After we review the history from 1863 until the time of the end in 1989, in the context of the four abominations of Ezekiel chapter eight, representing the four generations of Adventism, we will turn our attention to the increase of knowledge that was unsealed in 1989. That increase of knowledge was concerning the last six verses of Daniel chapter eleven. In 1989, our little Sabbath study group discovered the reform lines of Bible prophecy, which Future for America often refers to, and which establish the sequence of events in every reform line, which in turn allows a student of prophecy to exercise the application of the latter rain methodology of “line upon line.”
După ce vom trece în revistă istoria de la 1863 până la timpul sfârșitului din 1989, în contextul celor patru urâciuni din Ezechiel, capitolul opt, care reprezintă cele patru generații ale Adventismului, ne vom îndrepta atenția către creșterea cunoștinței care a fost desigilată în 1989. Acea creștere a cunoștinței privea ultimele șase versete din Daniel, capitolul unsprezece. În 1989, micul nostru grup de studiu de Sabat a descoperit liniile de reformă ale profeției biblice, la care Future for America face adesea referire și care stabilesc succesiunea evenimentelor în fiecare linie de reformă, ceea ce, la rândul său, îi permite unui student al profeției să exerseze aplicarea metodologiei ploii târzii „linie peste linie”.
Within a few years (1992), I had written a paper covering the last six verses of Daniel eleven. The paper was written for my own satisfaction, for I had no ability or intention of publicly circulating the study. By 1994, the paper had made its way to an Adventist self-supporting ministry, and by 1995, a series of eleven articles covering the last six verses of Daniel eleven, was published in a monthly magazine produced by that ministry. There are only a few specific references to Daniel eleven in the writings of the Spirit of Prophecy, and the most important of them all became a central argument to the validity of the application I set forth concerning those verses.
În câțiva ani, până în 1992, redactasem o lucrare care trata ultimele șase versete din Daniel unsprezece. Lucrarea a fost scrisă spre propria mea satisfacție, căci nu aveam nici capacitatea, nici intenția de a difuza public studiul. Până în 1994, lucrarea ajunsese la o lucrare adventistă auto-susținută, iar până în 1995, o serie de unsprezece articole care acopereau ultimele șase versete din Daniel unsprezece a fost publicată într-o revistă lunară editată de acea lucrare. Există doar câteva referințe specifice la Daniel unsprezece în scrierile Spiritului Profetic, iar cea mai importantă dintre ele a devenit un argument central pentru validitatea aplicării pe care am propus-o cu privire la acele versete.
“We have no time to lose. Troublous times are before us. The world is stirred with the spirit of war. Soon the scenes of trouble spoken of in the prophecies will take place. The prophecy in the eleventh of Daniel has nearly reached its complete fulfillment. Much of the history that has taken place in fulfillment of this prophecy will be repeated. In the thirtieth verse a power is spoken of that ‘shall be grieved, [Daniel 11:30–36 quoted.]
"Nu avem timp de pierdut. Vremuri tulburi ne stau înainte. Lumea este frământată de duhul războiului. Curând vor avea loc scenele de necaz despre care vorbesc profețiile. Profeția din capitolul al unsprezecelea al lui Daniel aproape a ajuns la împlinirea ei deplină. O mare parte din istoria care s-a petrecut în împlinirea acestei profeții se va repeta. În versetul treizeci se vorbește despre o putere care 'va fi mâhnită,' [Daniel 11:30-36 citat.]"
“Scenes similar to those described in these words will take place.” Manuscript Releases, number 13, 394.
„Scene asemănătoare cu cele descrise în aceste cuvinte vor avea loc.” Manuscript Releases, numărul 13, 394.
Sister White is clear that 1798, is the “time of the end.”
Sora White afirmă în mod clar că 1798 este „timpul sfârșitului”.
“But at the time of the end, says the prophet, “Many shall run to and fro, and knowledge shall be increased.’ Daniel 12:4. . . . Since 1798 the book of Daniel has been unsealed, knowledge of the prophecies has increased, and many have proclaimed the solemn message of the judgment near.” The Great Controversy, 356.
Dar la vremea sfârșitului, spune profetul: „Mulți vor cutreiera încoace și încolo, iar cunoștința va spori.” Daniel 12:4. . . . „Din 1798, cartea lui Daniel a fost desigilată, cunoașterea profețiilor a sporit, iar mulți au proclamat solia solemnă a judecății apropiate.” The Great Controversy, 356.
Verse forty of Daniel eleven begins with, “And at the time of the end.”
Versetul patruzeci al capitolului unsprezece din Daniel începe cu: „Și la vremea sfârșitului.”
And at the time of the end shall the king of the south push at him: and the king of the north shall come against him like a whirlwind, with chariots, and with horsemen, and with many ships; and he shall enter into the countries, and shall overflow and pass over. Daniel 11:40.
Și la vremea sfârșitului, împăratul de la miazăzi se va năpusti asupra lui; iar împăratul de la miazănoapte va veni împotriva lui ca un vârtej, cu care de luptă, cu călăreți și cu multe corăbii; va pătrunde în țări, se va revărsa și va trece mai departe. Daniel 11:40.
