As we begin to consider the typification of the time of the end in 1989, by the prophetic history of verse ten, it is necessary to drop back into the history of the third generation of both horns of the earth beast. In 1913, the earth beast’s horn of Republicanism began its generation of compromise with the globalist banking system, and in 1919, the horn of true Protestantism began its generation of compromise with the theologians of apostate Protestantism and also the American Medical Association as it surrendered the accreditation of its educational system to the world. Both horns began a compromised relationship with the world that would change the direction of their respective messages from that point onward.
Pe măsură ce începem să analizăm tipificarea timpului sfârșitului în 1989, pe baza istoriei profetice a versetului zece, este necesar să ne întoarcem la istoria celei de-a treia generații a ambelor coarne ale fiarei pământului. În 1913, cornul fiarei pământului, cel al Republicanismului, și-a început generația de compromis cu sistemul bancar globalist, iar în 1919, cel al Protestantismului adevărat și-a început generația de compromis cu teologii Protestantismului apostat și, de asemenea, cu Asociația Medicală Americană, în timp ce a cedat lumii acreditarea sistemului său de învățământ. Ambele coarne au inițiat o relație de compromis cu lumea, care avea să schimbe direcția mesajelor lor respective de atunci înainte.
In that history the starting point for the king of the north, and the king of the south of the last days also reached a turning point. The Miracle of Fatima occurred on October 13, 1917, in Fatima, Portugal. It was the culmination of a series of Marian apparitions witnessed by three young shepherd children: Lucia dos Santos and her cousins Francisco and Jacinta Marto. According to the accounts provided by the children, the Virgin Mary, identified as Our Lady of Fatima, appeared to them on the 13th day of each month from May to October 1917.
În acea istorie, punctul de pornire pentru împăratul de la miazănoapte și pentru împăratul de la miazăzi din zilele de pe urmă a ajuns, de asemenea, la un punct de cotitură. Minunea de la Fatima a avut loc la 13 octombrie 1917, la Fatima, în Portugalia. A fost culminarea unei serii de apariții mariane, la care au fost martori trei copii păstori: Lucia dos Santos și verii ei, Francisco și Jacinta Marto. Potrivit relatărilor copiilor, Fecioara Maria, identificată drept Maica Domnului de la Fatima, li s-a arătat în ziua de 13 a fiecărei luni, din mai până în octombrie 1917.
During the final apparition on October 13, 1917, tens of thousands of people gathered at the Cova da Iria, near Fatima, expecting to witness a miracle as predicted by the children. According to the witnesses, the sun appeared to change colors, spin, and dance in the sky. This event came to be known as the Miracle of the Sun or the Miracle of Fatima.
În timpul ultimei apariții, la 13 octombrie 1917, zeci de mii de persoane s-au adunat la Cova da Iria, lângă Fatima, așteptând să asiste la un miracol, așa cum fusese prezis de copii. Potrivit martorilor, soarele părea să-și schimbe culorile, să se rotească și să danseze pe cer. Acest eveniment a ajuns să fie cunoscut drept Miracolul Soarelui sau Miracolul de la Fatima.
The Miracle of Fatima is a significant event in Catholic history and devotion, and it has been the subject of much study, debate, and religious interpretation over the years. The events at Fatima have had a lasting impact on popular piety, Marian devotion, and the interpretation of apocalyptic themes within the Catholic Church.
Miracolul de la Fatima este un eveniment semnificativ în istoria și devoțiunea catolică și a constituit, de-a lungul anilor, subiectul a numeroase studii, dezbateri și interpretări religioase. Evenimentele de la Fatima au avut un impact durabil asupra pietății populare, a devoțiunii mariane și a interpretării temelor apocaliptice în cadrul Bisericii Catolice.
The Bolshevik Revolution occurred in Russia on November 7, 1917, when Bolshevik forces, led by Vladimir Lenin and the Bolshevik Party, seized key government buildings and infrastructure in Petrograd (now Saint Petersburg). This event marked the culmination of the Russian Revolution of 1917, which had begun with the February Revolution earlier in the year that led to the abdication of Tsar Nicholas II and the establishment of a provisional government.
Revoluția bolșevică a avut loc în Rusia la 7 noiembrie 1917, când forțele bolșevice, conduse de Vladimir Lenin și de Partidul Bolșevic, au preluat controlul asupra principalelor clădiri guvernamentale și a infrastructurii-cheie din Petrograd (astăzi Sankt Petersburg). Acest eveniment a marcat punctul culminant al Revoluției Ruse din 1917, care începuse cu Revoluția din Februarie, mai devreme în acel an, ce a dus la abdicarea Țarului Nicolae al II-lea și la instaurarea unui guvern provizoriu.
During the Revolution, the Bolsheviks successfully overthrew the provisional government and established Soviet control over Russia. The Bolsheviks proclaimed the establishment of a socialist state and began implementing their revolutionary program, including the nationalization of industry, land redistribution, and the withdrawal of Russia from World War I. The October Revolution ultimately led to the creation of the Soviet Union and had profound and far-reaching consequences for Russia and the world, shaping the course of 20th-century history.
În timpul Revoluției, bolșevicii au răsturnat cu succes guvernul provizoriu și au instaurat controlul sovietic asupra Rusiei. Bolșevicii au proclamat înființarea unui stat socialist și au început punerea în aplicare a programului lor revoluționar, incluzând naționalizarea industriei, redistribuirea pământului și retragerea Rusiei din Primul Război Mondial. Revoluția din Octombrie a condus în cele din urmă la crearea Uniunii Sovietice și a avut consecințe profunde și de lungă durată pentru Rusia și pentru lume, modelând cursul istoriei secolului al XX-lea.
Jesus illustrates the end with the beginning, and in order to fully see the king of the north and the king of the south of the last days, it is necessary to understand their beginnings. The literal kings of the south and the north that are identified in Daniel chapter eleven are defined as the power that rules the literal area of Egypt as the king of the south, and the power that rules the literal geographical area associated with Babylon as the king of the north.
Isus ilustrează sfârșitul prin început și, pentru a-i înțelege pe deplin pe împăratul de la miazănoapte și pe împăratul de la miazăzi din zilele din urmă, este necesar să le înțelegem începuturile. Împărații literali de la miazăzi și de la miazănoapte, identificați în capitolul unsprezece din Daniel, sunt definiți ca puterea care stăpânește teritoriul literal al Egiptului, drept împăratul de la miazăzi, și puterea care stăpânește teritoriul geografic literal asociat cu Babilonul, drept împăratul de la miazănoapte.
Literal prophecy transitioned to spiritual prophecy in the time of the cross, when ancient literal Israel was transitioning to modern spiritual Israel. Literal pagan Rome trampled down literal Jerusalem for three and a half literal years from 67 AD unto 70 AD, and spiritual papal Rome trampled down spiritual Jerusalem for three and a half spiritual years.
Profeția literală a trecut în profeție spirituală în vremea crucii, când vechiul Israel literal trecea la Israelul spiritual modern. Roma păgână literală a călcat în picioare Ierusalimul literal timp de trei ani și jumătate literali, din anul 67 d.Hr. până în anul 70 d.Hr., iar Roma papală spirituală a călcat în picioare Ierusalimul spiritual timp de trei ani și jumătate spirituali.
