The sealing began on September 11, 2001 when the mighty angel of chapter eighteen of Revelation descended. His descent was typified by the descent of the angel of Revelation ten on August 11, 1840, and also by the descent of the Holy Spirit at Christ’s baptism. Christ’s baptism points forward to the latter rain descending when the great buildings of New York City were brought down. The power from above began, and also at that time the power from beneath (bottomless pit) would be manifested, for God’s Word never fails.
Pecetluirea a început la 11 septembrie 2001, când a coborât îngerul cel puternic din capitolul optsprezece al Apocalipsei. Coborârea lui a fost prefigurată tipologic de coborârea îngerului din Apocalipsa zece, la 11 august 1840, și, de asemenea, de coborârea Duhului Sfânt la botezul lui Hristos. Botezul lui Hristos anticipează coborârea ploii târzii atunci când marile clădiri ale orașului New York au fost dărâmate. A început să se manifeste puterea de sus, iar tot atunci avea să se manifeste și puterea din adânc (adâncul fără fund), căci Cuvântul lui Dumnezeu nu dă greș niciodată.
When Christ was baptized, He immediately went into the wilderness and fasted for forty days, after which He was tempted by Satan with three temptations. Each of those three temptations represent primary characteristics of each of the three powers who lead the world to Armageddon. Those three temptations were pride, a characteristic of the dragon; appetite, a characteristic of the beast, and presumption, a characteristic of the false prophet. Pride and self-exaltation are represented by Lucifer in the classic description of Isaiah.
Când Hristos a fost botezat, El a mers de îndată în pustie și a postit patruzeci de zile, după care a fost ispitit de Satana cu trei ispite. Fiecare dintre acele trei ispite reprezintă trăsături primare ale fiecăreia dintre cele trei puteri care conduc lumea spre Armaghedon. Acele trei ispite au fost mândria, trăsătură caracteristică a balaurului; apetitul, trăsătură caracteristică a fiarei; și prezumția, trăsătură caracteristică a profetului mincinos. Mândria și autoînălțarea sunt reprezentate de Lucifer în descrierea clasică din Isaia.
How art thou fallen from heaven, O Lucifer, son of the morning! how art thou cut down to the ground, which didst weaken the nations! For thou hast said in thine heart, I will ascend into heaven, I will exalt my throne above the stars of God: I will sit also upon the mount of the congregation, in the sides of the north: I will ascend above the heights of the clouds; I will be like the most High. Yet thou shalt be brought down to hell, to the sides of the pit. They that see thee shall narrowly look upon thee, and consider thee, saying, Is this the man that made the earth to tremble, that did shake kingdoms. Isaiah 14:12–16.
Cum ai căzut din cer, o, Luceafăr, fiu al dimineții! Cum ai fost tăiat la pământ, tu, care ai slăbit neamurile! Căci ai zis în inima ta: Mă voi sui la cer; îmi voi înălța tronul mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi ședea și pe muntele adunării, în laturile miazănoaptei; mă voi sui deasupra înălțimilor norilor; voi fi asemenea Celui Preaînalt. Totuși vei fi coborât în iad, la laturile gropii. Cei ce te vor vedea te vor privi cu luare-aminte și te vor cerceta, zicând: Acesta este omul care a făcut pământul să se cutremure, care a zguduit împărățiile? Isaia 14:12-16.
Five times Lucifer proclaims in his heart “I will.” Satan, once named the “light bearer” (Lucifer), who now only bears darkness, is he “that did shake the nations.” Prophetically he is associated with the “nations,” for he is the leader of the evil confederacy of the nations, and the confederacy of merchants identified in Revelation chapters seventeen and eighteen.
De cinci ori Lucifer proclamă în inima lui: «Voi». Satana, odinioară numit „purtătorul luminii” (Lucifer), care acum nu mai poartă decât întunericul, este acela „care a zguduit neamurile”. În mod profetic, el este asociat cu „neamurile”, căci el este conducătorul confederației rele a neamurilor și al confederației negustorilor, identificată în Apocalipsa, capitolele șaptesprezece și optsprezece.
“Kings and rulers and governors have placed upon themselves the brand of antichrist, and are represented as the dragon who goes to make war with the saints—with those who keep the commandments of God and who have the faith of Jesus.” Testimonies to Ministers, 38.
"Regii, cârmuitorii și guvernatorii și-au pus asupra lor stigmatul Antihristului și sunt înfățișați ca balaurul care iese să poarte război împotriva sfinților — a acelora care păzesc poruncile lui Dumnezeu și care au credința lui Isus." Mărturii pentru slujitori, 38.