It is evident, even without the direct endorsement of the Spirit of prophecy, that verse forty marks the beginning of a sequence of events that began in 1798. Those events lead to the close of human probation, for the first verse of chapter twelve of Daniel, says, “And at that time shall Michael stand up,” and Sister White is clear that when Michael stands up human probation closes.
Este evident, chiar și fără susținerea directă a Duhului Profeției, că versetul patruzeci marchează începutul unei succesiuni de evenimente care a început în 1798. Acele evenimente duc la închiderea timpului de probă al omenirii, căci primul verset al capitolului doisprezece din Daniel spune: «Și în vremea aceea se va ridica Mihail», iar Sora White afirmă limpede că, atunci când Mihail se ridică, timpul de probă al omenirii se închide.
“‘At that time shall Michael stand up, the great Prince which standeth for the children of thy people: and there shall be a time of trouble, such as never was since there was a nation even to that same time: and at that time thy people shall be delivered, everyone that shall be found written in the book.’ Daniel 12:1.
„În vremea aceea se va ridica Mihail, marele Voievod, care stă pentru fiii poporului tău: și va fi o vreme de strâmtorare, cum n-a mai fost de când sunt neamuri până la vremea aceea: și în vremea aceea poporul tău va fi izbăvit, toți cei care vor fi găsiți înscriși în carte.” Daniel 12:1.
“When the third angel’s message closes, mercy no longer pleads for the guilty inhabitants of the earth. The people of God have accomplished their work. They have received ‘the latter rain,’ ‘the refreshing from the presence of the Lord,’ and they are prepared for the trying hour before them. Angels are hastening to and fro in heaven. An angel returning from the earth announces that his work is done; the final test has been brought upon the world, and all who have proved themselves loyal to the divine precepts have received ‘the seal of the living God.’ Then Jesus ceases His intercession in the sanctuary above. He lifts His hands and with a loud voice says, ‘It is done;’ and all the angelic host lay off their crowns as He makes the solemn announcement: ‘He that is unjust, let him be unjust still: and he which is filthy, let him be filthy still: and he that is righteous, let him be righteous still: and he that is holy, let him be holy still.’ Revelation 22:11. Every case has been decided for life or death.” The Great Controversy, 613.
Când solia celui de-al treilea înger se încheie, mila nu mai mijlocește pentru locuitorii vinovați ai pământului. Poporul lui Dumnezeu și-a împlinit lucrarea. Ei au primit „ploaia târzie”, „înviorarea care vine din prezența Domnului” și sunt pregătiți pentru ceasul de încercare dinaintea lor. Îngerii se grăbesc încoace și încolo în cer. Un înger, întorcându-se de pe pământ, anunță că lucrarea lui este încheiată; încercarea finală a fost adusă asupra lumii, iar toți cei care s-au dovedit loiali preceptelor divine au primit „sigiliul Dumnezeului celui viu”. Atunci Isus încetează mijlocirea Sa în sanctuarul ceresc. Își ridică mâinile și, cu glas tare, spune: „S-a isprăvit”; iar toată oștirea îngerească își depune coroanele când El face solemna declarație: „Cine este nedrept să fie nedrept și mai departe; și cine este întinat să se întineze și mai departe; și cine este drept să trăiască în dreptate și mai departe; și cine este sfânt să se sfințească și mai departe.” Apocalipsa 22:11. Fiecare caz a fost hotărât pentru viață sau pentru moarte. Marea Luptă, 613.
Verse forty of Daniel eleven, begins in 1798, and in verse forty-five, when the king of the north (the papacy), comes to his end with none to help, human probation closes, for the next verse states, “And at that time,” thus identifying the “time” represented in the previous verse, which is verse forty-five of Daniel eleven. The king of the north (the papacy), comes to its end at the close of human probation.
Versetul patruzeci din Daniel unsprezece începe în 1798, iar în versetul patruzeci și cinci, când împăratul de la miazănoapte (papalitatea) își găsește sfârșitul, fără ca nimeni să-l ajute, timpul de probă al omenirii se închide, căci versetul următor afirmă: „Și în vremea aceea”, identificând astfel „vremea” reprezentată în versetul anterior, care este versetul patruzeci și cinci din Daniel unsprezece. Împăratul de la miazănoapte (papalitatea) își găsește sfârșitul la închiderea timpului de probă al omenirii.
Therefore, the history of the last six verses of Daniel eleven, identify a sequence of events that begins in 1798 and ends at the close of human probation. When Sister White was alive, 1798, was obviously in her past history. When she stated that “the prophecy in the eleventh chapter of Daniel has nearly reached its complete fulfillment,” she can only be referencing history that occurs after 1798, and before Michael stands up. She then specifically states that “much of the history that has taken place in fulfillment of this prophecy will be repeated,” thus instructing the student of prophecy that the final history of Daniel eleven, that “has nearly reached its complete fulfillment,” has been typified in other portions of histories set forth in Daniel chapter eleven.