Spiritual Babylon is identified in Revelation chapter seventeen, as the whore who commits fornication with the kings of the earth. Spiritual Egypt is identified in Revelation chapter eleven as atheistic France. The modern manifestations of the spiritual king of the north, that received its deadly wound at the time of the end in 1798 and then retaliated against the modern manifestation of the spiritual king of the south at the time of the end in 1989, are both represented in verse forty of Daniel eleven. Both powers have their origins in their last day manifestation in the 1917 to 1918 time frame, which is the same time frame as the generation of compromise for both horns of the earth beast. Those beginnings must be recognized to rightly apply the endings. The beginnings of the last day kings of the north and south both start at the French Revolution.
Babilonul spiritual este identificat în Apocalipsa, capitolul șaptesprezece, ca desfrânata care săvârșește curvie cu împărații pământului. Egiptul spiritual este identificat în Apocalipsa, capitolul unsprezece, ca Franța ateistă. Atât manifestarea modernă a împăratului spiritual de la miazănoapte, care a primit rana de moarte la timpul sfârșitului în 1798 și apoi a ripostat, la timpul sfârșitului, în 1989, împotriva manifestării moderne a împăratului spiritual de la miazăzi, cât și manifestarea modernă a împăratului spiritual de la miazăzi sunt reprezentate în versetul patruzeci din Daniel 11. Ambele puteri, în manifestarea lor din zilele de pe urmă, își au originile în intervalul 1917–1918, care este același interval cu generația compromisului pentru ambele coarne ale fiarei din pământ. Aceste începuturi trebuie recunoscute pentru a aplica în mod corect încheierile. Începuturile împăraților de la miazănoapte și de la miazăzi din zilele de pe urmă încep amândouă la Revoluția Franceză.
“In the sixteenth century the Reformation, presenting an open Bible to the people, had sought admission to all the countries of Europe. Some nations welcomed it with gladness, as a messenger of Heaven. In other lands the papacy succeeded to a great extent in preventing its entrance; and the light of Bible knowledge, with its elevating influences, was almost wholly excluded. In one country, though the light found entrance, it was not comprehended by the darkness. For centuries, truth and error struggled for the mastery. At last the evil triumphed, and the truth of Heaven was thrust out. ‘This is the condemnation, that light is come into the world, and men loved darkness rather than light.’ John 3:19. The nation was left to reap the results of the course which she had chosen. The restraint of God’s Spirit was removed from a people that had despised the gift of His grace. Evil was permitted to come to maturity. And all the world saw the fruit of willful rejection of the light.
În secolul al șaisprezecelea, Reforma, punând Biblia deschisă înaintea poporului, a căutat să pătrundă în toate țările Europei. Unele națiuni au primit-o cu bucurie, ca pe un sol al Cerului. În alte ținuturi, papalitatea a izbutit, într-o mare măsură, să-i împiedice intrarea; iar lumina cunoașterii biblice, cu influențele ei înălțătoare, a fost aproape cu desăvârșire exclusă. Într-o țară, deși lumina a pătruns, întunericul n-a cuprins-o. Vreme de secole, adevărul și eroarea s-au luptat pentru întâietate. În cele din urmă, răul a triumfat, iar adevărul Cerului a fost izgonit. 'Aceasta este condamnarea: lumina a venit în lume, iar oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina.' Ioan 3:19. Națiunea a fost lăsată să culeagă roadele căii pe care o alesese. Influența restrângătoare a Duhului lui Dumnezeu a fost retrasă de la un popor care disprețuise darul harului Său. Răului i s-a îngăduit să ajungă la maturitate. Și întreaga lume a văzut rodul respingerii voite a luminii.
“The war against the Bible, carried forward for so many centuries in France, culminated in the scenes of the Revolution. That terrible outbreaking was but the legitimate result of Rome’s suppression of the Scriptures. It presented the most striking illustration which the world has ever witnessed of the working out of the papal policy—an illustration of the results to which for more than a thousand years the teaching of the Roman Church had been tending.
Războiul împotriva Bibliei, purtat de-a lungul atâtor secole în Franța, a culminat în scenele Revoluției. Acea cumplită izbucnire n-a fost decât rezultatul legitim al suprimării Scripturilor de către Roma. Ea a oferit cea mai izbitoare ilustrare a punerii în aplicare a politicii papale, la care lumea a fost vreodată martoră—o ilustrare a rezultatelor către care, de peste o mie de ani, învățătura Bisericii Romei se îndrepta.
“The suppression of the Scriptures during the period of papal supremacy was foretold by the prophets; and the Revelator points also to the terrible results that were to accrue especially to France from the domination of the ‘man of sin.’” The Great Controversy, 265, 266.
Suprimarea Sfintelor Scripturi în perioada supremației papale a fost prevestită de profeți; iar Revelatorul arată, de asemenea, urmările îngrozitoare care aveau să se abată, în special asupra Franței, ca urmare a dominației „omului fărădelegii”. Marea Controversă, 265, 266.
The French Revolution was produced by the suppression of the Scriptures “during the period of papal supremacy.” The birth of atheism, which was to become the archenemy of the papacy, was brought about by the papacy itself. The French Revolution took place from 1789 to 1799, but the atheistic revolutionary spirit that began in France continued to spread across Europe and beyond. One-hundred eighteen years after the end of the revolution in France, the Russian Revolution began in Russia. The revolution of atheism that began in France, ended in Russia, and in 1917 Russia became the prophetic representative of the nation symbolized by the atheism of Egypt. The dragon power represented as the king of the south had migrated from France to Russia.
Revoluția Franceză a fost produsă prin suprimarea Scripturilor „în perioada supremației papale”. Nașterea ateismului, care avea să devină arhiinamic al papalității, a fost provocată chiar de papalitate. Revoluția Franceză a avut loc între 1789 și 1799, însă spiritul revoluționar ateist care a început în Franța a continuat să se răspândească în toată Europa și dincolo de ea. La o sută optsprezece ani după încheierea revoluției din Franța, Revoluția Rusă a început în Rusia. Revoluția ateismului care a început în Franța s-a încheiat în Rusia, iar în 1917 Rusia a devenit reprezentantul profetic al națiunii simbolizate de ateismul Egiptului. Puterea balaurului, reprezentată ca împăratul de la miazăzi, migrase din Franța în Rusia.
The revolution in France was represented politically and prophetically by Napoleon Bonaparte, and in that sense, Napoleon represents the first leader of a nation established in a revolution brought about by the atheism of Egypt. The narcissism of Napoleon is fitly repeated by the narcissism of Putin.
Revoluția din Franța a fost reprezentată, în plan politic și profetic, de Napoleon Bonaparte, iar în acest sens Napoleon reprezintă primul conducător al unei națiuni întemeiate în urma unei revoluții provocate de ateismul Egiptului. Narcisismul lui Napoleon își găsește o repetare potrivită în narcisismul lui Putin.