At Christ’s baptism the Holy Spirit descended, typifying post-September 11, 2001. After His baptism Satan tempted Christ with the offer to give Christ the power Satan uses to rule the kingdoms of the world, for at the fall of Adam, Satan had become the ruler of the kingdoms of the world.
La botezul lui Hristos, Duhul Sfânt a coborât, prefigurând perioada de după 11 septembrie 2001. După botezul Său, Satana L-a ispitit pe Hristos cu oferta de a-I da puterea pe care Satana o folosește pentru a stăpâni împărățiile lumii, căci la căderea lui Adam, Satana devenise stăpânitorul împărățiilor lumii.
And the devil, taking him up into an high mountain, showed unto him all the kingdoms of the world in a moment of time. And the devil said unto him, All this power will I give thee, and the glory of them: for that is delivered unto me; and to whomsoever I will I give it. If thou therefore wilt worship me, all shall be thine. And Jesus answered and said unto him, Get thee behind me, Satan: for it is written, Thou shalt worship the Lord thy God, and him only shalt thou serve. Luke 4:5–8.
Și diavolul, ducându-L pe un munte înalt, I-a arătat într-o clipă toate împărățiile lumii. Și diavolul I-a zis: Ție Îți voi da toată această stăpânire și slava lor; căci ea mi-a fost dată și o dau cui voiesc. Dacă, deci, Te vei închina mie, toate vor fi ale Tale. Iar Isus, răspunzând, i-a zis: Înapoia Mea, Satano! Căci este scris: Domnului Dumnezeului tău să te închini și numai Lui să-I slujești. Luca 4:5-8.
Two primary characteristics of papal Rome (the beast), is her fornication and the poisoned “food” and drink she distributes.
Două trăsături principale ale Romei papale (fiara) sunt desfrânarea ei, precum și „hrana” și băutura otrăvite pe care le distribuie.
Notwithstanding I have a few things against thee, because thou sufferest that woman Jezebel, which calleth herself a prophetess, to teach and to seduce my servants to commit fornication, and to eat things sacrificed unto idols. Revelation 2:14.
Totuși am câteva lucruri împotriva ta, fiindcă îngădui acelei femei, Izabela, care își zice prorociță, să învețe și să-i amăgească pe slujitorii mei să săvârșească desfrânare și să mănânce din cele jertfite idolilor. Apocalipsa 2:14.
The “food” and drink she provides is her false doctrines.
„Hrana” și băutura pe care le oferă sunt doctrinele ei false.
“The great sin charged against Babylon is that she ‘made all nations drink of the wine of the wrath of her fornication.’ This cup of intoxication which she presents to the world represents the false doctrines that she has accepted as the result of her unlawful connection with the great ones of the earth.” The Great Controversy, 388.
Marele păcat imputat Babilonului este că ea «a făcut toate neamurile să bea din vinul mâniei curviei ei». Acest potir al îmbătării pe care îl oferă lumii reprezintă doctrinele false pe care le-a acceptat ca rezultat al legăturii ei nelegiuite cu mai-marii pământului. Marea controversă, 388.
The beast of Catholicism also deceives the world by her sorceries, which is once again something that is taken internally.
Fiara catolicismului amăgește, de asemenea, lumea prin vrăjitoriile ei, ceea ce, din nou, este ceva ce se administrează pe cale internă.
And the light of a candle shall shine no more at all in thee; and the voice of the bridegroom and of the bride shall be heard no more at all in thee: for thy merchants were the great men of the earth; for by thy sorceries were all nations deceived. Revelation 18:23.
Și lumina unei candele nu va mai străluci nicidecum în tine; și glasul mirelui și al miresei nu se va mai auzi nicidecum în tine; căci negustorii tăi erau cei mari ai pământului; căci prin vrăjitoriile tale au fost amăgite toate neamurile. Apocalipsa 18:23.
The Greek word translated as “sorceries,” is pharmakeia, meaning medications. The golden cup in her hand, represents not only a cup to drink wine from, but also the cup where her magical medical potions are prepared and delivered. In the modern world today, those magical potions are delivered in needles, not so much in a cup. When Satan appears after the soon-coming Sunday law, he will perform miracles of healing. The miracles associated with the potions and false doctrines of the papacy, was represented by Satan telling Christ to perform a miracle in turning the stone into bread.
