeci și trei al lui Isaia.

La legea duminicală, a șaptea împărăție a profeției biblice, cei zece împărați (Națiunile Unite) încep să domnească, însă numai pentru scurt timp, căci împăratul principal al celor zece împărați începe atunci lucrarea de a constrânge întreaga lume să se alinieze sub structura fiarei, care este unirea dintre biserică și stat și care este simbolizată ca icoana fiarei.

Un element principal al simbolismului fiarei care se ridică din pământ (Statele Unite), care începe ca un miel și sfârșește vorbind ca un balaur, este vorbirea ei. Vorbirea, în sens profetic, indică o acțiune a autorităților legislative și judiciare.

Atunci când Statele Unite au vorbit pentru prima dată ca un miel, ele au dat naștere Constituției Statelor Unite, întemeind astfel o țară de refugiu pentru cei care fugeau de persecuția papalității și a regilor Europei.

La sfârșitul celor șaptezeci de ani simbolici, fiara pământului vorbește din nou, însă atunci ca un balaur, pe măsură ce impune închinarea de duminică, care este semnul autorității papale. Când semnul autorității papale este impus, papalitatea este adusă în amintire, și ea este adusă în amintire atunci când Porunca care nu trebuia uitată niciodată este făcută ilegal de păzit.

Apostazia națională este apoi urmată de ruină națională, iar cele trei puteri care conduc lumea spre Armaghedon își dau mâna.

Când „Protestantismul” (Statele Unite), „puterea romană” (Vaticanul) și „Spiritualismul” (Națiunile Unite) își dau mâna în contextul legii duminicale, ele încep să conducă lumea spre Armaghedon, care este reprezentat mai întâi ca silind lumea să accepte autoritatea unui guvern mondial unic, alcătuit din biserică și stat, în care biserica deține controlul asupra acestei relații. Puterea miracolelor folosite de fiara pământului nu numai că aduce la împlinire curvia desfrânatei din Tir cu împărații pământului, ci impune și „vorbirea” chipului fiarei la scară mondială. Prin definiție profetică, aceasta înseamnă că guvernul mondial unic trebuie să aibă un corp legislativ (situat la New York) și un corp judiciar (situat la Haga).

Pământescul fiarei (Statele Unite), va înșela întreaga lume să accepte o imagine mondială a fiarei, aceeași imagine pe care Statele Unite o formaseră în timp ce conduceau spre legea duminicală și, în cele din urmă, o impuneau. Apoi va împuternici guvernul mondial unic să-și impună legile sub amenințarea cu moartea și/sau prin sancțiuni economice. Amăgirea lui Darius, împăratul, este un simbol al amăgirii împăraților, identificată în mod repetat în profeție; căci, pe măsură ce fiara pământului începe să constrângă lumea să accepte guvernul mondial unic, argumentul folosit pentru a sili lumea să accepte această rânduială este că puterea care a mâniat neamurile (Islamul) trebuie să fie înfruntată printr-un război mondial.

Statele Unite impun semnul autorității papale, căci judecățile lui Dumnezeu aduseseră în Statele Unite o asemenea stare de criză, care a condus până la legea duminicală, încât s-a propus ca, prin întoarcerea la dumnezeul catolicismului, greutățile economice care se intensificaseră să înceteze. Totuși, la legea duminicală, vrăjmașul care se strecurase pe sub zidul mai de jos aduce judecata ruinei naționale.

În „ceasul” „marelui cutremur” din Apocalipsa capitolul unsprezece, răsună atunci și „a treia Vai” a islamului, care este totodată și a Șaptea Trâmbiță, și ea va mânia neamurile. Acea mânie a neamurilor împotriva islamului va fi folosită pentru a amăgi lumea să accepte aceeași promisiune deșartă care tocmai dăduse greș în cazul fiarei pământului. Promisiunea deșartă fiind aceea că, prin supunerea față de autoritatea catolicismului, așa cum este reprezentată de semnul autorității papale, judecățile tot mai severe ale lui Dumnezeu ar înceta. Acea promisiune, deja dovedită a fi ineficace pentru Statele Unite, va fi apoi folosită ca promisiune pentru lumea cuprinsă de panică.

Va fi susținut că, dacă națiunile lumii ar consimți și ar îngădui instaurarea guvernării mondiale unice, cu scopul de a face față războiului adus de Islam, stabilitatea s-ar întoarce. Islamul este puterea identificată în Scripturi ca aducând pe fiecare om laolaltă împotriva Islamului, însă această adunare laolaltă este amăgirea supremă a împăraților.

Ishmaeli ni we mutabazi wo mu buryo bw’umwuka w’idini rya Islamu. Ni ukuri ko Muhamadi, se wa Islamu, atagaragaye mu mateka kugeza mu kinyejana cya karindwi, ariko abantu ba kera bo ku mubiri ni bo Imana ikoresha guhagararira abantu bo mu buryo bw’umwuka bo mu minsi ya nyuma.