Napoleon was keenly aware of the power of imagery and propaganda, as is Putin, who was a former KGB officer. The KGB specializes in propaganda. Napoleon used portraiture as a means of projecting his authority, power, and image of leadership to the public. He commissioned portraits from some of the most celebrated artists of his time, including Jacques-Louis David, Antoine-Jean Gros, and Jean-Auguste-Dominique Ingres, among others.
Napoleon era profund conștient de puterea imaginii și a propagandei, la fel ca Putin, care a fost ofițer KGB. KGB-ul este specializat în propagandă. Napoleon a utilizat portretistica drept mijloc de a-și proiecta în fața publicului autoritatea, puterea și imaginea de conducător. El a comandat portrete unora dintre cei mai renumiți artiști ai epocii sale, între care Jacques-Louis David, Antoine-Jean Gros și Jean-Auguste-Dominique Ingres, printre alții.
These portraits depicted Napoleon in various poses and settings, ranging from official state portraits to more informal scenes. They served not only as personal mementos for Napoleon himself but also as tools for spreading his image and influence both domestically and internationally. Putin has accomplished the identical work for himself, with a multitude of pictures of himself in settings that rival any of the modern influencers on the Internet.
Acele portrete îl înfățișau pe Napoleon în diverse ipostaze și cadre, de la portrete oficiale de stat până la scene mai informale. Ele au servit nu doar drept mementouri personale pentru însuși Napoleon, ci și ca instrumente de răspândire a imaginii și influenței sale atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. Putin a înfăptuit un demers identic pentru sine, printr-o multitudine de imagini cu propria persoană, în ipostaze care rivalizează cu cele ale oricărui influencer modern de pe Internet.
At the beginning of the French Revolution the king, his family and staff were overthrown and executed. At the beginning of the Russian Revolution the Czar, his family and staff were overthrown and executed. The revolution that began in France culminated in Russia. The French Revolution is the subject of the prophecy of chapter eleven of Revelation, and therefore the French Revolution is subject to the rules of prophetic interpretation. Jesus always illustrates the end of a thing with the beginning of a thing, so the Russian Revolution is the end of the French Revolution.
La începutul Revoluției Franceze, regele, familia sa și suita sa au fost înlăturați și executați. La începutul Revoluției Ruse, Țarul, familia sa și suita sa au fost înlăturați și executați. Revoluția care a început în Franța a culminat în Rusia. Revoluția Franceză este subiectul profeției din capitolul unsprezece al Apocalipsei și, prin urmare, Revoluția Franceză este supusă regulilor interpretării profetice. Isus ilustrează întotdeauna sfârșitul unui lucru prin începutul unui lucru, așadar Revoluția Rusă constituie sfârșitul Revoluției Franceze.
Vladimir Putin represents the last leader of a nation established in a revolution brought about with the atheism of Egypt. The first leader of Russia was Vladimir Lenin. The name “Vladimir” is of Slavic origin and is composed of two elements: “vlad” and “mir.” “Vlad” is derived from the Slavic root “vladeti,” which means “to rule” or to wield power. “Mir” means “world”. The first Vladimir (Lenin) typifies the last Vladimir (Putin), who is also typified by the first leader of the revolution of atheism (Napoleon).
Vladimir Putin reprezintă ultimul conducător al unei națiuni întemeiate printr-o revoluție provocată de ateismul Egiptului. Primul conducător al Rusiei a fost Vladimir Lenin. Numele "Vladimir" este de origine slavă și este alcătuit din două elemente: "vlad" și "mir". "Vlad" derivă din rădăcina slavă "vladeti", care înseamnă "a conduce" sau "a exercita puterea". "Mir" înseamnă "lume". Primul Vladimir (Lenin) îl prefigurează pe ultimul Vladimir (Putin), care este, de asemenea, prefigurat de primul conducător al revoluției ateismului (Napoleon).
After Napoleon’s defeat in the War of the Sixth Coalition and the Treaty of Fontainebleau in April 1814, he abdicated the throne of France and was exiled to the Mediterranean island of Elba. He was granted sovereignty over the island and allowed to retain the title of Emperor, albeit in a much-reduced capacity. Napoleon spent around ten months on Elba, during which he made plans to return to power in France. Following his escape from Elba and his brief return to power in France during the Hundred Days, Napoleon was decisively defeated at the Battle of Waterloo in June 1815. After this defeat the Allied powers, particularly Great Britain, were determined to prevent Napoleon from causing any further trouble. Consequently, he was exiled again, this time to the remote island of Saint Helena in the South Atlantic. Napoleon spent the remainder of his life in exile on Saint Helena until his death in 1821.
În urma înfrângerii lui Napoleon în Războiul celei de-a Șasea Coaliții și a Tratatului de la Fontainebleau din aprilie 1814, el a abdicat de la tronul Franței și a fost exilat pe insula mediteraneană Elba. I s-a acordat suveranitatea asupra insulei și i s-a permis să păstreze titlul de Împărat, deși într-o capacitate mult diminuată. Napoleon a petrecut aproximativ zece luni pe Elba, perioadă în care a elaborat planuri de a reveni la putere în Franța. După evadarea sa de pe Elba și scurta sa revenire la putere în Franța în timpul celor O Sută de Zile, Napoleon a fost înfrânt în mod decisiv în bătălia de la Waterloo, în iunie 1815. După această înfrângere, puterile Aliate, în special Marea Britanie, au fost hotărâte să împiedice ca Napoleon să mai provoace alte tulburări. În consecință, el a fost din nou exilat, de această dată pe îndepărtata insulă Sfânta Elena din Atlanticul de Sud. Napoleon și-a petrecut restul vieții în exil pe Sfânta Elena, până la moartea sa în 1821.
Putin is a representative of the old guard KGB. The KGB was the main security agency and intelligence agency of the Soviet Union from 1954 until its dissolution in 1991. It was responsible for internal security, counterintelligence, and intelligence gathering, both domestically and internationally. The KGB was known for its extensive network of spies, surveillance operations, and its role in maintaining the Communist regime’s control over the population. Vladimir Putin was a member of the KGB (Committee for State Security), the main security and intelligence agency of the Soviet Union.
Putin este un reprezentant al vechii gărzi a KGB-ului. KGB-ul a fost principala agenție de securitate și de informații a Uniunii Sovietice din 1954 până la dizolvarea acesteia în 1991. Era responsabil pentru securitatea internă, activitatea de contrainformații și culegerea de informații, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. KGB-ul era cunoscut pentru vasta sa rețea de spioni, operațiunile de supraveghere și rolul său în menținerea controlului regimului comunist asupra populației. Vladimir Putin a fost membru al KGB-ului (Comitetul pentru Securitatea Statului), principala agenție de securitate și de informații a Uniunii Sovietice.
Putin joined the KGB in 1975 after graduating from Leningrad State University. Putin worked for the KGB until the collapse of the Soviet Union in 1991, after which he entered politics and eventually became the President of Russia in 2000. His background in the KGB has had a significant influence on his approach to governance and foreign policy. Napoleon’s first exile on the Island of Elba, represents the history of 1991 until the year 2000, when the philosophy of the KGB returned. When Putin is eventually defeated, as represented in verses thirteen to fifteen, that second defeat (the first being 1989), is typified by Waterloo and Napoleon’s second exile, where he died.