Termenul grecesc tradus drept „sorceries” este pharmakeia, însemnând medicamente. Paharul de aur din mâna ei reprezintă nu doar un pahar din care se bea vin, ci și paharul în care sunt preparate și administrate poțiunile ei medicale magice. În lumea modernă de astăzi, acele poțiuni magice sunt administrate prin seringi, nu atât într-un pahar. Când Satana va apărea după legea duminicală ce urmează curând, el va săvârși minuni de vindecare. Minunile asociate cu poțiunile și doctrinele false ale papalității au fost reprezentate de faptul că Satana I-a spus lui Hristos să săvârșească o minune, prefăcând piatra în pâine.
The prophetic history before and after the Sunday law possesses the same characteristics. The image of the beast testing period for Adventism leading to the Sunday law in the United States typifies the image of the beast testing period for the entire world. This is why we are informed that, “the same crisis will come upon our people in all parts of the world.”
Istoria profetică de dinainte și de după legea duminicală are aceleași caracteristici. Perioada de încercare cu privire la icoana fiarei pentru Adventism, care duce la legea duminicală în Statele Unite, tipifică perioada de încercare cu privire la icoana fiarei pentru întreaga lume. De aceea suntem informați că „aceeași criză va veni asupra poporului nostru în toate părțile lumii”.
The miracles of satanic healings that are accomplished by Satan after the Sunday law, represent the “sorceries” of so-called medicine that are pawned off during the history beginning on September 11, 2001. Jesus stated that, “man shall not live by bread alone, but by every word of God.” Rome’s “food” is traditions and customs which she places above the Word of God.
Minunile vindecărilor satanice, săvârșite de Satana după legea duminicală, reprezintă „vrăjitoriile” așa-numitei medicini, care sunt promovate în perioada istorică ce începe la 11 septembrie 2001. Isus a afirmat că: „Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu fiecare cuvânt al lui Dumnezeu.” „Hrana” Romei o constituie tradițiile și obiceiurile pe care ea le așază deasupra Cuvântului lui Dumnezeu.
“In the movements now in progress in the United States to secure for the institutions and usages of the church the support of the state, Protestants are following in the steps of papists. Nay, more, they are opening the door for the papacy to regain in Protestant America the supremacy which she has lost in the Old World. And that which gives greater significance to this movement is the fact that the principal object contemplated is the enforcement of Sunday observance—a custom which originated with Rome, and which she claims as the sign of her authority. It is the spirit of the papacy—the spirit of conformity to worldly customs, the veneration for human traditions above the commandments of God—that is permeating the Protestant churches and leading them on to do the same work of Sunday exaltation which the papacy has done before them.” The Great Controversy, 573.
În mișcările aflate acum în desfășurare în Statele Unite pentru a asigura instituțiilor și rânduielilor Bisericii sprijinul statului, protestanții calcă pe urmele papistașilor. Ba mai mult, ei deschid calea papalității pentru a-și recâștiga, în America protestantă, supremația pe care a pierdut-o în Lumea Veche. Iar ceea ce conferă o semnificație și mai mare acestei mișcări este faptul că obiectivul principal avut în vedere este impunerea păzirii duminicii — un obicei care își are originea la Roma și pe care ea îl revendică drept semnul autorității sale. Este duhul papalității — duhul conformării la obiceiurile lumești, al venerării tradițiilor omenești mai presus de poruncile lui Dumnezeu — care pătrunde în bisericile protestante și le determină să săvârșească aceeași lucrare de înălțare a duminicii pe care papalitatea a săvârșit-o înaintea lor. Marea Controversă, 573.
Tradition and custom are the doctrinal “food” which the beast replaces for the Word of God, in order that it might lift up its pagan idolatry.
Tradiția și obiceiul constituie „hrana” doctrinară pe care fiara o pune în locul Cuvântului lui Dumnezeu, pentru a-și înălța idolatria păgână.
“How the Roman Church can clear herself from the charge of idolatry we cannot see. True, she professes to worship God through these images; so did the Israelites when they bowed before the golden calf. But the Lord’s wrath was kindled against them, and many were slain. God pronounced them impious idolaters, and the same record is made today in the books of heaven against those who adore images of saints and so-called holy men.
Nu vedem cum Biserica Romană s-ar putea dezvinovăți de acuzația de idolatrie. Este adevărat, ea susține că se închină lui Dumnezeu prin aceste imagini; tot astfel au făcut și israeliții când s-au închinat înaintea vițelului de aur. Dar mânia Domnului s-a aprins împotriva lor și mulți au fost uciși. Dumnezeu i-a declarat idolatri nelegiuiți, iar aceeași consemnare se face astăzi în cărțile cerului împotriva celor ce adoră imagini ale sfinților și ale așa-numiților oameni sfinți.