Prin urmare, istoria ultimelor șase versete ale capitolului unsprezece al lui Daniel identifică o succesiune de evenimente care începe în 1798 și se încheie la închiderea timpului de probă al omenirii. Pe vremea când sora White era în viață, anul 1798 se afla, în mod evident, în trecutul ei. Când a afirmat că «profeția din capitolul unsprezece al lui Daniel este aproape de împlinirea ei deplină», ea nu putea face trimitere decât la evenimente care au loc după 1798 și înainte ca Mihail să Se ridice. Apoi afirmă în mod specific că «o mare parte din istoria care a avut loc în împlinirea acestei profeții se va repeta», instruindu-l astfel pe cercetătorul profeției că istoria finală a capitolului unsprezece al lui Daniel, care «este aproape de împlinirea ei deplină», a fost tipificată în alte porțiuni de istorie prezentate în capitolul unsprezece al lui Daniel.
Once she emphasizes that most important prophetic key, she then quotes verses thirty through thirty-six, and states, “Scenes similar to those described in these words will take place.” Inspiration provided a key for those students of prophecy who wished to understand the final fulfillment of Daniel eleven. The key was that the history of the final six verses of Daniel eleven, were a parallel to the history represented in verses thirty to thirty-six. There is an abundant amount of light that is derived from this revelation, but what needs to be considered here is that in verse thirty-one of Daniel eleven, “the daily,” is taken away.
După ce ea subliniază acea cheie profetică de cea mai mare importanță, citează apoi versetele treizeci până la treizeci și șase și afirmă: „Scene asemănătoare celor descrise în aceste cuvinte vor avea loc.” Inspirația a oferit o cheie pentru acei studenți ai profeției care doreau să înțeleagă împlinirea finală a capitolului unsprezece din Daniel. Cheia consta în faptul că istoria ultimelor șase versete din Daniel unsprezece era paralelă cu istoria reprezentată în versetele treizeci până la treizeci și șase. Din această descoperire izvorăște multă lumină, dar ceea ce trebuie avut în vedere aici este că, în versetul treizeci și unu din Daniel unsprezece, „necurmatul” este înlăturat.
To correctly understand the history which illustrates the sequence of events that lead to the close of human probation, a student of prophecy must have the correct understanding of “the daily.” If verse thirty-one is identifying Christ’s sanctuary ministry being taken away, or if it is identifying the taking away of paganism, it is absolutely essential to understand, if you wish to correctly understand the parallel history that Sister White spoke of when she wrote, “Scenes similar to those described in these words will take place.”
Pentru a înțelege corect istoria care ilustrează succesiunea de evenimente ce duc la închiderea timpului de probă al omenirii, un student al profeției trebuie să aibă o înțelegere corectă a „necurmatului”. Dacă versetul treizeci și unu identifică înlăturarea slujirii lui Hristos în sanctuar, sau dacă identifică înlăturarea păgânismului, este absolut esențial să înțelegeți, dacă doriți să înțelegeți corect istoria paralelă despre care a vorbit Sora White când a scris: „Scene similare cu cele descrise în aceste cuvinte vor avea loc.”
Of course, Laodicean Adventism did not recognize the fulfillment of verse forty of Daniel eleven, as identifying the collapse of the Soviet Union in 1989, but the verse does identify those very events. For those who wished to correctly understand the prophetic increase of knowledge that arrived with the fulfillment of verse forty in 1989, the correct understanding of “the daily,” then became present truth. In the early part of the twentieth century, the correct understanding was important, for it was an essential part of the foundational truths that the Lord used William Miller to establish.
Desigur, adventismul laodicean nu a recunoscut împlinirea versetului patruzeci din Daniel unsprezece drept identificând prăbușirea Uniunii Sovietice în 1989, dar versetul identifică tocmai acele evenimente. Pentru cei care doreau să înțeleagă corect creșterea profetică a cunoștinței care a venit odată cu împlinirea versetului patruzeci în 1989, înțelegerea corectă a „necurmatului” a devenit atunci adevăr prezent. În prima parte a secolului al douăzecilea, înțelegerea corectă era importantă, căci ea era o parte esențială a adevărurilor fundamentale pe care Domnul le-a așezat prin William Miller.
But during the first decade and a half of the twentieth century the satanic Protestant view which claims that “the daily,” represents Christ’s sanctuary work was a minority position, and it was not worth allowing a controversy over the truth that “the daily,” is a symbol of paganism to even begin. This is why you will hear from the Laodicean historical revisionists, that the subject of “the daily,” is “not to be made into a test question,” or “that the subject of ‘the daily’ is not to be agitated.” What the revisionists always leave out when they lead the unlearned in this particular discussion, is the qualification which inspiration always placed upon the subject. The following passage is directed towards Elder Haskell.
Însă, în primul deceniu și jumătate al secolului al douăzecilea, viziunea protestantă satanică, care susține că „the daily,” reprezintă lucrarea de sanctuar a lui Hristos, era o poziție minoritară și nu se justifica să se permită nici măcar să înceapă o controversă cu privire la adevărul că „the daily,” este un simbol al păgânismului. De aceea veți auzi din partea revizioniștilor istorici laodiceeni că subiectul „the daily,” „nu trebuie transformat într-o chestiune de probă,” sau „că subiectul ‘the daily’ nu trebuie agitat.” Ceea ce revizioniștii omit întotdeauna, când îi conduc pe neștiutori în această discuție anume, este precizarea pe care Inspirația a așezat-o întotdeauna asupra subiectului. Următorul pasaj este îndreptat către Prezbitul Haskell.