Putin a intrat în KGB în 1975, după ce a absolvit Universitatea de Stat din Leningrad. Putin a lucrat pentru KGB până la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, după care a intrat în politică și, în cele din urmă, a devenit președintele Rusiei în 2000. Formația sa în KGB a exercitat o influență semnificativă asupra abordării sale a actului de guvernare și a politicii externe. Primul exil al lui Napoleon pe Insula Elba reprezintă perioada 1991 până în 2000, când filosofia KGB-ului a revenit. Când Putin va fi în cele din urmă înfrânt, așa cum este reprezentat în versetele treisprezece până la cincisprezece, acea a doua înfrângere (prima fiind cea din 1989) este tipificată de Waterloo și de al doilea exil al lui Napoleon, în care a murit.
Napoleon delivered the deadly wound to the papacy in 1798 and 1799. In 1799 the French Revolution ended in France, but by 1917 it had reached Russia in the Bolshevik Revolution. In 1917 the miracle of Fatima took place in Portugal, and the three children who supposedly communicated with Mary and Joseph were given three secret messages. The three messages were secret in the sense they were only to be read by the pope, the king of the north. The messages directed the pope to call a special meeting with the leaders of the Catholic Church and hold a special ceremony in order to dedicate Russia, which had just become communist Russia the year before, to the virgin Mary.
Napoleon a aplicat papalității rana de moarte în 1798 și 1799. În 1799, Revoluția Franceză s-a încheiat în Franța, dar până în 1917 revoluția ajunsese în Rusia prin Revoluția Bolșevică. În 1917, în Portugalia, a avut loc miracolul de la Fatima, iar celor trei copii care, se presupune, au comunicat cu Maria și Iosif li s-au dat trei mesaje secrete. Cele trei mesaje erau secrete în sensul că trebuiau să fie citite doar de către papă, regele de la miazănoapte. Mesajele îi cereau papei să convoace o întrunire specială cu conducătorii Bisericii Catolice și să țină o ceremonie specială, pentru a consacra Rusia, care cu un an înainte tocmai devenise Rusia comunistă, Fecioarei Maria.
The messages contained a warning that if the pope refused to follow through on the command to dedicate Russia to Mary, the world would suffer another world war (the first world war was to end the month after the miracle). The messages of Fatima became a structure for conservative Catholic prophetic interpretation. It identified a struggle within the Catholic church between conservative Catholicism, represented by pope John Paul II and the first Vatican council, and Liberal Catholicism represented by the current “woke-pope” and the second Vatican council.
Mesajele conțineau un avertisment că, dacă Papa refuza să dea curs poruncii de a consacra Rusia Mariei, lumea avea să sufere un alt război mondial (Primul Război Mondial urma să se încheia în luna de după miracol). Mesajele de la Fatima au devenit un cadru pentru interpretarea profetică catolică conservatoare. Acestea au identificat o luptă în cadrul Bisericii Catolice între catolicismul conservator, reprezentat de Papa Ioan Paul al II-lea și de Conciliul Vatican I, și catolicismul liberal, reprezentat de actualul "papă woke" și de Conciliul Vatican II.
In the messages of Fatima the “good pope”, was the “white pope”, and the “bad pope”, was the “black pope”. The good pope, Pope John Paul II, was the conservative pope who identified the Virgin of Fatima as his guiding idol, and the bad pope is the woke-pope, who also rejects any messages from the so-called virgin Mary. When you visit the shrine in Fatima, Portugal as you enter the premises the entrance is set between two giant statues of a black pope on one side and a white pope on the other side, thus representing the internal struggle identified in the Fatima prophecies.
În mesajele de la Fátima, „papăl cel bun” era „papăl alb”, iar „papăl cel rău” era „papăl negru”. Papa cel bun, Papa Ioan Paul al II-lea, a fost papa conservator care a identificat Fecioara de la Fátima drept idolul său călăuzitor, iar papa cel rău este „papa woke”, care respinge, de asemenea, orice mesaje din partea așa-numitei Fecioare Maria. Când vizitați sanctuarul de la Fátima, în Portugalia, la intrarea în incintă accesul este încadrat de două statui uriașe, un papă negru pe o parte și un papă alb pe cealaltă, reprezentând astfel lupta interioară identificată în profețiile de la Fátima.
The other element of the three secret messages of Fatima was its emphasis on the warfare of Catholicism (the king of the north), and atheism (the king of the south). Without recognizing that the warfare of Catholicism and atheistic Russia is a subject of the satanic prophecy, which directs a large percentage of Catholicism, it is difficult, if not impossible to understand the support which the Catholic church provided to Nazi Germany during World War Two.
Celălalt element al celor trei mesaje secrete de la Fatima a fost accentul pus asupra războiului dintre catolicism (împăratul de la miazănoapte) și ateism (împăratul de la miazăzi). Fără a recunoaște că războiul dintre catolicism și Rusia ateistă este o temă a profeției satanice, care dirijează o mare parte a catolicismului, este dificil, dacă nu imposibil, de înțeles sprijinul pe care Biserica Catolică l-a acordat Germaniei naziste în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
The Battle of Leningrad, which lasted from September 8, 1941 to January 27, 1944 during World War Two, was one of the longest and most brutal sieges in history. The Battle of Stalingrad, which occurred from August 23, 1942 to February 2, 1943, is often regarded as the bloodiest and most significant battle of World War Two. It resulted in immense casualties on both sides, with estimates of over 2 million total casualties, including deaths, wounded, and captured soldiers. The Battle of Stalingrad also marked a turning point in the war, as it resulted in a decisive Soviet victory over the German Army and led to the eventual defeat of Nazi Germany.
Bătălia de la Leningrad, care a durat de la 8 septembrie 1941 până la 27 ianuarie 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost unul dintre cele mai îndelungate și mai brutale asedii din istorie. Bătălia de la Stalingrad, desfășurată între 23 august 1942 și 2 februarie 1943, este adesea considerată cea mai sângeroasă și mai semnificativă bătălie a celui de-al Doilea Război Mondial. Ea s-a soldat cu pierderi imense de ambele părți, estimările depășind 2 milioane de victime în total, incluzând morți, răniți și soldați luați prizonieri. Bătălia de la Stalingrad a marcat, de asemenea, un punct de cotitură în război, întrucât s-a încheiat cu o victorie sovietică decisivă asupra armatei germane și a dus, în cele din urmă, la înfrângerea Germaniei naziste.
Without recognizing that Nazi Germany’s warfare against Russia, particularly in the two battles just cited, it is difficult to understand the role of Germany as the secret ally of the Catholic Church. Without the understanding of the premises of a spiritual war between Catholicism that was motivated by the satanic prophecy of Mary of Fatima, against the atheism of Russia, and thereafter the Communist Soviet Union, the logic for Catholicism secretly hiding and then transporting Nazi war criminals around the globe post-World War Two is missed. The Nazi’s were Catholicism’s proxy army in their struggle against Russia.