ជាមុនពេលអ៊ីស្មាអែលកើត គាត់ត្រូវបានដាក់ឈ្មោះ ហើយតួនាទីព្យាករណ៍របស់គាត់ត្រូវបានកំណត់សម្គាល់រួចហើយ។ ដៃរបស់កូនចៅខាងវិញ្ញាណរបស់គាត់នឹង «ប្រឆាំងនឹងមនុស្សគ្រប់រូប ហើយដៃរបស់មនុស្សគ្រប់រូប» នឹងប្រឆាំងនឹង «គាត់»។ ហើយផ្ទុយពីសេចក្ដីបង្រៀនដ៏ល្ងង់ខ្លៅនៃសេរីនិយមរីកចម្រើន ព្រះគម្ពីរបង្រៀនថា អ៊ីស្មាអែលនឹង «រស់នៅនៅចំពោះមុខបងប្អូនទាំងអស់របស់គាត់»។ ពួកគេមិនរួមបញ្ចូលខ្លួនចូលទៅក្នុងវប្បធម៌នៅជុំវិញពួកគេទេ ប៉ុន្តែផ្ទុយទៅវិញ មនុស្សជាច្រើនថ្កោលទោសវា តវ៉ាប្រឆាំងនឹងវា ហើយវាយប្រហារវា។ វិញ្ញាណរបស់អ៊ីស្មាអែលគឺថា «គាត់» នឹង «ក្លាយជាមនុស្សព្រៃ»។ គំនិតដែលថា មានក្រុមមួយនៃសាសនាអ៊ីស្លាមដែលស្រឡាញ់សន្តិភាព មិនត្រូវបានគាំទ្រនៅក្នុងព្រះបន្ទូលរបស់ព្រះទេ ហើយក៏មិនមាននៅក្នុងគូរ៉ានដែរ។

Amagendo y’abaperezida babiri n’abaganwa ijana na makumyabiri bo muri Daniyeli igice cya gatandatu, yerekana amagendo azanwa ku bami icumi igihe bayoborwa kwemera ko intego n’ubwihutirwe bwo gushyiraho ubutegetsi bumwe bw’isi yose, buyobowe na Roma, ari ugukemura ihungabana rikomeza kwiyongera ry’intambara y’Abayisilamu ari yo “Bibi bya gatatu.” Iyo ishusho y’inyamaswa imaze gushyirwaho kandi igahabwa ubushobozi bwo “kuvuga,” isi izamenya, ariko bitinze, ko imigambi y’ubupapa ari iyo guhangana n’abakomeza Isabato y’umunsi wa karindwi (Daniyeli), atari umwanzi winjiye rwihishwa anyuze ku rukuta rw’amajyepfo rutarindwaga.

छल जो संयुक्त राष्ट्र का, पोपसत्ता द्वारा कार्यान्वित होकर, उनके हृदयों के प्रतिशोध को उत्पन्न करता है, पवित्रशास्त्र में बार-बार चित्रित किया गया है, और दारियस की कथा इस सत्य का एक प्रमुख उदाहरण है। यह ऐसा छल है जो पहले संयुक्त राज्य अमेरिका में संपन्न होता है और फिर समस्त संसार पर दोहराया जाता है। इस सत्य की पहचान एलिय्याह और इज़ेबेल की कथा में की गई है, फिर पुनः यूहन्ना बपतिस्मा देनेवाले और हेरोदियास की कथा में, तथा मसीह के क्रूसीकरण में भी। इस्लाम द्वारा राष्ट्रों को क्रोधित किया जाना वह युक्ति है जिसका उपयोग पोपीय शक्ति करती है, जो उसे समस्त संसार में सब्त-पालकों पर आक्रमण करने के लिए अनुकूल आधार प्रदान करती है।

Prima mențiune a islamului este introducerea lui Ismael în Scripturi, iar rolul identificat al islamului la sfârșitul lumii — acela de a arunca lumea într-o panică universală, pentru ca oamenii să accepte orice propunere ca soluție — este ceea ce face posibilă împlinirea înșelăciunii. Înșelăciunea este ceea ce motivează Națiunile Unite (cei zece împărați) să împlinească voia lui Dumnezeu și să fie de acord să-și dea împărăția (a șaptea împărăție) papalității (fiarei).

Înșelăciunea ilustrată prin Darius și prin celelalte linii profetice include rolul islamului în a mânia neamurile, motivul ultim pentru care papalitatea este nimicită de Națiunile Unite și, la fel de semnificativ, identifică împrejurările care înconjoară enigma celei de-a opta împărății, care este dintre cele șapte, fiind instaurată ca cap al Babilonului modern.

Daniyeli mukati muGomba reShumba chiratidzo cheuporofita chakanyanya kuoma, asi kunzwisisa kwacho kunowanikwa chete kana nzira ye“mutsetse pamusoro pemutsetse” yashandiswa.

Vom continua capitolul șase din Daniel în articolul următor.