Elder Haskell was leading the defense of the correct understanding of “the daily,” against the attacks of Prescott and Daniells in the first and second decade of the twentieth century. Pay close attention, for Sister White never identifies that Haskell’s understanding of “the daily,” was incorrect, she simply instructs him to not allow the agitation to continue, for the Lord did not want to provide an ongoing platform for the enemies of truth (Prescott and Daniells), to continue to push their false teaching. In the passage Haskell is rebuked for “the chart”, and the chart that is referred to is the 1843 chart. Haskell had reproduced the 1843 chart for a witness in that controversy. But he didn’t just reproduce it, he included upon the bottom of the chart the passage from Sister White, where she says “the 1843 chart was directed by the hand of the Lord and should not be altered.” As you read the passage, count the times she says, “at this time.”
Fratele Haskell conducea apărarea înțelegerii corecte a „the daily”, împotriva atacurilor lui Prescott și Daniells în primul și al doilea deceniu al secolului al XX-lea. Acordați mare atenție, căci sora White nu afirmă nicăieri că înțelegerea lui Haskell cu privire la „the daily” era greșită; ea îl instruiește pur și simplu să nu permită continuarea agitației, deoarece Domnul nu dorea să ofere un cadru permanent dușmanilor adevărului (Prescott și Daniells) pentru a continua să-și promoveze învățătura falsă. În pasaj, Haskell este mustrat pentru „planșă”, iar planșa la care se face referire este planșa din 1843. Haskell a reprodus planșa din 1843 drept mărturie în acea controversă. Dar nu s-a limitat să o reproducă; a inclus în partea de jos a planșei pasajul în care sora White spune: „planșa din 1843 a fost îndrumată de mâna Domnului și nu ar trebui să fie modificată.” Pe măsură ce citiți pasajul, numărați de câte ori ea spune „în acest timp”.
“‘I am instructed to say to you, Let there be no questions agitated at this time in the Review that will tend to unsettle minds. . . . We have no time now to enter into unnecessary controversy, but we should earnestly consider the need of seeking the Lord for true conversion of heart and life. There should be determined efforts made to secure sanctification of soul and mind.’
'Sunt instruit să vă spun: Să nu se stârnească, în acest timp, în Review, întrebări care tind să tulbure mințile. . . . Nu avem acum timp să intrăm în controverse nefolositoare, dar ar trebui să considerăm cu seriozitate necesitatea de a-L căuta pe Domnul pentru o adevărată convertire a inimii și a vieții. Se cuvine să se facă eforturi hotărâte pentru a dobândi sfințirea sufletului și a minții.'
“I have had cautions given me in regard to the necessity of our keeping a united front. This is a matter of importance to us at this time. As individuals we need to act with the greatest caution.
Am primit avertizări cu privire la necesitatea ca noi să menținem un front unit. Aceasta este o chestiune de importanță pentru noi în vremea aceasta. Ca indivizi, trebuie să acționăm cu cea mai mare prudență.
“I wrote to Elder Prescott, telling him that he must be exceedingly careful not to introduce subjects in the Review that would seem to point out flaws in our past experience. I told him that this matter on which he believes a mistake has been made is not a vital question, and that, should it be given prominence now, our enemies would take advantage of it, and make a mountain out of a molehill.
I-am scris fratelui Prescott, spunându-i că trebuie să fie deosebit de atent să nu introducă în Review subiecte care ar părea să scoată în evidență neajunsuri în experiența noastră trecută. I-am spus că această chestiune, în privința căreia el crede că s-a făcut o greșeală, nu este o chestiune vitală și că, dacă i s-ar acorda acum o atenție deosebită, dușmanii noștri ar profita de ea și ar face din țânțar armăsar.
“To you also I say that this subject [THE IDENTITY OF THE “DAILY” OF DANIEL 8.] should not be agitated at this time. No, my brother, I feel that at this crisis in our experience that chart which you have had republished should not be circulated. You have made a mistake in this matter. Satan is determinedly at work to bring about issues that will create confusion. There are those who would be delighted to see our ministers at an issue on this question, and they would make much of it.
Și ție îți spun că acest subiect [IDENTITATEA „NECURMATULUI” DIN DANIEL 8.] nu ar trebui să fie adus în discuție în acest timp. Nu, frate, simt că, în această criză a experienței noastre, acea diagramă pe care ai dispus să fie retipărită nu ar trebui să fie pusă în circulație. Ai greșit în această privință. Satana lucrează cu hotărâre pentru a suscita controverse care vor crea confuzie. Sunt unii care ar fi încântați să-i vadă pe slujitorii noștri în dispută pe această chestiune și ar face mare caz de aceasta.
“I have been instructed that regarding what might be said on either side of this question, silence at this time is eloquence. Satan is watching for an opportunity to create division among our leading ministers. It was a mistake to publish the chart until you could all get together and come to an agreement concerning the matter. You have not acted wisely in bringing to the front a subject that must create discussion and the bringing out of various opinions, for every item will be strained and made to mean something that will only mean injury to the cause. We have all we can do to handle the false statements of those who have given evidence of their willingness to bear false witness.” Manuscript Releases, volume 9, 106, 107.