Fără a recunoaște războiul purtat de Germania nazistă împotriva Rusiei, în special în cele două bătălii tocmai citate, este dificil de înțeles rolul Germaniei ca aliat secret al Bisericii Catolice. Fără înțelegerea premiselor unui război spiritual purtat de catolicism — motivat de profeția satanică a Mariei de la Fatima — împotriva ateismului Rusiei și, ulterior, al Uniunii Sovietice comuniste, rațiunea pentru care catolicismul a ascuns în taină și apoi a transportat criminali de război naziști în întreaga lume după cel de-al Doilea Război Mondial rămâne neînțeleasă. Naziștii au fost armata prin interpuși a catolicismului în lupta catolicismului împotriva Rusiei.
It is in this prophetic logic that Putin, the head of atheistic Russia, is involved in a war in the Ukraine, whose leaders are openly known to be Nazi’s. The ground troops of Fatima’s war against atheism from World War Two and onward is fascism, and Nazism. Of course, even though this reality of the leaders of the Ukrainian government is well-documented, the modern manifestation of Hitler’s Reich Ministry of Public Enlightenment and Propaganda (the mainstream media), has covered these facts as best they could.
În această logică profetică, Putin, conducătorul Rusiei atee, este implicat într-un război în Ucraina, ai cărei conducători sunt cunoscuți în mod deschis ca fiind naziști. Infanteria războiului de la Fatima împotriva ateismului, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și ulterior, o constituie fascismul și nazismul. Desigur, deși această realitate privitoare la conducătorii guvernului ucrainean este bine documentată, manifestarea modernă a Ministerului Reich-ului pentru Iluminare Publică și Propagandă al lui Hitler (presa mainstream) a ascuns aceste fapte pe cât a putut.
The name “Ukraine” is derived from the Slavic word “ukraina,” which means “borderland” or “the edge.” The term historically referred to the border regions of the Kievan Rus’, the medieval state that preceded modern-day Ukraine, and is situated on the crossroads between Eastern Europe and Eurasia. Throughout history, it has served as a meeting point between various cultures, civilizations, and empires, including the Byzantine Empire, the Ottoman Empire, the Russian Empire, and others. Its strategic location made it a frontier region that experienced significant cultural, political, and military interactions. During the medieval period, Ukraine was the border region of the Kievan Rus’, which was a powerful state that encompassed parts of modern-day Ukraine, Russia, and Belarus. As the Kievan Rus’ expanded and contracted over time, its borders often shifted, and Ukraine remained on the periphery of the state.
Numele „Ucraina” este derivat din cuvântul slav „ukraina”, care înseamnă „teritoriu de frontieră” sau „margine”. Termenul se referea istoric la regiunile de graniță ale Rus’ Kievene, statul medieval care a precedat Ucraina de astăzi și care era situat la răscrucea dintre Europa de Est și Eurasia. De-a lungul istoriei, ea a slujit drept loc de întâlnire între diverse culturi, civilizații și imperii, între care Imperiul Bizantin, Imperiul Otoman, Imperiul Rus și altele. Poziția sa strategică a făcut din ea un teritoriu de frontieră care a cunoscut interacțiuni culturale, politice și militare semnificative. În perioada medievală, Ucraina a constituit regiunea de frontieră a Rus’ Kievene, care era un stat puternic ce cuprindea părți din actualele Ucraina, Rusia și Belarus. Pe măsură ce Rus’ Kieveană s-a extins și s-a restrâns de-a lungul timpului, granițele sale s-au modificat adesea, iar Ucraina a rămas la periferia statului.
After the collapse of the Soviet Union in 1989, as represented in verse ten, verses eleven and twelve identify a battle where the king of the south retaliates and prevails over the king of the north. That battle was fought at Raphia, which was the borderline of the domains of the king of the south and the king of the north.
După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1989, așa cum este reprezentată în versetul zece, versetele unsprezece și doisprezece identifică o bătălie în care împăratul de la miazăzi ripostează și îl biruie pe împăratul de la miazănoapte. Acea bătălie s-a dat la Raphia, care era hotarul dintre stăpânirile împăratului de la miazăzi și ale împăratului de la miazănoapte.
The Battle of Raphia, which took place in 217 BC, comes from the name of the town near which the battle occurred. Raphia was a town located in the coastal region of ancient Palestine, near the border between the Ptolemaic Kingdom of Egypt and the Seleucid Empire. At the time of the battle the border between the Ptolemaic Kingdom of Egypt, ruled by King Ptolemy IV Philopator, and the Seleucid Empire, ruled by King Antiochus III, was located in the vicinity of Raphia. The battle was fought near this border region as both sides sought to assert control over strategic territories in the Levant.
Bătălia de la Rafia, care a avut loc în anul 217 î.Hr., își ia numele de la cetatea în apropierea căreia s-a desfășurat lupta. Rafia era o cetate situată în regiunea de coastă a Palestinei antice, aproape de granița dintre Regatul Ptolemaic al Egiptului și Imperiul Seleucid. La vremea bătăliei, granița dintre Regatul Ptolemaic al Egiptului, condus de regele Ptolemeu al IV-lea Filopator, și Imperiul Seleucid, condus de regele Antioh al III-lea, se afla în vecinătatea Rafiei. Bătălia s-a dat în apropierea acestei regiuni de frontieră, întrucât ambele părți căutau să-și afirme controlul asupra unor teritorii strategice din Levant.
The ancient town of Raphia, is located near the modern city of Rafah. Rafah is a city situated in the southern Gaza Strip, which is part of the Palestinian territories. After Ptolemy’s victory at Raphia in 217 BC, he initiated persecutions against the Jews in Jerusalem, and also in Egypt. The victory was short-lived and he met his Waterloo, so to speak, in the next three verses. In verse thirteen, the previously defeated king of the north returns and by verse fifteen he overwhelms the king of the south.
Orașul antic Rafia se află în apropierea orașului modern Rafah. Rafah este un oraș situat în sudul Fâșiei Gaza, care face parte din teritoriile palestiniene. După victoria lui Ptolemeu la Rafia, în 217 î.Hr., el a inițiat persecuții împotriva iudeilor din Ierusalim, precum și în Egipt. Victoria a fost de scurtă durată și, ca să spunem așa, el și-a întâlnit Waterloo-ul în următoarele trei versete. În versetul treisprezece, împăratul din nord, anterior înfrânt, revine, iar până la versetul cincisprezece îl biruiește pe împăratul din sud.
The victory of Putin in the Ukraine will be used by Putin, a former KGB officer who specialized in propaganda, to most likely expose the Nazi roots of the Ukrainian leadership, and also expose those in the Western World who supported the regime for economic greed, and no doubt also expose the hidden black-sites and bio-labs employed by the globalists, which have been funded by the taxpayers of the United States.
Victoria lui Putin în Ucraina va fi folosită de Putin, fost ofițer KGB specializat în propagandă, pentru a expune, cel mai probabil, rădăcinile naziste ale conducerii ucrainene, și pentru a-i expune, de asemenea, pe cei din lumea occidentală care au susținut regimul din lăcomie economică, și, fără îndoială, pentru a scoate la iveală și siturile negre și laboratoarele biologice ascunse folosite de globaliști, care au fost finanțate de contribuabilii Statelor Unite.
