After we review the history from 1863 until the time of the end in 1989, in the context of the four abominations of Ezekiel chapter eight, representing the four generations of Adventism, we will turn our attention to the increase of knowledge that was unsealed in 1989. That increase of knowledge was concerning the last six verses of Daniel chapter eleven. In 1989, our little Sabbath study group discovered the reform lines of Bible prophecy, which Future for America often refers to, and which establish the sequence of events in every reform line, which in turn allows a student of prophecy to exercise the application of the latter rain methodology of “line upon line.”
După ce vom trece în revistă istoria de la 1863 până la vremea sfârșitului, în 1989, în contextul celor patru urâciuni din capitolul opt al cărții lui Ezechiel, care reprezintă cele patru generații ale adventismului, ne vom îndrepta atenția asupra creșterii cunoștinței care a fost desigilată în 1989. Acea creștere a cunoștinței privea ultimele șase versete din capitolul unsprezece al cărții lui Daniel. În 1989, micul nostru grup de studiu de Sabat a descoperit liniile de reformă ale profeției biblice, la care Future for America face adesea referire și care stabilesc succesiunea evenimentelor în fiecare linie de reformă, ceea ce, la rândul său, îi permite unui student al profeției să exercite aplicarea metodologiei ploii târzii a principiului „linie peste linie”.
Within a few years (1992), I had written a paper covering the last six verses of Daniel eleven. The paper was written for my own satisfaction, for I had no ability or intention of publicly circulating the study. By 1994, the paper had made its way to an Adventist self-supporting ministry, and by 1995, a series of eleven articles covering the last six verses of Daniel eleven, was published in a monthly magazine produced by that ministry. There are only a few specific references to Daniel eleven in the writings of the Spirit of Prophecy, and the most important of them all became a central argument to the validity of the application I set forth concerning those verses.
În decurs de câțiva ani (1992), am redactat un studiu care trata ultimele șase versete din Daniel unsprezece. Studiul a fost scris pentru propria mea satisfacție, căci nu aveam nici capacitatea, nici intenția de a-l difuza public. Până în 1994, studiul ajunsese la o lucrare adventistă independentă, iar până în 1995, o serie de unsprezece articole care tratau ultimele șase versete din Daniel unsprezece a fost publicată într-o revistă lunară editată de acea lucrare. Există doar câteva referințe specifice la Daniel unsprezece în scrierile Spiritului Profeției, iar cea mai importantă dintre toate a devenit un argument central pentru validitatea aplicării pe care am prezentat-o cu privire la acele versete.
“We have no time to lose. Troublous times are before us. The world is stirred with the spirit of war. Soon the scenes of trouble spoken of in the prophecies will take place. The prophecy in the eleventh of Daniel has nearly reached its complete fulfillment. Much of the history that has taken place in fulfillment of this prophecy will be repeated. In the thirtieth verse a power is spoken of that ‘shall be grieved, [Daniel 11:30–36 quoted.]
„Nu mai avem timp de pierdut. Înaintea noastră stau vremuri de strâmtorare. Lumea este frământată de spiritul războiului. Curând se vor desfășura scenele de tulburare despre care s-a vorbit în profeții. Profeția din capitolul al unsprezecelea din Daniel a ajuns aproape de împlinirea ei deplină. O mare parte din istoria care a avut loc în împlinirea acestei profeții se va repeta. În versetul treizeci este pomenită o putere care „se va mâhni, [Daniel 11:30–36 quoted.]”
“Scenes similar to those described in these words will take place.” Manuscript Releases, number 13, 394.
„Scene asemănătoare celor descrise în aceste cuvinte vor avea loc.” Manuscript Releases, nr. 13, 394.
Sister White is clear that 1798, is the “time of the end.”
Sora White este clară că 1798 este „timpul sfârșitului”.
“But at the time of the end, says the prophet, “Many shall run to and fro, and knowledge shall be increased.’ Daniel 12:4. . . . Since 1798 the book of Daniel has been unsealed, knowledge of the prophecies has increased, and many have proclaimed the solemn message of the judgment near.” The Great Controversy, 356.
„Dar la vremea sfârșitului”, spune profetul, „mulți vor alerga încoace și încolo, iar cunoștința va crește.” Daniel 12:4.... Din 1798, cartea lui Daniel a fost desigilată, cunoașterea profețiilor a crescut și mulți au proclamat mesajul solemn al judecății apropiate.” Tragedia veacurilor, 356.
Verse forty of Daniel eleven begins with, “And at the time of the end.”
Versetul patruzeci din Daniel unsprezece începe astfel: „Și la vremea sfârșitului.”
And at the time of the end shall the king of the south push at him: and the king of the north shall come against him like a whirlwind, with chariots, and with horsemen, and with many ships; and he shall enter into the countries, and shall overflow and pass over. Daniel 11:40.
Și, la vremea sfârșitului, împăratul de la miazăzi se va împunge cu el; iar împăratul de la miazănoapte va veni împotriva lui ca un vârtej, cu care, cu călăreți și cu multe corăbii; și va intra în țări, se va revărsa și va trece mai departe. Daniel 11:40.
It is evident, even without the direct endorsement of the Spirit of prophecy, that verse forty marks the beginning of a sequence of events that began in 1798. Those events lead to the close of human probation, for the first verse of chapter twelve of Daniel, says, “And at that time shall Michael stand up,” and Sister White is clear that when Michael stands up human probation closes.