“And this is the religion which Protestants are beginning to look upon with so much favor, and which will eventually be united with Protestantism. This union will not, however, be effected by a change in Catholicism; for Rome never changes. She claims infallibility. It is Protestantism that will change. The adoption of liberal ideas on its part will bring it where it can clasp the hand of Catholicism. ‘The Bible, the Bible, is the foundation of our faith,’ was the cry of Protestants in Luther’s time, while the Catholics cried, ‘The Fathers, custom, tradition.’ Now many Protestants find it difficult to prove their doctrines from the Bible, and yet they have not the moral courage to accept the truth which involves a cross; therefore they are fast coming to the ground of Catholics, and, using the best arguments they have to evade the truth, cite the testimony of the Fathers, and the customs and precepts of men. Yes, the Protestants of the nineteenth century are fast approaching the Catholics in their infidelity concerning the Scriptures. But there is just as wide a gulf today between Rome and the Protestantism of Luther, Cranmer, Ridley, Hooper, and the noble army of martyrs, as there was when these men made the protest which gave them the name of Protestants.
Și aceasta este religia pe care protestanții încep să o privească cu atâta bunăvoință și care, în cele din urmă, se va uni cu protestantismul. Totuși, această unire nu va fi înfăptuită printr-o schimbare a catolicismului; căci Roma nu se schimbă niciodată. Ea pretinde infailibilitate. Protestantismul este cel care se va schimba. Adoptarea ideilor liberale din partea sa îl va aduce acolo unde va putea da mâna cu catolicismul. „Biblia, Biblia este temelia credinței noastre”, era strigătul protestanților pe vremea lui Luther, în timp ce catolicii strigau: „Părinții, obiceiul, tradiția.” Acum mulți protestanți găsesc anevoios să-și dovedească doctrinele din Biblie și totuși nu au curajul moral de a primi adevărul care presupune purtarea crucii; de aceea ajung repede pe terenul catolicilor și, folosind cele mai bune argumente pe care le au pentru a ocoli adevărul, invocă mărturia Părinților, precum și datinile și poruncile oamenilor. Da, protestanții secolului al nouăsprezecelea se apropie cu repeziciune de catolici în necredința lor față de Scripturi. Dar prăpastia dintre Roma și protestantismul lui Luther, Cranmer, Ridley, Hooper și al nobilei oaste de martiri este astăzi la fel de largă ca și atunci când acești bărbați au făcut protestul care le-a dat numele de protestanți.
“Christ was a protestant. He protested against the formal worship of the Jewish nation, who rejected the counsel of God against themselves. He told them that they taught for doctrines the commandments of men, and that they were pretenders and hypocrites. Like whited sepulchers they were beautiful without, but within full of impurity and corruption. The Reformers date back to Christ and the apostles. They came out and separated themselves from a religion of forms and ceremonies. Luther and his followers did not invent the reformed religion. They simply accepted it as presented by Christ and the apostles. The Bible is presented to us as a sufficient guide; but the pope and his workers remove it from the people as if it were a curse, because it exposes their pretensions and rebukes their idolatry.” Review and Herald, June 1, 1886.
Hristos a fost un protestant. El a protestat împotriva închinării formale a națiunii iudaice, care a respins sfatul lui Dumnezeu cu privire la ea însăși. Le-a spus că dădeau drept învățătură poruncile oamenilor și că erau prefăcuți și fățarnici. Ca niște morminte văruite erau frumoși pe dinafară, dar pe dinăuntru plini de necurăție și stricăciune. Reformatorii își au rădăcinile în Hristos și în apostoli. Ei au ieșit și s-au despărțit de o religie a formelor și a ceremoniilor. Luther și adepții lui nu au inventat religia reformată. Ei pur și simplu au acceptat-o, așa cum a fost prezentată de Hristos și de apostoli. Biblia ne este prezentată drept o călăuză suficientă; dar papa și slujitorii săi o sustrag poporului, ca și cum ar fi un blestem, pentru că le dă în vileag pretențiile și mustră idolatria lor. Review and Herald, 1 iunie 1886.
Miracles of healing, that form the basis of spiritualism, are her stock and trade.
Minunile de vindecare, care constituie temelia spiritismului, sunt obiectul ei de negoț.