Those revelations will destroy the current talking points of the world globalists, and also of the Democratic talking heads in the United States. That victory for Putin will provide the mandate for the eighth President, that is of the seven, to take his role as the prophetic despot that arrives into history just before verse sixteen; and verse sixteen is the soon coming Sunday law.
Acele revelații vor distruge actualele teze de discurs ale globaliștilor mondiali, precum și pe cele ale portavocilor Partidului Democrat din Statele Unite. Acea victorie a lui Putin îi va conferi celui de-al optulea președinte, care este dintre cei șapte, mandatul de a-și asuma rolul de despot profetic care apare pe scena istoriei imediat înainte de versetul șaisprezece; iar versetul șaisprezece este legea duminicală care va veni în curând.
In verse thirteen, the king of the north regroups his army, and in verse fourteen, pagan Rome is introduced into history for the first time, though it is not yet the king of the north. It is there identified as the symbol which “establishes the vision”, and as the power who exalts himself and then falls. After the victory of Putin in the war in the Ukraine, the papacy will begin to lift itself up into world politics, just in advance of the Sunday law in verse sixteen.
În versetul treisprezece, împăratul de la miazănoapte își regrupează armata, iar în versetul paisprezece, Roma păgână apare pentru întâia oară în istorie, deși încă nu este împăratul de la miazănoapte. Acolo este identificată drept simbolul care „stabilește vedenia” și drept puterea care se înalță și apoi cade. După victoria lui Putin în războiul din Ucraina, papalitatea va începe să se înalțe pe scena politicii mondiale, chiar înaintea legii duminicale din versetul șaisprezece.
The French Revolution, and its connection with the Russian Revolution; Napoleon and Putin; the miracle of Fatima, and its three secrets; the secret alliance between the Vatican and Hitler, the secret alliance between the Vatican and Reagan, are all prophetic “wheels” that intersect in the history of verses eleven through fifteen, which occur during the history of September 11, 2001 until the Sunday law in the United States. It was important to provide a brief summary of these prophetic “wheels” before we take up verse ten.
Revoluția Franceză și legătura ei cu Revoluția Rusă; Napoleon și Putin; minunea de la Fatima și cele trei secrete ale sale; alianța secretă dintre Vatican și Hitler, alianța secretă dintre Vatican și Reagan, sunt toate „roți” profetice care se intersectează în istoria versetelor unsprezece până la cincisprezece, istorie care se desfășoară în perioada de la 11 septembrie 2001 până la legea duminicală în Statele Unite. A fost important să prezentăm un scurt rezumat al acestor „roți” profetice înainte de a aborda versetul zece.
The following article is taken from “NBC news,” which is as “Main Stream Media,” as it gets, and the “MSM” is the modern version of Hitler’s World War Two propaganda machine. The article is of course anti-Putin, anti-Russian, and pro-Ukraine, but that is not the point. As citizens of the heavenly kingdom, God’s people should not endorse either side of a satanic work, and all warfare is a satanic work.
Articolul următor este preluat din „NBC News”, care este pe cât se poate de „Main Stream Media”, iar „MSM” este versiunea modernă a aparatului de propagandă al lui Hitler din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Articolul este, desigur, anti-Putin, anti-rusesc și pro-Ucraina, dar nu acesta este punctul. Ca cetățeni ai împărăției cerești, poporul lui Dumnezeu nu trebuie să susțină niciuna dintre părțile unei lucrări satanice, iar orice război este o lucrare satanică.
The purpose of this article is to allow those who are unfamiliar with the prophetic warfare between Catholicism (the king of the north) and atheism (the king of the south), and the fact that in the warfare of those two prophetic powers, Naziism has been employed as Catholicism’s proxy army (just as the United States was used in 1989). Students of prophecy need to have enough evidence to see that the background history of World War Two, and of the Cold War, are represented in the current war in Ukraine, as it fulfills verses eleven and twelve, of chapter eleven of Daniel.
Scopul acestui articol este de a-i informa pe cei care nu sunt familiarizați cu războiul profetic dintre Catolicismul (regele nordului) și ateismul (regele sudului), precum și cu faptul că, în conflictul acestor două puteri profetice, nazismul a fost folosit ca armată interpusă a Catolicismului (așa cum Statele Unite au fost folosite în 1989). Cei care studiază profeția au nevoie de suficiente dovezi pentru a vedea că fundalul istoric atât al Celui de-al Doilea Război Mondial, cât și al Războiului Rece se regăsește în războiul actual din Ucraina, pe măsură ce acesta împlinește versetele unsprezece și doisprezece din capitolul unsprezece al lui Daniel.
“Historical events, showing the direct fulfillment of prophecy, were set before the people, and the prophecy was seen to be a figurative delineation of events leading down to the close of this earth’s history.” Selected Messages, book 2, 102.
Evenimente istorice, care arătau împlinirea directă a profeției, au fost prezentate poporului, iar profeția a fost înțeleasă ca o descriere figurată a evenimentelor care duc până la încheierea istoriei acestui pământ. Solii alese, cartea 2, 102.
NBC News Article: “Ukraine’s Nazi problem is real, even if Putin’s ‘denazification’ claim isn’t”
Articol NBC News: „Problema nazistă a Ucrainei este reală, chiar dacă afirmația lui Putin despre «denazificare» nu este”
Of the many distortions manufactured by Russian President Vladimir Putin to justify Russia’s assault on Ukraine, perhaps the most bizarre is his claim that the action was taken to “denazify” the country and its leadership. In making his case for entering his neighbor’s territory with armored tanks and fighter jets, Putin has stated that the move was undertaken “to protect people” who have been “subjected to bullying and genocide,” and that Russia “will strive for the demilitarization and denazification of Ukraine.”
Dintre numeroasele distorsiuni fabricate de președintele rus Vladimir Putin pentru a justifica asaltul Rusiei asupra Ucrainei, poate cea mai bizară este afirmația sa că acțiunea a fost întreprinsă pentru a „denazifica” țara și conducerea ei. În justificarea pătrunderii pe teritoriul vecinului său cu tancuri blindate și avioane de vânătoare, Putin a declarat că demersul a fost întreprins „pentru a proteja oamenii” care au fost „supuși hărțuirii și genocidului” și că Rusia „va urmări demilitarizarea și denazificarea Ucrainei”.
Putin’s destructive actions — among them the devastation of Jewish communities — make clear that he’s lying when he says his goal is to ensure anyone’s welfare.
Acțiunile distructive ale lui Putin — între care devastarea comunităților evreiești — arată limpede că minte atunci când afirmă că scopul său este să asigure bunăstarea oricui.
On its face, Putin’s smear is absurd, not least because Ukrainian President Volodymyr Zelenskyy is Jewish and has said that members of his family were killed during World War II. There is also no evidence of recent mass killings or ethnic purges taking place in Ukraine. Moreover, labeling enemies Nazis is a common political ploy in Russia, especially from a leader who favors disinformation campaigns and wants to stir up feelings of national vengeance against a WWII foe to justify conquest.