Este evident, chiar și fără confirmarea directă a Spiritului profeției, că versetul patruzeci marchează începutul unei succesiuni de evenimente care a început în 1798. Acele evenimente conduc la încheierea timpului de probă al omenirii, căci primul verset din capitolul doisprezece din Daniel spune: „Și în vremea aceea se va scula Mihail”, iar Sora White arată limpede că, atunci când Mihail Se scoală, timpul de probă al omenirii se încheie.
“‘At that time shall Michael stand up, the great Prince which standeth for the children of thy people: and there shall be a time of trouble, such as never was since there was a nation even to that same time: and at that time thy people shall be delivered, everyone that shall be found written in the book.’ Daniel 12:1.
„În vremea aceea se va ridica Mihail, marele Voievod, care ocrotește pe copiii poporului tău; și va fi un timp de strâmtorare cum n-a mai fost de când sunt neamuri și până în vremea aceea. Dar în vremea aceea poporul tău va fi izbăvit, și anume oricine va fi găsit scris în carte.” Daniel 12:1.
“When the third angel’s message closes, mercy no longer pleads for the guilty inhabitants of the earth. The people of God have accomplished their work. They have received ‘the latter rain,’ ‘the refreshing from the presence of the Lord,’ and they are prepared for the trying hour before them. Angels are hastening to and fro in heaven. An angel returning from the earth announces that his work is done; the final test has been brought upon the world, and all who have proved themselves loyal to the divine precepts have received ‘the seal of the living God.’ Then Jesus ceases His intercession in the sanctuary above. He lifts His hands and with a loud voice says, ‘It is done;’ and all the angelic host lay off their crowns as He makes the solemn announcement: ‘He that is unjust, let him be unjust still: and he which is filthy, let him be filthy still: and he that is righteous, let him be righteous still: and he that is holy, let him be holy still.’ Revelation 22:11. Every case has been decided for life or death.” The Great Controversy, 613.
„Când solia celui de-al treilea înger se încheie, mila nu mai pledează pentru locuitorii vinovați ai pământului. Poporul lui Dumnezeu și-a împlinit lucrarea. Ei au primit «ploaia târzie», «înviorarea de la fața Domnului» și sunt pregătiți pentru ceasul de încercare care le stă înainte. Îngerii se grăbesc încoace și încolo în cer. Un înger care se întoarce de pe pământ anunță că lucrarea lui s-a sfârșit; încercarea finală a fost adusă asupra lumii, iar toți cei care s-au dovedit credincioși preceptelor divine au primit «sigiliul Dumnezeului celui viu». Atunci Isus Își încetează mijlocirea în sanctuarul de sus. El Își ridică mâinile și, cu glas tare, spune: «S-a isprăvit!»; iar întreaga oștire îngerească își depune coroanele când El face solemna declarație: «Cine este nedrept să fie nedrept și mai departe; cine este întinat să se întineze și mai departe; cine este drept să trăiască și mai departe în dreptate; și cine este sfânt să se sfințească și mai departe!» Apocalipsa 22:11. Fiecare caz a fost hotărât fie pentru viață, fie pentru moarte.” Tragedia veacurilor, 613.
Verse forty of Daniel eleven, begins in 1798, and in verse forty-five, when the king of the north (the papacy), comes to his end with none to help, human probation closes, for the next verse states, “And at that time,” thus identifying the “time” represented in the previous verse, which is verse forty-five of Daniel eleven. The king of the north (the papacy), comes to its end at the close of human probation.
Versetul patruzeci din Daniel unsprezece începe în 1798, iar în versetul patruzeci și cinci, când împăratul de la miazănoapte (papalitatea) ajunge la sfârșitul său și nimeni nu-i va veni în ajutor, timpul de probă al omenirii se încheie, căci versetul următor afirmă: „Și în vremea aceea”, identificând astfel „vremea” reprezentată în versetul precedent, și anume versetul patruzeci și cinci din Daniel unsprezece. Împăratul de la miazănoapte (papalitatea) ajunge la sfârșitul său la încheierea timpului de probă al omenirii.
Therefore, the history of the last six verses of Daniel eleven, identify a sequence of events that begins in 1798 and ends at the close of human probation. When Sister White was alive, 1798, was obviously in her past history. When she stated that “the prophecy in the eleventh chapter of Daniel has nearly reached its complete fulfillment,” she can only be referencing history that occurs after 1798, and before Michael stands up. She then specifically states that “much of the history that has taken place in fulfillment of this prophecy will be repeated,” thus instructing the student of prophecy that the final history of Daniel eleven, that “has nearly reached its complete fulfillment,” has been typified in other portions of histories set forth in Daniel chapter eleven.
De aceea, istoria ultimelor șase versete din Daniel unsprezece identifică o succesiune de evenimente care începe în 1798 și se încheie la închiderea timpului de probă al omenirii. Când sora White era în viață, 1798 se afla, în mod evident, în istoria ei trecută. Când a afirmat că „profeția din capitolul unsprezece al lui Daniel a ajuns aproape de împlinirea ei deplină”, ea nu poate face referire decât la istoria care are loc după 1798 și înainte ca Mihail să Se ridice. Apoi ea declară în mod specific că „o mare parte din istoria care a avut loc în împlinirea acestei profeții se va repeta”, instruindu-l astfel pe studentul profeției că istoria finală din Daniel unsprezece, care „a ajuns aproape de împlinirea ei deplină”, a fost prefigurată în alte porțiuni ale istoriilor prezentate în capitolul unsprezece din Daniel.