“Many endeavor to account for spiritual manifestations by attributing them wholly to fraud and sleight of hand on the part of the medium. But while it is true that the results of trickery have often been palmed off as genuine manifestations, there have been, also, marked exhibitions of supernatural power. The mysterious rapping with which modern spiritualism began was not the result of human trickery or cunning, but was the direct work of evil angels, who thus introduced one of the most successful of soul-destroying delusions. Many will be ensnared through the belief that spiritualism is a merely human imposture; when brought face to face with manifestations which they cannot but regard as supernatural, they will be deceived, and will be led to accept them as the great power of God.
Mulți caută să explice manifestările spirituale atribuindu-le în întregime fraudei și șiretlicurilor de prestidigitație ale mediumului. Dar, deși este adevărat că roadele înșelăciunii au fost adesea prezentate drept manifestări autentice, au existat, de asemenea, manifestări vădite ale unei puteri supranaturale. Ciocăniturile misterioase cu care a început spiritismul modern nu au fost rezultatul înșelăciunii sau vicleniei omenești, ci lucrarea directă a îngerilor răi, care astfel au introdus una dintre cele mai reușite amăgiri pierzătoare de suflete. Mulți vor fi prinși în cursă prin credința că spiritismul este doar o impostură omenească; când vor fi aduși față în față cu manifestări pe care nu le pot considera decât supranaturale, vor fi înșelați și vor fi conduși să le accepte drept marea putere a lui Dumnezeu.
“These persons overlook the testimony of the Scriptures concerning the wonders wrought by Satan and his agents. It was by satanic aid that Pharaoh’s magicians were enabled to counterfeit the work of God. Paul testifies that before the second advent of Christ there will be similar manifestations of satanic power. The coming of the Lord is to be preceded by ‘the working of Satan with all power and signs and lying wonders, and with all deceivableness of unrighteousness.’ 2 Thessalonians 2:9,10. And the apostle John, describing the miracle-working power that will be manifested in the last days, declares: ‘He doeth great wonders, so that he maketh fire come down from heaven on the earth in the sight of men, and deceiveth them that dwell on the earth by the means of those miracles which he had power to do.’ Revelation 13:13, 14. No mere impostures are here foretold. Men are deceived by the miracles which Satan’s agents have power to do, not which they pretend to do.” The Great Controversy, 553.
Acești oameni trec cu vederea mărturia Scripturilor cu privire la minunile săvârșite de Satana și de agenții săi. Prin ajutor satanic, vrăjitorii faraonului au putut să contrafacă lucrarea lui Dumnezeu. Pavel mărturisește că, înaintea celei de-a doua veniri a lui Hristos, vor fi manifestări asemănătoare ale puterii satanice. Venirea Domnului va fi precedată de "lucrarea lui Satana cu toată puterea și cu semne și minuni mincinoase, și cu toată amăgirea nelegiuirii". 2 Tesaloniceni 2:9,10. Iar apostolul Ioan, descriind puterea făcătoare de minuni care se va manifesta în zilele de pe urmă, declară: "El face minuni mari, încât face să coboare foc din cer pe pământ, în fața oamenilor, și îi amăgește pe cei ce locuiesc pe pământ prin minunile pe care avea puterea să le facă." Apocalipsa 13:13, 14. Aici nu sunt prevestite simple prefăcătorii. Oamenii sunt amăgiți prin minunile pe care agenții lui Satana au puterea să le facă, nu prin cele pe care doar pretind că le fac. Marea controversă, 553.
The false doctrines built upon customs and traditions, the spiritualistic manifestations of miracles, the counterfeit medical-industrial industry and the combination of churchcraft with statecraft are all the attributes of the beast of Catholicism. Pride is a characteristic of the dragon power. Presumption is the characteristic of the false prophet of apostate Protestantism.
Doctrinele false întemeiate pe obiceiuri și tradiții, manifestările spiritualiste ale minunilor, industria medico-industrială contrafăcută și combinarea artei conducerii bisericești cu arta guvernării statale sunt toate atributele fiarei catolicismului. Mândria este o caracteristică a puterii balaurului. Presumpțiunea este caracteristica profetului mincinos al protestantismului apostat.
And Jesus being full of the Holy Ghost returned from Jordan, and was led by the Spirit into the wilderness, Being forty days tempted of the devil. And in those days he did eat nothing: and when they were ended, he afterward hungered. And the devil said unto him, If thou be the Son of God, command this stone that it be made bread. And Jesus answered him, saying, It is written, That man shall not live by bread alone, but by every word of God. Luke 4:1–4.