La prima vedere, calomnia lui Putin este absurdă, nu în ultimul rând pentru că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este evreu și a declarat că membri ai familiei sale au fost uciși în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, nu există dovezi ale unor masacre recente sau ale unor epurări etnice care să aibă loc în Ucraina. Mai mult, etichetarea dușmanilor drept naziști este un tertip politic obișnuit în Rusia, mai ales din partea unui lider care favorizează campaniile de dezinformare și dorește să inflameze sentimente de răzbunare națională împotriva unui inamic din cel de-al Doilea Război Mondial pentru a justifica cucerirea.
But even though Putin is engaging in propaganda, it’s also true that Ukraine has a genuine Nazi problem — both past and present. Putin’s destructive actions — among them the devastation of Jewish communities — make clear that he’s lying when he says his goal is to ensure anyone’s welfare. But important as it is to defend the yellow-and-blue flag against the Kremlin’s brutal aggression, it would be a dangerous oversight to deny Ukraine’s antisemitic history and collaboration with Hitler’s Nazis, as well as the latter-day embrace of neo-Nazi factions in some quarters.
Dar, chiar dacă Putin recurge la propagandă, este de asemenea adevărat că Ucraina are o veritabilă problemă nazistă — atât în trecut, cât și în prezent. Acțiunile distructive ale lui Putin — între care se numără devastarea comunităților evreiești — arată limpede că el minte când afirmă că scopul său este să asigure bunăstarea oricui. Însă, oricât de importantă ar fi apărarea steagului galben-albastru împotriva agresiunii brutale a Kremlinului, ar fi o omisiune periculoasă negarea istoriei antisemite a Ucrainei și a colaborării ei cu naziștii lui Hitler, precum și, în vremuri mai recente, îmbrățișarea unor facțiuni neonaziste în anumite cercuri.
Why are fleeing Ukrainians being talked about with such sympathy? They are white.
De ce se vorbește cu atâta compasiune despre ucrainenii care fug? Sunt albi.
On the eve of World War II, Ukraine was home to one the largest Jewish communities in Europe, with estimates as high as 2.7 million, a remarkable number considering the territory’s long record of antisemitism and pogroms. By the end, more than half would perish. When German troops took control of Kyiv in 1941, they were welcomed by “Heil Hitler” banners. Soon after, nearly 34,000 Jews — along with Roma and other “undesirables” — were rounded up and marched to fields outside the city on the pretext of resettlement only to be massacred in what became known as the “Holocaust by bullets.”
În ajunul celui de-Al Doilea Război Mondial, Ucraina găzduia una dintre cele mai mari comunități evreiești din Europa, cu estimări ajungând până la 2,7 milioane, un număr remarcabil având în vedere istoricul îndelungat de antisemitism și pogromuri al acestui teritoriu. Până la sfârșit, mai mult de jumătate aveau să piară. Când trupele germane au ocupat Kievul în 1941, au fost întâmpinate de pancarte cu inscripția „Heil Hitler”. La scurt timp, aproape 34.000 de evrei – împreună cu romi și alți „indezirabili” – au fost strânși cu forța și duși către câmpurile din afara orașului sub pretextul strămutării, doar pentru a fi masacrați în ceea ce avea să fie cunoscut drept „Holocaustul prin gloanțe”.
The Babyn Yar ravine continued to fill up as a mass grave for two years. With as many as 100,000 murdered there, it became one of the largest single killing sites of the Holocaust outside of Auschwitz and other death camps. Researchers have noted the key role locals played in fulfilling Nazi kill orders at the site.
Ravina Babyn Yar a continuat să se umple, servind drept groapă comună, timp de doi ani. Cu până la 100.000 de oameni uciși acolo, ea a devenit unul dintre cele mai mari locuri individuale de ucidere ale Holocaustului, în afara Auschwitzului și a altor lagăre ale morții. Cercetătorii au remarcat rolul esențial pe care l-au jucat localnicii în executarea ordinelor naziste de ucidere la locul respectiv.
Nowadays, Ukraine counts between 56,000 to 140,000 Jews, who enjoy freedoms and protections never imagined by their grandparents. That includes an updated law passed last month criminalizing antisemitic acts. Unfortunately, the law was intended to address a pronounced uptick in public displays of bigotry, including swastika-laden vandalism of synagogues and Jewish memorials, and eerie marches in Kyiv and other cities that celebrated the Waffen SS.
Astăzi, Ucraina numără între 56.000 și 140.000 de evrei, care se bucură de libertăți și protecții pe care bunicii lor nu și le-ar fi putut imagina niciodată. Aceasta include o lege actualizată, adoptată luna trecută, care incriminează actele antisemite. Din nefericire, legea a fost menită să răspundă unei creșteri pronunțate a manifestărilor publice de bigotism, inclusiv vandalism cu svastici al sinagogilor și memorialelor evreiești, precum și marșuri tulburătoare la Kiev și în alte orașe, care celebrau Waffen-SS.
In another ominous development, Ukraine has in recent years erected a glut of statues honoring Ukrainian nationalists whose legacies are tainted by their indisputable record as Nazi proxies. The Forward newspaper cataloged some of these deplorables, including Stepan Bandera, leader of the Organization of Ukrainian Nationalists (OUN), whose followers acted as local militia members for the SS and German army. “Ukraine has several dozen monuments and scores of street names glorifying this Nazi collaborator, enough to require two separate Wikipedia pages,” the Forward wrote.
Într-o altă evoluție de rău augur, Ucraina a ridicat în ultimii ani un număr excesiv de statui în onoarea naționaliștilor ucraineni ale căror moșteniri sunt pătate de antecedentele lor indiscutabile ca interpuși ai naziștilor. Ziarul The Forward a catalogat o parte dintre acești deplorabili, inclusiv pe Stepan Bandera, liderul Organizației Naționaliștilor Ucraineni (OUN), ai cărui adepți au acționat ca membri ai milițiilor locale pentru SS și armata germană. „Ucraina are câteva zeci de monumente și zeci de denumiri de străzi care îl glorifică pe acest colaborator nazist, suficiente pentru a necesita două pagini Wikipedia separate”, a scris The Forward.
Another frequent honoree is Roman Shukhevych, revered as a Ukrainian freedom fighter but also the leader of a feared Nazi auxiliary police unit that the Forward notes was “responsible for butchering thousands of Jews and … Poles.” Statues have also been raised for Yaroslav Stetsko, a one-time chair of the OUN, who wrote “I insist on the extermination of the Jews in Ukraine.”
O altă figură frecvent onorată este Roman Șuhevici, venerat ca un luptător pentru libertatea Ucrainei, dar și conducătorul unei temute unități de poliție auxiliară nazistă, despre care Forward notează că a fost "responsabilă de măcelărirea a mii de evrei și ... polonezi." Au fost ridicate, de asemenea, statui în onoarea lui Iaroslav Stețko, fost președinte al OUN, care a scris: "Insist asupra exterminării evreilor din Ucraina."
Far-right groups have also gained political currency in the past decade, none more chilling than Svoboda (formerly the Social National Party of Ukraine), whose leader claimed the country was controlled by a “Muscovite-Jewish mafia” and whose deputy used an antisemitic slur to describe Ukrainian-born Jewish actor Mila Kunis. Svoboda has sent several members to Ukraine’s Parliament, including one who called the Holocaust a “bright period” in human history, according to Foreign Policy.