Mi s-a făcut cunoscut că, în ceea ce privește ceea ce s-ar putea spune de ambele părți ale acestei chestiuni, tăcerea, în acest timp, este elocventă. Satana pândește o ocazie de a crea dezbinare în rândul slujitorilor noștri de frunte. A fost o greșeală să publicați diagrama înainte ca voi toți să vă puteți aduna laolaltă și să ajungeți la un acord cu privire la această chestiune. Nu ați procedat cu înțelepciune aducând în prim-plan un subiect care nu poate decât să stârnească discuții și să scoată la iveală opinii felurite, căci fiecare element va fi forțat și făcut să însemne ceva care nu va însemna decât vătămare cauzei. Avem destul de lucru pentru a face față afirmațiilor false ale celor care au dat dovadă de disponibilitatea de a depune mărturie mincinoasă. Manuscript Releases, volumul 9, 106, 107.
In the previous article we identified that Ellen White said those that gave the judgment hour cry had the correct view of “the daily,” and that Prescott and Daniells’ view that “the daily,” represented Christ’s sanctuary ministry came from Satan. She rebuked Haskell for allowing the controversy to continue, but not for his position upon the truth of what “the daily,” represents. At that time the majority still believed the pioneer understanding of “the daily,” and more importantly, the verse in Daniel eleven, that was to be unsealed at “the time of the end” in 1989, was still decades in the future. At that time (1989), the importance of the correct view of “the daily,” would be necessary. The revisionists always leave the qualifications of Ellen White that were limited to that particular period out of their dishes of fables. Count the qualification of time in the following passage.
În articolul precedent am identificat că Ellen White a afirmat că aceia care au dat strigătul orei judecății aveau viziunea corectă asupra „the daily,” și că concepția lui Prescott și Daniells, potrivit căreia „the daily,” reprezenta slujirea lui Hristos în sanctuar, provenea de la Satana. Ea l-a mustrat pe Haskell pentru că a îngăduit să continue controversa, dar nu pentru poziția sa cu privire la adevărul despre ceea ce „the daily,” reprezintă. La acel moment, majoritatea încă împărtășea înțelegerea pionierilor privitoare la „the daily,” și, mai important, versetul din Daniel unsprezece, care urma să fie desigilat la „timpul sfârșitului” în 1989, se afla încă la decenii în viitor. La acel moment (1989), importanța unei viziuni corecte asupra „the daily,” avea să fie necesară. Revizioniștii lasă întotdeauna în afara felurilor lor de basme calificările lui Ellen White care erau limitate acelei perioade anume. Numărați calificarea de timp din pasajul următor.
“I have words to speak to Brethren Butler, Loughborough, Haskell, Smith, Gilbert, Daniells, Prescott, and all who have been active in urging their views in regard to the meaning of ‘the daily’ of Daniel 8. This is not to be made a test question, and the agitation that has resulted from its being treated as such has been very unfortunate. Confusion has resulted, and the minds of some of our brethren have been diverted from the thoughtful consideration that should have been given to the work that the Lord has directed should be done at this time in our cities. This has been pleasing to the great enemy of our work.
Am cuvinte de spus fraților Butler, Loughborough, Haskell, Smith, Gilbert, Daniells, Prescott și tuturor celor care au fost activi în susținerea punctelor lor de vedere cu privire la înțelesul „jertfei necurmate” din Daniel 8. Aceasta nu trebuie să devină o chestiune de probă, iar agitația care a rezultat din faptul că a fost tratată ca atare a fost foarte nefericită. S-a produs confuzie, iar mințile unora dintre frații noștri au fost abătute de la atenția chibzuită care ar fi trebuit să fie acordată lucrării pe care Domnul a rânduit să fie făcută în acest timp în orașele noastre. Acest lucru a fost pe placul marelui vrăjmaș al lucrării noastre.
“The light given me is that nothing should be done to increase the agitation upon this question. Let it not be brought into our discourses and dwelt upon as a matter of great importance. We have a great work before us, and we have not an hour to lose from the essential work to be done. Let us confine our public efforts to the presentation of the important lines of truth on which we have clear light.
Lumina care mi-a fost dată este că nu trebuie făcut nimic pentru a spori agitația în jurul acestei chestiuni. Să nu o aducem în cuvântările noastre și să nu stăruim asupra ei ca asupra unei chestiuni de mare însemnătate. Avem o mare lucrare înaintea noastră și nu avem nici măcar un ceas de pierdut de la lucrarea esențială ce trebuie împlinită. Să ne limităm eforturile publice la prezentarea liniilor importante ale adevărului asupra cărora avem o lumină clară.
“I would bring to your attention the last prayer of Christ, as recorded in John 17. There are many subjects upon which we can speak,—sacred, testing truths, beautiful in their simplicity. On these you may dwell with intense earnestness. But let not ‘the daily,’ or any other subject that will arouse controversy among brethren, be brought in at this time; for this will delay and hinder the work that the Lord would have the minds of our brethren centered upon just now. Let us not agitate questions that will reveal a marked difference of opinion, but rather let us bring from the Word the sacred truths regarding the binding claims of the law of God.