Iar Isus, plin de Duhul Sfânt, s-a întors de la Iordan și a fost călăuzit de Duhul în pustie, timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de diavolul. Și în acele zile n-a mâncat nimic; iar când s-au sfârșit, a flămânzit. Și diavolul i-a zis: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește pietrei acesteia să se facă pâine. Iar Isus i-a răspuns, zicând: Este scris: Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu. Luca 4:1-4.
Presumption is a noun that refers to the act or instance of assuming something to be true without sufficient evidence or proof. It involves making a judgment or drawing a conclusion based on incomplete or insufficient information. Presumption can also imply a certain level of confidence in one’s assumption, even when it may not be entirely justified.
Prezumția este un substantiv care se referă la actul sau cazul de a considera ceva drept adevărat fără dovezi sau probe suficiente. Ea implică formularea unei judecăți ori desprinderea unei concluzii pe baza unor informații incomplete sau insuficiente. Prezumția poate, de asemenea, să implice un anumit grad de încredere în propria presupunere, chiar și atunci când aceasta nu este pe deplin întemeiată.
Apostate Protestantism has accepted Sunday as God’s day of worship without any evidence to support that flawed idea from God’s Word, and they do so while knowingly professing that they are Protestants, whose motto is “God’s word alone,” or as Martin Luther proclaimed, “Sola Scriptura!” They choose to accept it based upon the traditions and customs of the Roman church, or perhaps as simply an accepted inheritance from their forefathers. At the loud cry of the third angel the truth that there is absolutely no justification for worshipping the sun that can be provided from the Bible will be clearly revealed, and then those who continue in their flawed presumption will receive the mark of the beast.
Protestantismul apostat a acceptat duminica drept ziua de închinare față de Dumnezeu, fără nicio dovadă din Cuvântul lui Dumnezeu care să susțină acea idee eronată, și aceasta în timp ce mărturisește în cunoștință de cauză că este protestant, cu motto-ul „Numai Cuvântul lui Dumnezeu”, sau, după cum a proclamat Martin Luther, „Sola Scriptura!” Ei aleg să o accepte pe temeiul tradițiilor și obiceiurilor Bisericii Romei, sau poate pur și simplu ca pe o moștenire primită de la înaintașii lor. La strigătul puternic al îngerului al treilea, va fi descoperit limpede adevărul că nu există absolut nicio justificare pentru închinarea la soare care să poată fi întemeiată pe Biblie, iar atunci cei care vor continua în presupunerea lor eronată vor primi semnul fiarei.
“If the light of truth has been presented to you, revealing the Sabbath of the fourth commandment, and showing that there is no foundation in the Word of God for Sunday observance, and yet you still cling to the false sabbath, refusing to keep holy the Sabbath which God calls ‘my holy day,’ you receive the mark of the beast. When does this take place?—When you obey the decree that commands you to cease from labor on Sunday and worship God, while you know that there is not a word in the Bible showing Sunday to be other than a common working-day, you consent to receive the mark of the beast, and refuse the seal of God. If we receive this mark in our foreheads or in our hands, the judgments pronounced against the disobedient must fall upon us. But the seal of the living God is placed upon those who conscientiously keep the Sabbath of the Lord.” Review and Herald, April 27, 1911.
„Dacă lumina adevărului ți-a fost prezentată, descoperindu-ți Sabatul poruncii a patra și arătând că nu există niciun temei în Cuvântul lui Dumnezeu pentru păzirea duminicii, și totuși continui să te agăți de sabatul fals, refuzând să sfințești Sabatul pe care Dumnezeu îl numește «ziua Mea cea sfântă», primești semnul fiarei. Când are loc aceasta? — Când te supui decretului care îți poruncește să încetezi lucrul duminica și să te închini lui Dumnezeu, deși știi că nu se găsește niciun cuvânt în Biblie care să arate că duminica este altceva decât o zi obișnuită de lucru, îți dai consimțământul să primești semnul fiarei și respingi pecetea lui Dumnezeu. Dacă primim acest semn pe frunte sau pe mână, judecățile rostite împotriva neascultătorilor trebuie să cadă asupra noastră. Dar pecetea Dumnezeului celui viu este așezată asupra celor care păzesc în mod conștiincios Sabatul Domnului.” Review and Herald, 27 aprilie 1911.
The commonly understood weakness of the Republican party is their willingness to assume their political opponents are fair and honest, when the fruits of the Democratic party clearly reveal that they are the children of the father of lies. Repeatedly and consistently the Republicans take their political opponents at their word, when they have been shown over and over that their opponents never keep their word. They project honest motivations upon those who repeatedly have manifested no rational justification to support the Republicans flawed projections of expected honesty and integrity. It is true also that many Republicans refuse to uphold principle for personal financial gain, or because of secret immoral circumstances that allow them to be easily manipulated, but the primary prophetic attribute of the Republican party is presumption.