Once she emphasizes that most important prophetic key, she then quotes verses thirty through thirty-six, and states, “Scenes similar to those described in these words will take place.” Inspiration provided a key for those students of prophecy who wished to understand the final fulfillment of Daniel eleven. The key was that the history of the final six verses of Daniel eleven, were a parallel to the history represented in verses thirty to thirty-six. There is an abundant amount of light that is derived from this revelation, but what needs to be considered here is that in verse thirty-one of Daniel eleven, “the daily,” is taken away.
Namhlanje uma esegcizelele lowo khiye obaluleke kakhulu wesiprofetho, use ecaphuna amavesi amashumi amathathu kuya kwangamashumi amathathu nesithupha, bese ethi, “Izigameko ezifana nalezo ezichazwe kula mazwi ziyokwenzeka.” Ugqozi lwanikeza ukhiye kulabo bafundi besiprofetho ababefisa ukuqonda ukugcwaliseka kokugcina kukaDaniyeli ishumi nanye. Lowo khiye wawuwukuthi umlando wamavesi ayisithupha okugcina kaDaniyeli ishumi nanye wawuyisifaniso esihambisanayo nomlando omelwe emavesini amashumi amathathu kuya kwangamashumi amathathu nesithupha. Kukhona ukukhanya okuningi kakhulu okuvela kulesi sambulo, kodwa okumele kubhekwe lapha yilokhu ukuthi evesini lamashumi amathathu nanye likaDaniyeli ishumi nanye, “okwansuku zonke,” kuyasuswa.
To correctly understand the history which illustrates the sequence of events that lead to the close of human probation, a student of prophecy must have the correct understanding of “the daily.” If verse thirty-one is identifying Christ’s sanctuary ministry being taken away, or if it is identifying the taking away of paganism, it is absolutely essential to understand, if you wish to correctly understand the parallel history that Sister White spoke of when she wrote, “Scenes similar to those described in these words will take place.”
Pentru a înțelege corect istoria care ilustrează succesiunea evenimentelor ce conduc la încheierea timpului de probă al omenirii, un student al profeției trebuie să aibă o înțelegere corectă a „necurmatei”. Dacă versetul treizeci și unu identifică lucrarea lui Hristos în sanctuar ca fiind înlăturată sau dacă identifică înlăturarea păgânismului, este absolut esențial să înțelegeți acest lucru, dacă doriți să înțelegeți corect istoria paralelă despre care sora White a vorbit când a scris: „Scene asemănătoare cu cele descrise în aceste cuvinte vor avea loc.”
Of course, Laodicean Adventism did not recognize the fulfillment of verse forty of Daniel eleven, as identifying the collapse of the Soviet Union in 1989, but the verse does identify those very events. For those who wished to correctly understand the prophetic increase of knowledge that arrived with the fulfillment of verse forty in 1989, the correct understanding of “the daily,” then became present truth. In the early part of the twentieth century, the correct understanding was important, for it was an essential part of the foundational truths that the Lord used William Miller to establish.
Desigur, adventismul laodicean nu a recunoscut împlinirea versetului patruzeci din Daniel unsprezece ca identificând prăbușirea Uniunii Sovietice în 1989, însă versetul identifică tocmai acele evenimente. Pentru cei care au dorit să înțeleagă corect sporirea profetică a cunoștinței care a venit odată cu împlinirea versetului patruzeci în 1989, înțelegerea corectă a „jertfei necurmate” a devenit atunci adevăr prezent. În prima parte a secolului al douăzecilea, înțelegerea corectă era importantă, căci constituia o parte esențială a adevărurilor fundamentale pe care Domnul l-a folosit pe William Miller să le stabilească.
But during the first decade and a half of the twentieth century the satanic Protestant view which claims that “the daily,” represents Christ’s sanctuary work was a minority position, and it was not worth allowing a controversy over the truth that “the daily,” is a symbol of paganism to even begin. This is why you will hear from the Laodicean historical revisionists, that the subject of “the daily,” is “not to be made into a test question,” or “that the subject of ‘the daily’ is not to be agitated.” What the revisionists always leave out when they lead the unlearned in this particular discussion, is the qualification which inspiration always placed upon the subject. The following passage is directed towards Elder Haskell.
Dar în primul deceniu și jumătate al secolului al douăzecilea, concepția protestantă satanică, care susține că „jertfa necurmată” reprezintă lucrarea lui Hristos în sanctuar, era o poziție minoritară și nu merita să se îngăduie nici măcar începerea unei controverse cu privire la adevărul că „jertfa necurmată” este un simbol al păgânismului. Acesta este motivul pentru care veți auzi de la revizioniștii istorici laodiceeni că subiectul „jertfei necurmate” „nu trebuie făcut o chestiune de probă” sau că „subiectul «jertfei necurmate» nu trebuie agitat”. Ceea ce revizioniștii lasă întotdeauna deoparte atunci când îi conduc pe cei neînvățați în această discuție anume este precizarea pe care inspirația a așezat-o întotdeauna asupra subiectului. Următorul pasaj îi este adresat Fratelui Haskell.
Elder Haskell was leading the defense of the correct understanding of “the daily,” against the attacks of Prescott and Daniells in the first and second decade of the twentieth century. Pay close attention, for Sister White never identifies that Haskell’s understanding of “the daily,” was incorrect, she simply instructs him to not allow the agitation to continue, for the Lord did not want to provide an ongoing platform for the enemies of truth (Prescott and Daniells), to continue to push their false teaching. In the passage Haskell is rebuked for “the chart”, and the chart that is referred to is the 1843 chart. Haskell had reproduced the 1843 chart for a witness in that controversy. But he didn’t just reproduce it, he included upon the bottom of the chart the passage from Sister White, where she says “the 1843 chart was directed by the hand of the Lord and should not be altered.” As you read the passage, count the times she says, “at this time.”