Doresc să vă atrag atenția asupra ultimei rugăciuni a lui Hristos, așa cum este consemnată în Ioan 17. Sunt multe subiecte despre care putem vorbi – adevăruri sacre, încercătoare, frumoase în simplitatea lor. Asupra acestora puteți stărui cu cea mai profundă seriozitate. Dar să nu fie adus acum în discuție „the daily”, nici vreun alt subiect care va stârni controverse între frați; căci aceasta va întârzia și va stânjeni lucrarea asupra căreia Domnul ar dori ca mințile fraților noștri să se concentreze chiar acum. Să nu agităm chestiuni care vor dezvălui o diferență marcată de opinie, ci mai degrabă să aducem din Cuvânt adevărurile sacre privitoare la cerințele obligatorii ale legii lui Dumnezeu.
“Our ministers should seek to make the most favorable presentation of the truth. So far as possible, let all speak the same things. Let the discourses be simple, and treating upon vital subjects that can be easily understood. When all our ministers see the necessity of humbling themselves, then the Lord can work with them. We need now to be reconverted, that angels of God may co-operate with us, making a sacred impression upon the minds of those for whom we labor.
Slujitorii noștri ar trebui să se străduiască să prezinte adevărul în cea mai favorabilă lumină. Pe cât este cu putință, toți să vorbească aceleași lucruri. Predicile să fie simple și să trateze subiecte vitale, ușor de înțeles. Când toți slujitorii noștri vor vedea necesitatea de a se smeri, atunci Domnul va putea lucra cu ei. Avem nevoie acum să fim reconvertiți, pentru ca îngerii lui Dumnezeu să conlucreze cu noi, producând o impresie sacră asupra minților celor pentru care lucrăm.
“We must blend together in the bonds of Christlike unity; then our labors will not be in vain. Draw in even cords, and let no contentions be brought in. Reveal the unifying power of truth, and this will make a powerful impression on human minds. In unity there is strength.
Trebuie să ne contopim în legăturile unității asemănătoare lui Hristos; atunci ostenelile noastre nu vor fi zadarnice. Trageți cu funii la fel întinse și să nu se introducă certuri. Arătați puterea unificatoare a adevărului, iar aceasta va face o puternică impresie asupra minților omenești. În unitate stă puterea.
“This is not a time to make prominent unimportant points of difference. If some who have not a strong living connection with the Master, reveal to the world their weakness of Christian experience, the enemies of the truth who are watching us closely will make the most of it, and our work will be hindered. Let all cultivate meekness, and learn lessons from Him who is meek and lowly in heart.
Nu este timpul să punem în prim-plan puncte de deosebire neînsemnate. Dacă unii care nu au o legătură vie și puternică cu Stăpânul își dezvăluie lumii slăbiciunea experienței lor creștine, vrăjmașii adevărului, care ne urmăresc îndeaproape, vor profita din plin de aceasta, iar lucrarea noastră va fi împiedicată. Fie ca toți să cultive blândețea și să ia învățăminte de la Cel care este blând și smerit cu inima.
“The subject of ‘the daily’ should not call forth such movements as have been made. As a result of the way this subject has been handled by men on both sides of the question, controversy has arisen and confusion has resulted.
Subiectul „the daily” nu ar trebui să dea naștere unor mișcări precum cele care au fost întreprinse. Ca urmare a felului în care acest subiect a fost tratat de oameni de ambele părți ale chestiunii, s-a iscat o controversă și a rezultat confuzie.
“The action of Brother Larry Smith in publishing a tract containing condemnation of his brethren and of their belief, was not endorsed by God. And to Elder Prescott I will say, The Lord has not placed upon you a burden regarding this matter.
Acțiunea fratelui Larry Smith de a publica un tratat care conținea condamnarea fraților săi și a credinței lor nu a fost încuviințată de Dumnezeu. Iar prezbiterului Prescott îi voi spune: Domnul nu a așezat asupra ta o povară cu privire la această chestiune.
“I was pained to hear that Elder Daniells, knowing that there was a difference of opinion regarding this matter among our leading brethren, should urge this matter to the front, as was done in some places.
M-a durut să aud că Prezbiterul Daniells, știind că exista o divergență de opinie cu privire la această chestiune în rândul fraților noștri conducători, a stăruit ca această chestiune să fie adusă în prim-plan, așa cum s-a procedat în unele locuri.
“Others of our brethren have not been guided by wisdom, and have not reasoned clearly from cause to effect regarding the results of their efforts to uphold their views regarding the interpretation of ‘the daily.’ While the present condition of difference of opinion regarding this subject exists, let it not be made prominent. Let all contention cease. At such a time silence is eloquence.
Alții dintre frații noștri nu au fost călăuziți de înțelepciune și nu au raționat limpede de la cauză la efect cu privire la rezultatele eforturilor lor de a susține punctul lor de vedere privind interpretarea „the daily”. Câtă vreme persistă starea actuală de diferență de opinie cu privire la acest subiect, să nu fie el scos în prim-plan. Să înceteze orice dispută. Într-un asemenea timp, tăcerea este elocventă.
“The duty of God’s servants at this time is to preach the Word in the cities. Christ came to save souls, and we, as almoners of His grace, need to impart to the inhabitants of the great cities a knowledge of His saving truth.” Pamphlets, number 20, 11, 12.
„Îndatorirea slujitorilor lui Dumnezeu în vremea aceasta este de a predica Cuvântul în orașe. Hristos a venit să mântuiască sufletele, iar noi, ca ispravnici ai harului Său, trebuie să le împărtășim locuitorilor marilor orașe o cunoaștere a adevărului Său mântuitor.” Pamphlets, numărul 20, 11, 12.