Slăbiciunea, în general înțeleasă, a Partidului Republican constă în disponibilitatea lor de a presupune că adversarii lor politici sunt drepți și onești, când roadele Partidului Democrat dovedesc cu claritate că aceștia sunt copiii tatălui minciunii. În mod repetat și consecvent, republicanii îi iau pe adversarii lor politici la cuvânt, deși li s-a arătat iar și iar că aceștia nu-și țin niciodată cuvântul. Ei proiectează asupra lor motivații oneste, deși aceștia au arătat, în mod repetat, că nu există niciun temei rațional care să susțină proiecțiile defectuoase ale republicanilor cu privire la onestitatea și integritatea scontate. Este adevărat, de asemenea, că mulți republicani refuză să apere principiul pentru câștig financiar personal sau din pricina unor circumstanțe imorale ascunse care îi fac ușor de manipulat, dar trăsătura profetică principală a Partidului Republican este prezumția.
It is the attribute of presumption which is prophetically marked in apostate Protestants, that allows them to pretend they have taken the higher moral and political ground, when in reality they have abdicated their civil responsibilities under the empty expectation that their political opponents will keep their word. The very common definition of insanity is to try and do the same thing over and over, while expecting a different outcome, yet the Republicans argue that it is the Democrats that have been infected with insanity as manifested in their hatred of Trump.
Este atributul prezumțiozității, marcat profetic la protestanții apostați, care le îngăduie să se prefacă că au luat poziția morală și politică superioară, când, în realitate, au abdicat de la îndatoririle lor civice, sub așteptarea deșartă că adversarii lor politici își vor ține cuvântul. Definiția foarte răspândită a nebuniei este să încerci să faci același lucru iarăși și iarăși, așteptând un alt rezultat, și totuși, republicanii susțin că democrații sunt cei care au fost molipsiți de nebunie, așa cum se manifestă ea în ura lor față de Trump.
Yet the insanity of the Republicans is repeatedly illustrated as they agree to compromises, under the premise of compromise being the work of the legislative process, while their political compromises, which they claim are based upon the principle of “the legislative process,” is made with a class who never compromise. Democrats only give ground in the political process when they are fully restrained by the numbers against them. They have never provided evidence of truly working for a middle ground with the political process. The insanity of Republicans is their repeated optimistic expectations of others that are fully unwarranted.
Totuși, nebunia republicanilor este ilustrată în mod repetat atunci când acceptă compromisuri, sub premisa că compromisul este produsul procesului legislativ, în timp ce compromisurile lor politice, despre care afirmă că se întemeiază pe principiul „procesului legislativ”, sunt făcute cu o clasă care nu face niciodată compromisuri. Democrații cedează teren în procesul politic doar atunci când sunt pe deplin constrânși de raportul de forțe numeric împotriva lor. Nu au oferit niciodată dovezi că ar lucra cu adevărat pentru un teren de mijloc prin procesul politic. Nebunia republicanilor constă în așteptările lor repetate, optimiste, față de ceilalți, care sunt în întregime neîntemeiate.
By far and away the majority of those who are supportive of Donald Trump will testify to the fact that the worst attribute of Trump is his willingness to accept men as supporters of his agenda, when the available evidence identifies that it was totally presumption on Trump’s part to make that choice. Presumption is the prophetic attribute of apostate Protestantism. Satan tempted Christ by quoting the Bible, but in so doing, Satan twisted the passage into an unwarranted and unscriptural test.
De departe, marea majoritate a celor care îl susțin pe Donald Trump vor mărturisi faptul că cea mai rea trăsătură a lui Trump este disponibilitatea lui de a accepta bărbați drept susținători ai agendei sale, chiar și atunci când dovezile disponibile indică faptul că a fost în întregime prezumție din partea lui să facă acea alegere. Prezumția este atributul profetic al protestantismului apostat. Satana L-a ispitit pe Hristos citând Biblia, dar, procedând astfel, a răstălmăcit pasajul, transformându-l într-o încercare neîntemeiată și nebiblică.
And he brought him to Jerusalem, and set him on a pinnacle of the temple, and said unto him, If thou be the Son of God, cast thyself down from hence: For it is written, He shall give his angels charge over thee, to keep thee: And in their hands they shall bear thee up, lest at any time thou dash thy foot against a stone. And Jesus answering said unto him, It is said, Thou shalt not tempt the Lord thy God. Luke 4:9–12.