Ndzi Haskell a ri karhi a rhangela ku yimela ka ku twisisa loku lulameke ka “swa siku ni siku,” ku lwisana ni ku hlasela ka Prescott na Daniells eka malembe ya vukhume ro sungula ni ya vumbirhi ya lembe-xidzana ra vu-20. Xiya swinene, hikuva Makwerhu wa xisati White a nga vuli ni siku leswaku ku twisisa ka Haskell ka “swa siku ni siku” a ku hoxekile; ntsena u n’wi lerisa leswaku a nga pfumeleli ku hlohloteriwa koloko ku ya emahlweni, hikuva Hosi a yi nga lavi ku nyika pulatifomo leri yaka emahlweni eka valala va ntiyiso (Prescott na Daniells), leswaku va ya emahlweni va tlakusa dyondzo ya vona ya mavunwa. Eka ndzimana leyi Haskell wa tshinyiwa hikwalaho ka “chati,” naswona chati leyi ku vulavuriwaka hi yona i chati ya 1843. Haskell a a humesile nakambe chati ya 1843 tanihi vumbhoni eka mholovo wolowo. Kambe a nga yi humesanga nakambe ntsena; u tlhele a katsa ehansi ka chati ndzimana leyi humaka eka Makwerhu wa xisati White, laha a vulaka leswaku “chati ya 1843 yi kongomisiwe hi voko ra Hosi naswona a yi fanelanga ku cinciwa.” Loko u ri karhi u hlaya ndzimana leyi, hlayela minkarhi leyi a vulaka ha yona, “hi nkarhi lowu.”
“‘I am instructed to say to you, Let there be no questions agitated at this time in the Review that will tend to unsettle minds. . . . We have no time now to enter into unnecessary controversy, but we should earnestly consider the need of seeking the Lord for true conversion of heart and life. There should be determined efforts made to secure sanctification of soul and mind.’
„Mi s-a poruncit să vă spun: să nu fie agitate în acest timp, în Review, chestiuni care vor tinde să tulbure mințile.... Nu avem acum timp să intrăm în controverse nenecesare, ci ar trebui să luăm în considerare cu toată seriozitatea nevoia de a-L căuta pe Domnul pentru o adevărată convertire a inimii și a vieții. Ar trebui depuse eforturi hotărâte pentru a dobândi sfințirea sufletului și a minții.”
“I have had cautions given me in regard to the necessity of our keeping a united front. This is a matter of importance to us at this time. As individuals we need to act with the greatest caution.
„Mi-au fost date avertizări cu privire la necesitatea de a păstra un front unit. Aceasta este pentru noi o chestiune de importanță în acest timp. Ca persoane individuale, trebuie să acționăm cu cea mai mare prudență.״
“I wrote to Elder Prescott, telling him that he must be exceedingly careful not to introduce subjects in the Review that would seem to point out flaws in our past experience. I told him that this matter on which he believes a mistake has been made is not a vital question, and that, should it be given prominence now, our enemies would take advantage of it, and make a mountain out of a molehill.
„I-am scris fratelui Prescott, spunându-i că trebuie să fie deosebit de atent să nu introducă în Review subiecte care ar părea să scoată în evidență defecte în experiența noastră din trecut. I-am spus că această chestiune, în privința căreia el crede că s-a făcut o greșeală, nu este o întrebare vitală și că, dacă i s-ar da acum proeminență, vrăjmașii noștri ar profita de aceasta și ar face din țânțar armăsar.”
“To you also I say that this subject [THE IDENTITY OF THE “DAILY” OF DANIEL 8.] should not be agitated at this time. No, my brother, I feel that at this crisis in our experience that chart which you have had republished should not be circulated. You have made a mistake in this matter. Satan is determinedly at work to bring about issues that will create confusion. There are those who would be delighted to see our ministers at an issue on this question, and they would make much of it.
„Și ție îți spun că nici acest subiect [IDENTITATEA „CONTINUUUI” DIN DANIEL 8.] nu trebuie să fie agitat în acest timp. Nu, fratele meu, simt că, în această criză a experienței noastre, acea diagramă pe care ai făcut să fie republicată nu ar trebui să fie pusă în circulație. Ai făcut o greșeală în această privință. Satana lucrează cu hotărâre pentru a aduce la iveală chestiuni care vor crea confuzie. Sunt unii care ar fi încântați să vadă pe slujitorii noștri ajunși la o dispută asupra acestei întrebări și ar face mare caz de aceasta.”
“I have been instructed that regarding what might be said on either side of this question, silence at this time is eloquence. Satan is watching for an opportunity to create division among our leading ministers. It was a mistake to publish the chart until you could all get together and come to an agreement concerning the matter. You have not acted wisely in bringing to the front a subject that must create discussion and the bringing out of various opinions, for every item will be strained and made to mean something that will only mean injury to the cause. We have all we can do to handle the false statements of those who have given evidence of their willingness to bear false witness.” Manuscript Releases, volume 9, 106, 107.
„Съм поучена, че по отношение на онова, което би могло да се каже от едната или от другата страна на този въпрос, мълчанието в настоящия момент е красноречие. Сатана дебне възможност да предизвика разделение между нашите водещи служители. Беше грешка да се публикува схемата, преди всички вие да можете да се съберете и да постигнете съгласие по този въпрос. Не постъпихте мъдро, като изведохте на преден план предмет, който неизбежно трябва да породи обсъждане и излагане на различни мнения, защото всеки отделен пункт ще бъде изопачаван и ще му се приписва значение, което ще донесе единствено вреда на делото. Имаме достатъчно работа с това да се справяме с лъжливите твърдения на онези, които са дали доказателство за готовността си да лъжесвидетелстват.“ Manuscript Releases, том 9, 106, 107.