În ultimul deceniu, grupările de extremă dreapta au câștigat, de asemenea, influență politică, niciuna dintre ele nefiind mai înfiorătoare decât Svoboda (fostul Partid Social-Național din Ucraina), al cărei lider a susținut că țara era controlată de o „mafie moscovito-evreiască”, iar al cărei adjunct a folosit o insultă antisemită pentru a o descrie pe actrița evreică, născută în Ucraina, Mila Kunis. Svoboda a trimis mai mulți membri în Parlamentul Ucrainei, inclusiv pe unul care a numit Holocaustul o „perioadă luminoasă” în istoria omenirii, potrivit revistei Foreign Policy.
Just as disturbing, neo-Nazis are part of some of Ukraine’s growing ranks of volunteer battalions. They are battle-hardened after waging some of the toughest street fighting against Moscow-backed separatists in eastern Ukraine following Putin’s Crimean invasion in 2014. One is the Azov Battalion, founded by an avowed white supremacist who claimed Ukraine’s national purpose was to rid the country of Jews and other inferior races. In 2018, the U.S. Congress stipulated that its aid to Ukraine couldn’t be used “to provide arms, training or other assistance to the Azov Battalion.” Even so, Azov is now an official member of the Ukraine National Guard.
La fel de tulburător este faptul că neo-naziștii se regăsesc în unele dintre batalioanele de voluntari ale Ucrainei, ale căror rânduri sunt în creștere. Aceste batalioane sunt călite în luptă după ce au purtat unele dintre cele mai dure lupte de stradă împotriva separatiștilor susținuți de Moscova în estul Ucrainei, în urma invaziei Crimeei de către Putin din 2014. Unul este Batalionul Azov, fondat de un suprematist alb declarat, care susținea că menirea națională a Ucrainei era să scape țara de evrei și de alte rase inferioare. În 2018, Congresul Statelor Unite a stipulat că ajutorul său pentru Ucraina nu putea fi folosit „pentru a furniza arme, instruire sau altă asistență Batalionului Azov”. Cu toate acestea, Azov este acum membru oficial al Gărzii Naționale a Ucrainei.
For sure, none of this disturbing context justifies the misery that has befallen Ukrainians over the past several weeks — and it’s unlikely that Putin was motivated by any of it when he launched his invasion. Indeed, thanks to Putin, Jews living in Odessa, Kharkiv and other eastern cities are under extreme duress. While many have taken refuge in local synagogues and Jewish centers, others have fled to foreign countries, including Israel, which has urged all Jews to leave Ukraine.
În mod cert, nimic din acest context tulburător nu justifică suferința care s-a abătut asupra ucrainenilor în ultimele câteva săptămâni — și este puțin probabil ca Putin să fi fost motivat de așa ceva când și-a lansat invazia. Într-adevăr, din cauza lui Putin, evreii care locuiesc în Odesa, Harkiv și alte orașe din est se află sub o presiune extremă. În timp ce mulți s-au adăpostit în sinagogile și centrele evreiești locale, alții au fugit în țări străine, inclusiv în Israel, care i-a îndemnat pe toți evreii să părăsească Ucraina.
My own grandparents themselves had to flee western Ukraine to escape persecution, and it is tragic to see this cycle continue. If the country devolves into chaos and insurgency, Jews could once again be at risk from some of their fellow citizens. Not acknowledging this threat means that little is being done to guard against it.
Bunicii mei înșiși au fost nevoiți să fugă din vestul Ucrainei pentru a scăpa de persecuție, și este tragic să vezi cum acest ciclu continuă. Dacă țara degenerează în haos și insurgență, evreii ar putea fi din nou în pericol din partea unora dintre concetățenii lor. A nu recunoaște această amenințare înseamnă că se întreprinde prea puțin pentru a o preîntâmpina.
But even if some elements of the country have been entangled with one of history’s most loathsome movements, standing with Ukraine is without doubt the honorable posture to take in this drama. Right now, every day that Putin ratchets up his assault against the Ukrainian people with scorched-earth zeal, it’s hard not to see who truly deserves the N-word.
Dar chiar dacă anumite elemente ale țării au fost legate de una dintre cele mai odioase mișcări din istorie, a te poziționa de partea Ucrainei este, fără îndoială, postura onorabilă de adoptat în această dramă. Chiar acum, cu fiecare zi în care Putin își intensifică asaltul împotriva poporului ucrainean cu un zel propriu strategiei pământului pârjolit, este greu să nu vezi cine merită cu adevărat cuvântul cu N.
Allen Ripp, March 5, 2022 – Source
Allen Ripp, 5 martie 2022 – Sursa
We will continue this study in our next article.
Vom continua acest studiu în următorul nostru articol.
“Those who cannot remember the past are condemned to repeat it.” George Santayana.
Cei care nu își pot aminti trecutul sunt condamnați să îl repete. George Santayana.
“All that God has in prophetic history specified to be fulfilled in the past has been, and all that is yet to come in its order will be. Daniel, God’s prophet, stands in his place. John stands in his place. In the Revelation the Lion of the tribe of Judah has opened to the students of prophecy the book of Daniel, and thus is Daniel standing in his place. He bears his testimony, that which the Lord revealed to him in vision of the great and solemn events which we must know as we stand on the very threshold of their fulfillment.
Tot ceea ce Dumnezeu a rânduit în istoria profetică să se împlinească în trecut s-a împlinit, iar tot ceea ce încă urmează să vină, în ordinea sa, se va împlini. Daniel, profetul lui Dumnezeu, stă la locul său. Ioan stă la locul său. În Apocalipsă, Leul din seminția lui Iuda le-a deschis celor ce studiază profeția cartea lui Daniel, și astfel Daniel stă la locul său. El depune mărturie, aceea pe care Domnul i-a descoperit-o în vedenie cu privire la marile și solemnele evenimente pe care trebuie să le cunoaștem, în timp ce stăm chiar la pragul împlinirii lor.
“In history and prophecy the Word of God portrays the long continued conflict between truth and error. That conflict is yet in progress. Those things which have been, will be repeated. Old controversies will be revived, and new theories will be continually arising. But God’s people, who in their belief and fulfillment of prophecy have acted a part in the proclamation of the first, second, and third angels’ messages, know where they stand. They have an experience that is more precious than fine gold. They are to stand firm as a rock, holding the beginning of their confidence steadfast unto the end.” Selected Messages, book 2, 109.
În istorie și în profeție, Cuvântul lui Dumnezeu înfățișează îndelungatul conflict dintre adevăr și eroare. Acest conflict este încă în desfășurare. Lucrurile care au fost se vor repeta. Vechele controverse vor fi reînviate, iar teorii noi vor apărea necontenit. Însă poporul lui Dumnezeu, care, prin credința sa și prin împlinirea profeției, a avut un rol în proclamarea soliei primului înger, a celui de-al doilea și a celui de-al treilea, știe care este poziția sa. Are o experiență mai prețioasă decât aurul curat. Trebuie să stea neclintit ca o stâncă, ținând cu tărie începutul încrederii sale până la sfârșit. Mesaje alese, cartea 2, 109.