Brother Larry Smith, who she was referring to was especially incensed at the situation for it was his father’s book, Daniel and the Revelation, that Prescott and Daniells wanted to rewrite in order to change what he wrote concerning “the daily.” Brother Smith was defending the truth, and also his father. She qualifies the controversy repeatedly with the words, “at this time,” and towards the end she states, “While the present condition of difference of opinion regarding this subject exists, let it not be made prominent.” All the universities of Adventism that teach “the daily,” today, teach the satanic view. It is obviously not the same conditions today as it was at that time.
Fratele Larry Smith, la care ea se referea, era în mod deosebit indignat de situație, căci era vorba de cartea tatălui său, Daniel and the Revelation, pe care Prescott și Daniells voiau să o rescrie pentru a schimba ceea ce el scrisese cu privire la „the daily”. Fratele Smith apăra adevărul și, de asemenea, pe tatăl său. Ea condiționează în mod repetat controversa cu cuvintele „în acest timp”, iar spre final afirmă: „Câtă vreme există starea actuală de diferență de opinie cu privire la acest subiect, să nu fie scos în evidență.” Toate universitățile adventismului care predau „the daily” astăzi predau viziunea satanică. În mod evident, condițiile de astăzi nu sunt aceleași ca la acea vreme.
The second generation of Adventism began at the rebellion of 1888, and spiritualism was established among the leadership. That condition opened the door for the advancement of greater spiritualistic delusions that were to bring about an environment of alienation and division, as men in responsible positions determined to promote whatever they personally deemed as truth. Men such as Daniells, Prescott and Kellogg became symbols of the history where Ezekiel identified what the seventy elders, “the ancients of the house of Israel” would “do in the dark, every man in the chambers of his imagery? for they say, The Lord seeth us not.”
A doua generație a Adventismului a început odată cu răzvrătirea din 1888, iar spiritismul s-a statornicit în rândul conducerii. Acea stare a deschis ușa pentru răspândirea unor amăgiri spiritiste și mai mari, care aveau să producă un climat de înstrăinare și dezbinare, întrucât bărbați în poziții de răspundere au hotărât să promoveze orice socoteau ei înșiși drept adevăr. Oameni precum Daniells, Prescott și Kellogg au devenit simboluri ale acelei istorii în care Ezechiel a identificat ceea ce cei șaptezeci de bătrâni, "bătrânii casei lui Israel", aveau să "facă în întuneric, fiecare în odăile închipuirilor lui? căci ei zic: Domnul nu ne vede."
In that generation the messengers of the message of 1888, both lost their way in the controversies, confusion and spiritualism that engulfed Ezekiel’s seventy elders who had portrayed idols upon the walls of the temple, and the walls of their minds. The health work was removed due to the spiritualism of Kellogg, and yet the revisionists of Laodicean Adventism lead the unlearned to believe that some type of victory came out of the chaos of that generation. There was a parallel history in the time of Judges, where the summation of the history of the Judges fits this period perfectly, for the last verse of Judges states:
În acea generație, mesagerii soliei din 1888, amândoi, și-au pierdut calea în controversele, confuzia și spiritismul care i-au copleșit pe cei șaptezeci de bătrâni ai lui Ezechiel, care zugrăviseră idoli pe zidurile templului și pe zidurile minților lor. Lucrarea de sănătate a fost înlăturată din pricina spiritismului lui Kellogg, și totuși revizioniștii Adventismului laodicean îi fac pe neînvățați să creadă că din haosul acelei generații a ieșit un oarecare fel de biruință. A existat o istorie paralelă în vremea Judecătorilor, în care sinteza istoriei Judecătorilor se potrivește perfect cu această perioadă, căci ultimul verset din Judecători spune:
In those days there was no king in Israel: every man did that which was right in his own eyes. Judges 21:25.
În zilele acelea nu era împărat în Israel: fiecare făcea ceea ce era drept în ochii lui. Judecători 21:25.
We will show why the history of Judges corresponds to the history of the second generation of Adventism as we proceed with these articles, but it should be noted that when considering the history of Laodicean Adventism, the easily available history has been provided by those who practice historical revisionism. Sister White certainly did not want the subject of “the daily,” agitated during that history, when in reality it was a small minority of men that she had stated were being guided by “angels that were expelled from heaven” to be given a public platform to promote their erroneous ideas. But to suggest that Sister White ever upheld the idea that it was alright to retain error is exactly the opposite of what she believed.
Vom arăta de ce istoria din cartea Judecători corespunde istoriei celei de-a doua generații a adventismului pe parcursul acestor articole, dar trebuie remarcat că, atunci când se ia în considerare istoria adventismului laodicean, istoria la îndemână a fost furnizată de cei care practică revizionismul istoric. În mod cert, Sora White nu a dorit ca subiectul „necurmatului” să fie agitat în acea perioadă, când, în realitate, era vorba doar de o mică minoritate de bărbați, despre care ea afirmase că erau călăuziți de „îngeri care fuseseră izgoniți din cer”, cărora li se oferea o tribună publică pentru a-și promova ideile eronate. Dar a sugera că Sora White ar fi susținut vreodată ideea că este acceptabilă păstrarea erorii este tocmai opusul a ceea ce ea credea.