In the previous article we identified that Ellen White said those that gave the judgment hour cry had the correct view of “the daily,” and that Prescott and Daniells’ view that “the daily,” represented Christ’s sanctuary ministry came from Satan. She rebuked Haskell for allowing the controversy to continue, but not for his position upon the truth of what “the daily,” represents. At that time the majority still believed the pioneer understanding of “the daily,” and more importantly, the verse in Daniel eleven, that was to be unsealed at “the time of the end” in 1989, was still decades in the future. At that time (1989), the importance of the correct view of “the daily,” would be necessary. The revisionists always leave the qualifications of Ellen White that were limited to that particular period out of their dishes of fables. Count the qualification of time in the following passage.
În articolul precedent am identificat faptul că Ellen White a spus că aceia care au vestit strigătul ceasului judecății aveau înțelegerea corectă a „necurmatei”, și că concepția lui Prescott și Daniells potrivit căreia „necurmata” reprezenta lucrarea lui Hristos în sanctuar provenea de la Satana. Ea l-a mustrat pe Haskell pentru că a îngăduit continuarea controversei, dar nu pentru poziția sa cu privire la adevărul despre ceea ce reprezintă „necurmata”. La acel timp, majoritatea încă susținea înțelegerea pionierilor cu privire la „necurmata” și, mai important, versetul din Daniel unsprezece, care urma să fie desigilat la „vremea sfârșitului” în 1989, se afla încă la decenii distanță în viitor. La acel timp (1989), importanța concepției corecte despre „necurmata” avea să fie necesară. Revizioniștii lasă întotdeauna pe dinafară, din platourile lor de fabule, delimitările făcute de Ellen White, care erau restrânse la acea perioadă anume. Numărați delimitările de timp din următorul pasaj.
“I have words to speak to Brethren Butler, Loughborough, Haskell, Smith, Gilbert, Daniells, Prescott, and all who have been active in urging their views in regard to the meaning of ‘the daily’ of Daniel 8. This is not to be made a test question, and the agitation that has resulted from its being treated as such has been very unfortunate. Confusion has resulted, and the minds of some of our brethren have been diverted from the thoughtful consideration that should have been given to the work that the Lord has directed should be done at this time in our cities. This has been pleasing to the great enemy of our work.
„Am cuvinte de spus fraților Butler, Loughborough, Haskell, Smith, Gilbert, Daniells, Prescott și tuturor celor care au fost activi în susținerea părerilor lor cu privire la înțelesul expresiei „jertfa necurmată” din Daniel 8. Aceasta nu trebuie făcută o chestiune de probă, iar agitația care a rezultat din faptul că a fost tratată astfel a fost foarte nefericită. A rezultat confuzie, iar mințile unora dintre frații noștri au fost abătute de la cercetarea atentă care ar fi trebuit să fie acordată lucrării pe care Domnul a îndrumat să fie făcută în acest timp în orașele noastre. Aceasta a fost pe placul marelui vrăjmaș al lucrării noastre.”
“The light given me is that nothing should be done to increase the agitation upon this question. Let it not be brought into our discourses and dwelt upon as a matter of great importance. We have a great work before us, and we have not an hour to lose from the essential work to be done. Let us confine our public efforts to the presentation of the important lines of truth on which we have clear light.
„Lumina care mi-a fost dată este că nu trebuie făcut nimic care să sporească agitația cu privire la această chestiune. Să nu fie adusă în cuvântările noastre și stăruită ca asupra unei chestiuni de mare importanță. Avem înaintea noastră o mare lucrare și nu avem de pierdut niciun ceas de la lucrarea esențială care trebuie făcută. Să ne limităm eforturile publice la prezentarea liniilor importante ale adevărului asupra cărora avem lumină clară.
“I would bring to your attention the last prayer of Christ, as recorded in John 17. There are many subjects upon which we can speak,—sacred, testing truths, beautiful in their simplicity. On these you may dwell with intense earnestness. But let not ‘the daily,’ or any other subject that will arouse controversy among brethren, be brought in at this time; for this will delay and hinder the work that the Lord would have the minds of our brethren centered upon just now. Let us not agitate questions that will reveal a marked difference of opinion, but rather let us bring from the Word the sacred truths regarding the binding claims of the law of God.
„Aș dori să vă îndrept atenția asupra ultimei rugăciuni a lui Hristos, așa cum este consemnată în Ioan 17. Sunt multe subiecte despre care putem vorbi,—adevăruri sacre, care pun la probă, frumoase în simplitatea lor. Asupra acestora puteți stărui cu o seriozitate profundă. Dar să nu fie adusă în discuție în acest timp nici „zilnicul”, nici vreun alt subiect care va stârni controverse între frați; căci aceasta va întârzia și va împiedica lucrarea asupra căreia Domnul dorește ca mintea fraților noștri să fie concentrată chiar acum. Să nu agităm chestiuni care vor scoate la iveală o deosebire vădită de opinii, ci mai degrabă să aducem din Cuvânt adevărurile sacre cu privire la cerințele obligatorii ale Legii lui Dumnezeu.”
“Our ministers should seek to make the most favorable presentation of the truth. So far as possible, let all speak the same things. Let the discourses be simple, and treating upon vital subjects that can be easily understood. When all our ministers see the necessity of humbling themselves, then the Lord can work with them. We need now to be reconverted, that angels of God may co-operate with us, making a sacred impression upon the minds of those for whom we labor.