Și l-a dus la Ierusalim, l-a așezat pe streașina templului și i-a zis: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te jos de aici; căci este scris: El va da poruncă îngerilor Săi pentru tine, ca să te păzească; și pe mâini te vor purta, ca nu cumva să-ți lovești piciorul de vreo piatră. Iar Iisus, răspunzând, i-a zis: S-a zis: Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău. Luca 4:9-12.
At the soon-coming Sunday law it will be the Protestants of the United States who will take the biblical mandate to cease from labor on the Sabbath day, and twist the commandment to worship God on the seventh-day Sabbath into a fabricated command that it is actually paganism’s day of the sun that men are required to worship upon. They will twist a biblical passage into an unwarranted and unscriptural test.
Când va veni, în curând, legea duminicală, protestanții din Statele Unite vor fi cei care vor lua porunca biblică de a înceta lucrul în ziua Sabatului și vor răstălmăci porunca de a I se aduce închinare lui Dumnezeu în Sabatul zilei a șaptea, transformând-o într-o poruncă inventată, potrivit căreia, în realitate, ziua soarelui din păgânism este aceea în care oamenii sunt obligați să se închine. Ei vor răstălmăci un pasaj biblic, transformându-l într-un test nejustificat și nebiblic.
We will continue this study in the next article.
Vom continua acest studiu în articolul următor.
“I saw that the two-horned beast had a dragon’s mouth, and that his power was in his head, and that the decree would go out of his mouth. Then I saw the Mother of Harlots; that the mother was not the daughters, but separate and distinct from them. She has had her day, and it is past, and her daughters, the Protestant sects, were the next to come on the stage and act out the same mind that the mother had when she persecuted the saints. I saw that as the mother has been declining in power, the daughters had been growing, and soon they will exercise the power once exercised by the mother.
Am văzut că fiara cu două coarne avea o gură de balaur, și că puterea ei era în capul ei, și că decretul avea să iasă din gura ei. Apoi am văzut Mama Desfrânatelor; mama nu era una cu fiicele, ci separată și deosebită de ele. Ea și-a avut vremea, și aceasta a trecut, iar fiicele ei, sectele protestante, urmau să intre în scenă și să pună în practică același cuget pe care îl avusese mama când îi prigonea pe sfinți. Am văzut că, pe măsură ce puterea mamei era în declin, fiicele creșteau, iar în curând vor exercita puterea odinioară exercitată de mamă.
“I saw the nominal church and nominal Adventists, like Judas, would betray us to the Catholics to obtain their influence to come against the truth. The saints then will be an obscure people, little known to the Catholics; but the churches and nominal Adventists who know of our faith and customs (for they hated us on account of the Sabbath, for they could not refute it) will betray the saints and report them to the Catholics as those who disregard the institutions of the people; that is, that they keep the Sabbath and disregard Sunday.
Am văzut că biserica nominală și adventiștii nominali, ca Iuda, ne vor trăda în mâinile catolicilor, pentru a le câștiga influența, spre a se ridica împotriva adevărului. Atunci sfinții vor fi un popor obscur, puțin cunoscut catolicilor; însă bisericile și adventiștii nominali, care cunosc credința și obiceiurile noastre (căci ne urau din pricina Sabatului, deoarece nu-l puteau combate), îi vor trăda pe sfinți și îi vor denunța catolicilor ca pe unii ce nesocotesc rânduielile poporului; adică păzesc Sabatul și nesocotesc duminica.
“Then the Catholics bid the Protestants to go forward, and issue a decree that all who will not observe the first day of the week, instead of the seventh day, shall be slain. And the Catholics, whose numbers are large, will stand by the Protestants. The Catholics will give their power to the image of the beast. And the Protestants will work as their mother worked before them to destroy the saints. But before their decree bring or bear fruit, the saints will be delivered by the Voice of God.” Spalding and Magan, 1, 2.
Atunci, catolicii îi îndeamnă pe protestanți să meargă înainte și să emită un decret ca toți cei care nu vor păzi prima zi a săptămânii, în locul zilei a șaptea, să fie uciși. Iar catolicii, al căror număr este mare, vor sta de partea protestanților. Catolicii își vor da puterea icoanei fiarei. Iar protestanții vor lucra așa cum mama lor a lucrat înaintea lor, spre a nimici pe sfinți. Dar înainte ca decretul lor să aducă sau să poarte rod, sfinții vor fi izbăviți prin Glasul lui Dumnezeu. Spalding și Magan, 1, 2.