„Slujitorii noștri ar trebui să caute să prezinte adevărul în modul cel mai favorabil. Pe cât este cu putință, toți să vorbească aceleași lucruri. Predicile să fie simple și să trateze subiecte vitale, care pot fi ușor înțelese. Când toți slujitorii noștri vor vedea necesitatea de a se smeri, atunci Domnul va putea lucra împreună cu ei. Avem nevoie acum să fim reconvertiți, pentru ca îngerii lui Dumnezeu să poată conlucra cu noi, producând o impresie sfântă asupra minții acelora pentru care lucrăm.”
“We must blend together in the bonds of Christlike unity; then our labors will not be in vain. Draw in even cords, and let no contentions be brought in. Reveal the unifying power of truth, and this will make a powerful impression on human minds. In unity there is strength.
„Trebuie să ne îmbinăm împreună în legăturile unei unități asemenea lui Hristos; atunci ostenelile noastre nu vor fi în zadar. Trageți la jug în chip egal și să nu fie aduse între voi niciun fel de certuri. Descoperiți puterea unificatoare a adevărului, iar aceasta va produce o impresie puternică asupra minților omenești. În unitate este putere.
“This is not a time to make prominent unimportant points of difference. If some who have not a strong living connection with the Master, reveal to the world their weakness of Christian experience, the enemies of the truth who are watching us closely will make the most of it, and our work will be hindered. Let all cultivate meekness, and learn lessons from Him who is meek and lowly in heart.
„Nu este vremea să fie scoase în evidență deosebiri neînsemnate. Dacă unii, care nu au o legătură vie și puternică cu Învățătorul, își descoperă înaintea lumii slăbiciunea experienței lor creștine, vrăjmașii adevărului, care ne urmăresc cu atenție, vor profita la maximum de aceasta, iar lucrarea noastră va fi împiedicată. Toți să cultive blândețea și să învețe lecții de la Acela care este blând și smerit cu inima.״
“The subject of ‘the daily’ should not call forth such movements as have been made. As a result of the way this subject has been handled by men on both sides of the question, controversy has arisen and confusion has resulted.
Subiectul „jertfei necurmate” nu ar trebui să dea naștere unor astfel de mișcări, așa cum au fost făcute. Ca urmare a felului în care acest subiect a fost tratat de oameni de ambele părți ale chestiunii, a apărut controversă și a rezultat confuzie.
“The action of Brother Larry Smith in publishing a tract containing condemnation of his brethren and of their belief, was not endorsed by God. And to Elder Prescott I will say, The Lord has not placed upon you a burden regarding this matter.
„Fapta fratelui Larry Smith de a publica un tractat care conținea condamnarea fraților săi și a credinței lor nu a fost aprobată de Dumnezeu. Iar către fratele prezbiter Prescott voi spune: Domnul nu a pus asupra dumneavoastră o povară cu privire la această chestiune.
“I was pained to hear that Elder Daniells, knowing that there was a difference of opinion regarding this matter among our leading brethren, should urge this matter to the front, as was done in some places.
„Mi-a fost dureros să aud că fratele Daniells, știind că exista o deosebire de opinii cu privire la această chestiune între frații noștri conducători, a împins această problemă în prim-plan, așa cum s-a făcut în unele locuri.״
“Others of our brethren have not been guided by wisdom, and have not reasoned clearly from cause to effect regarding the results of their efforts to uphold their views regarding the interpretation of ‘the daily.’ While the present condition of difference of opinion regarding this subject exists, let it not be made prominent. Let all contention cease. At such a time silence is eloquence.
„Alți frați de-ai noștri nu au fost călăuziți de înțelepciune și nu au judecat limpede, de la cauză la efect, cu privire la rezultatele eforturilor lor de a-și susține părerile referitoare la interpretarea expresiei «jertfa necurmată». Câtă vreme persistă starea actuală de divergență de opinii cu privire la acest subiect, să nu fie făcută un punct de seamă. Orice dispută să înceteze. Într-un asemenea timp, tăcerea este elocvență.״
“The duty of God’s servants at this time is to preach the Word in the cities. Christ came to save souls, and we, as almoners of His grace, need to impart to the inhabitants of the great cities a knowledge of His saving truth.” Pamphlets, number 20, 11, 12.
„Datoria slujitorilor lui Dumnezeu în acest timp este să propovăduiască Cuvântul în orașe. Hristos a venit să mântuiască suflete, iar noi, ca administratori ai harului Său, trebuie să împărtășim locuitorilor marilor orașe cunoașterea adevărului Său mântuitor.” Broșuri, numărul 20, 11, 12.
Brother Larry Smith, who she was referring to was especially incensed at the situation for it was his father’s book, Daniel and the Revelation, that Prescott and Daniells wanted to rewrite in order to change what he wrote concerning “the daily.” Brother Smith was defending the truth, and also his father. She qualifies the controversy repeatedly with the words, “at this time,” and towards the end she states, “While the present condition of difference of opinion regarding this subject exists, let it not be made prominent.” All the universities of Adventism that teach “the daily,” today, teach the satanic view. It is obviously not the same conditions today as it was at that time.
Brat Larry Smith, la care se referea ea, era deosebit de indignat de această situație, căci era cartea tatălui său, Daniel and the Revelation, pe care Prescott și Daniells doreau să o rescrie pentru a schimba ceea ce scrisese el cu privire la „the daily”. Fratele Smith apăra adevărul și, de asemenea, pe tatăl său. Ea califică în mod repetat controversa prin cuvintele „at this time”, iar spre sfârșit afirmă: „While the present condition of difference of opinion regarding this subject exists, let it not be made prominent.” Toate universitățile adventiste care predau astăzi „the daily” propovăduiesc concepția satanică. Este evident că astăzi condițiile nu mai sunt aceleași ca atunci.
The second generation of Adventism began at the rebellion of 1888, and spiritualism was established among the leadership. That condition opened the door for the advancement of greater spiritualistic delusions that were to bring about an environment of alienation and division, as men in responsible positions determined to promote whatever they personally deemed as truth. Men such as Daniells, Prescott and Kellogg became symbols of the history where Ezekiel identified what the seventy elders, “the ancients of the house of Israel” would “do in the dark, every man in the chambers of his imagery? for they say, The Lord seeth us not.”
පැවති දෙවන පරම්පරාවේ ඇඩ්වෙන්ටිස්වාදය 1888 දී ඇති වූ කැරල්ල සමඟ ආරම්භ විය; ඒ සමඟ ආත්මවාදය නායකත්වය අතර පිහිටුවනු ලැබීය. එම තත්ත්වය, වගකීමැති තනතුරුවල සිටි මිනිසුන් තමන් පෞද්ගලිකව සත්යය ලෙස නියම කළ කුමන දෙයක් වුවද ප්රවර්ධනය කිරීමට තීරණය කළ බැවින්, විදේශීභාවය සහ බෙදී යාම ඇති කරන පරිසරයක් ගෙන ඒම සඳහා වඩාත් මහත් ආත්මවාදී මෝහයන්ගේ අග්රගතියට දොර විවර කළේය. ඩැනියල්ස්, ප්රෙස්කට් සහ කෙලොග් වැනි මිනිසුන්, එසකියෙල් විසින් හඳුනා දක්වනු ලැබූ ඉතිහාසයේ සංකේත බවට පත්වූහ; එහිදී හැත්තෑ වැඩිහිටියෝ, “ඉශ්රායෙල් ගෘහයේ පුරාතනෝ,” “අඳුරෙහි, තම තමන්ගේ රූපක මැදිරියන් තුළ, එකිනෙකා කුමක් කරන්නේද? මන්ද ඔව්හු කියති, ස්වාමීන්වහන්සේ අප නොදක්නේය” යැයි පවසා ඇත.
In that generation the messengers of the message of 1888, both lost their way in the controversies, confusion and spiritualism that engulfed Ezekiel’s seventy elders who had portrayed idols upon the walls of the temple, and the walls of their minds. The health work was removed due to the spiritualism of Kellogg, and yet the revisionists of Laodicean Adventism lead the unlearned to believe that some type of victory came out of the chaos of that generation. There was a parallel history in the time of Judges, where the summation of the history of the Judges fits this period perfectly, for the last verse of Judges states:
În acea generație, ambii mesageri ai soliei din 1888 și-au pierdut calea în controversele, confuzia și spiritualismul care i-au cuprins pe cei șaptezeci de bătrâni ai lui Ezechiel, care zugrăviseră idoli pe pereții templului și pe pereții minții lor. Lucrarea medical-misionară a fost îndepărtată din pricina spiritualismului lui Kellogg, și totuși revizioniștii adventismului laodicean îi conduc pe cei neînvățați să creadă că un anumit fel de biruință a ieșit din haosul acelei generații. A existat o istorie paralelă în vremea Judecătorilor, unde rezumatul istoriei Judecătorilor se potrivește acestei perioade în chip desăvârșit, căci ultimul verset din Judecători spune:
In those days there was no king in Israel: every man did that which was right in his own eyes. Judges 21:25.
În acele zile nu era niciun împărat în Israel: fiecare făcea ce era drept în ochii săi. Judecători 21:25.
We will show why the history of Judges corresponds to the history of the second generation of Adventism as we proceed with these articles, but it should be noted that when considering the history of Laodicean Adventism, the easily available history has been provided by those who practice historical revisionism. Sister White certainly did not want the subject of “the daily,” agitated during that history, when in reality it was a small minority of men that she had stated were being guided by “angels that were expelled from heaven” to be given a public platform to promote their erroneous ideas. But to suggest that Sister White ever upheld the idea that it was alright to retain error is exactly the opposite of what she believed.
Vom arăta, pe măsură ce înaintăm cu aceste articole, de ce istoria cărții Judecători corespunde istoriei celei de-a doua generații a adventismului; însă trebuie remarcat că, atunci când este luată în considerare istoria adventismului laodicean, istoria ușor accesibilă a fost furnizată de aceia care practică revizionismul istoric. Sora White, desigur, nu a dorit ca subiectul „jertfei necurmate” să fie agitat în timpul acelei istorii, când, în realitate, era vorba de o foarte mică minoritate de bărbați despre care ea afirmase că erau călăuziți de „îngeri care au fost izgoniți din cer”, pentru a li se oferi o platformă publică spre a-și promova ideile lor eronate. Dar a sugera că Sora White ar fi susținut vreodată ideea că este în regulă să fie păstrată eroarea este exact opusul a ceea ce credea ea.
“Brethren, as an ambassador of Christ I warn you to beware of these side issues, whose tendency is to divert the mind from the truth. Error is never harmless. It never sanctifies, but always brings confusion and dissension. It is always dangerous. The enemy has great power over minds that are not thoroughly fortified by prayer and established in Bible truth.” Testimonies, volume 5, 292.
„Fraților, ca ambasador al lui Hristos vă avertizez să vă păziți de aceste chestiuni secundare, a căror tendință este de a abate mintea de la adevăr. Rătăcirea nu este niciodată inofensivă. Ea nu sfințește niciodată, ci aduce întotdeauna confuzie și dezbinare. Ea este întotdeauna primejdioasă. Vrăjmașul are mare putere asupra minților care nu sunt temeinic întărite prin rugăciune și statornicite în adevărul Bibliei.” Testimonies, volumul 5, 292.
We will continue this study in the next article.
Vom continua acest studiu în articolul următor.
“We have no time to lose. Troublous times are before us. The world is stirred with the spirit of war. Soon the scenes of trouble spoken of in the prophecies will take place. The prophecy in the eleventh of Daniel has nearly reached its complete fulfillment. Much of the history that has taken place in fulfillment of this prophecy will be repeated. In the thirtieth verse a power is spoken of that ‘shall be grieved, and return, and have indignation against the holy covenant: so shall he do; he shall even return, and have intelligence with them that forsake the holy covenant. And arms shall stand on his part, and they shall pollute the sanctuary of strength, and shall take away the daily sacrifice, and they shall place the abomination that maketh desolate. And such as do wickedly against the covenant shall he corrupt by flatteries: but the people that do know their God shall be strong, and do exploits. And they that understand among the people shall instruct many: yet they shall fall by the sword, and by flame, by captivity, and by spoil, many days. Now when they shall fall, they shall be holpen with a little help: but many shall cleave to them with flatteries. And some of them of understanding shall fall, to try them, and to purge, and to make them white, even to the time of the end: because it is yet for a time appointed. And the king shall do according to his will; and he shall exalt himself, and magnify himself above every god, and shall speak marvellous things against the God of gods, and shall prosper till the indignation be accomplished: for that that is determined shall be done.’ Daniel 11:30–36.
„Nu avem timp de pierdut. Înaintea noastră stau vremuri tulburi. Lumea este cuprinsă de spiritul războiului. Curând se vor desfășura scenele de tulburare despre care s-a vorbit în profeții. Profeția din capitolul al unsprezecelea al cărții lui Daniel a ajuns aproape de împlinirea ei deplină. Mult din istoria care s-a desfășurat în împlinirea acestei profeții se va repeta. În versetul treizeci este pomenită o putere care „se va întoarce mâniată împotriva legământului sfânt, şi nu va rămâne fără urmare; la înapoierea lui, se va înţelege cu cei ce vor părăsi legământul sfânt. Nişte oşti trimise de el vor veni şi vor pângări Sfântul Locaş, cetăţuia, vor face să înceteze jertfa necurmată şi vor aşeza urâciunea pustiitorului. Va ademeni prin linguşiri pe cei ce rup legământul. Dar aceia din popor, care vor cunoaşte pe Dumnezeul lor, vor rămâne tari şi vor face mari isprăvi. Înţelepţii poporului vor învăţa pe mulţi. Unii vor cădea, pentru o vreme, loviţi de sabie şi de flacără, de robie şi de jaf. Când vor cădea, vor fi ajutaţi puţin, şi mulţi se vor uni cu ei din făţărnicie. Chiar şi din cei înţelepţi, mulţi vor cădea, ca să fie încercaţi, curăţiţi şi albiţi, până la vremea sfârşitului, căci sfârşitul nu va fi decât la vremea hotărâtă. Împăratul va face ce va voi; se va înălţa, se va slăvi mai presus de toţi dumnezeii şi va spune lucruri nemaiauzite împotriva Dumnezeului dumnezeilor; şi va propăşi până va trece mânia, căci ce este hotărât se va împlini.” Daniel 11:30–36.
“Scenes similar to those described in these words will take place. We see evidence that Satan is fast obtaining the control of human minds who have not the fear of God before them. Let all read and understand the prophecies of this book, for we are now entering upon the time of trouble spoken of:
„Scene asemănătoare cu cele descrise în aceste cuvinte vor avea loc. Vedem dovezi că Satana dobândește repede stăpânirea asupra minților omenești care nu au înaintea lor frica de Dumnezeu. Toți să citească și să înțeleagă profețiile acestei cărți, căci intrăm acum în timpul de strâmtorare despre care s-a vorbit:
“‘And at that time shall Michael stand up, the great prince which standeth for the children of thy people: and there shall be a time of trouble, such as never was since there was a nation even to that same time: and at that time thy people shall be delivered, every one that shall be found written in the book. And many of them that sleep in the dust of the earth shall awake, some to everlasting life, and some to shame and everlasting contempt. And they that be wise shall shine as the brightness of the firmament; and they that turn many to righteousness as the stars for ever and ever. But thou, O Daniel, shut up the words, and seal the book, even to the time of the end: many shall run to and fro, and knowledge shall be increased.’ Daniel 12:1–4.” Manuscript Releases, number 13, 394.
„În vremea aceea se va ridica Mihail, marele voievod care stă pentru fiii poporului tău; și va fi un timp de strâmtorare cum n-a mai fost de când sunt neamurile și până în vremea aceasta; dar în vremea aceea poporul tău va fi izbăvit, și anume oricine va fi găsit scris în carte. Mulți dintre cei ce dorm în țărâna pământului se vor trezi, unii pentru viața veșnică, iar alții pentru ocară și rușine veșnică. Cei înțelepți vor străluci ca strălucirea cerului; și cei ce vor întoarce pe mulți la neprihănire vor fi ca stelele, în vecii vecilor. Tu însă, Daniele, ține ascunse aceste cuvinte și pecetluiește cartea până la vremea sfârșitului: mulți vor alerga încoace și încolo, și cunoștința va crește.” Daniel 12:1–4.” Manuscript Releases, nr. 13, 394.