“Brethren, as an ambassador of Christ I warn you to beware of these side issues, whose tendency is to divert the mind from the truth. Error is never harmless. It never sanctifies, but always brings confusion and dissension. It is always dangerous. The enemy has great power over minds that are not thoroughly fortified by prayer and established in Bible truth.” Testimonies, volume 5, 292.
"Fraților, în calitate de sol al lui Hristos vă avertizez să vă feriți de aceste chestiuni secundare, a căror tendință este de a abate mintea de la adevăr. Eroarea nu este niciodată inofensivă. Ea nu sfințește niciodată, ci aduce întotdeauna confuzie și dezbinare. Este întotdeauna primejdioasă. Vrăjmașul are mare putere asupra minților care nu sunt temeinic întărite prin rugăciune și statornicite în adevărul biblic." Mărturii, volumul 5, 292.
We will continue this study in the next article.
Vom continua acest studiu în articolul următor.
“We have no time to lose. Troublous times are before us. The world is stirred with the spirit of war. Soon the scenes of trouble spoken of in the prophecies will take place. The prophecy in the eleventh of Daniel has nearly reached its complete fulfillment. Much of the history that has taken place in fulfillment of this prophecy will be repeated. In the thirtieth verse a power is spoken of that ‘shall be grieved, and return, and have indignation against the holy covenant: so shall he do; he shall even return, and have intelligence with them that forsake the holy covenant. And arms shall stand on his part, and they shall pollute the sanctuary of strength, and shall take away the daily sacrifice, and they shall place the abomination that maketh desolate. And such as do wickedly against the covenant shall he corrupt by flatteries: but the people that do know their God shall be strong, and do exploits. And they that understand among the people shall instruct many: yet they shall fall by the sword, and by flame, by captivity, and by spoil, many days. Now when they shall fall, they shall be holpen with a little help: but many shall cleave to them with flatteries. And some of them of understanding shall fall, to try them, and to purge, and to make them white, even to the time of the end: because it is yet for a time appointed. And the king shall do according to his will; and he shall exalt himself, and magnify himself above every god, and shall speak marvellous things against the God of gods, and shall prosper till the indignation be accomplished: for that that is determined shall be done.’ Daniel 11:30–36.
Nu avem timp de pierdut. Vremuri de restriște stau înaintea noastră. Lumea este frământată de duhul războiului. În curând vor avea loc scenele de strâmtorare despre care vorbesc profețiile. Profeția din capitolul unsprezece al lui Daniel aproape că și-a atins împlinirea deplină. O mare parte din istoria care s-a petrecut în împlinirea acestei profeții se va repeta. În versetul al treizecilea se vorbește despre o putere care 'va fi mâhnită și se va întoarce și se va mânia împotriva legământului sfânt; așa va face; se va întoarce iarăși și va face înțelegere cu cei ce părăsesc legământul sfânt. Și oștiri vor sta de partea lui și vor pângări sanctuarul tăriei și vor înlătura jertfa necurmată și vor așeza urâciunea pustiirii. Pe cei care lucrează nelegiuire împotriva legământului îi va corupe prin lingușiri; dar poporul care își cunoaște Dumnezeul va fi tare și va face isprăvi. Și cei pricepuți dintre popor vor da învățătură multora; totuși vor cădea de sabie și de flacără, prin robie și prin jaf, multe zile. Când vor cădea, li se va da un mic ajutor; dar mulți se vor lipi de ei prin lingușiri. Și dintre cei pricepuți unii vor cădea, ca să-i încerce, să-i curățească și să-i albească, până la vremea sfârșitului; căci încă mai este pentru o vreme hotărâtă. Și împăratul va face după voia sa; și se va înălța și se va mări mai presus de orice dumnezeu și va rosti lucruri nemaiauzite împotriva Dumnezeului dumnezeilor și va propăși până ce mânia va fi împlinită; căci ceea ce este hotărât se va face.' Daniel 11:30-36.
“Scenes similar to those described in these words will take place. We see evidence that Satan is fast obtaining the control of human minds who have not the fear of God before them. Let all read and understand the prophecies of this book, for we are now entering upon the time of trouble spoken of:
Scene asemănătoare cu cele descrise în aceste cuvinte se vor petrece. Vedem dovezi că Satana pune cu repeziciune stăpânire pe mințile omenești care nu au frica de Dumnezeu înaintea ochilor lor. Să citească și să înțeleagă toți profețiile acestei cărți, căci acum intrăm în vremea de strâmtorare despre care s-a vorbit:
“‘And at that time shall Michael stand up, the great prince which standeth for the children of thy people: and there shall be a time of trouble, such as never was since there was a nation even to that same time: and at that time thy people shall be delivered, every one that shall be found written in the book. And many of them that sleep in the dust of the earth shall awake, some to everlasting life, and some to shame and everlasting contempt. And they that be wise shall shine as the brightness of the firmament; and they that turn many to righteousness as the stars for ever and ever. But thou, O Daniel, shut up the words, and seal the book, even to the time of the end: many shall run to and fro, and knowledge shall be increased.’ Daniel 12:1–4.” Manuscript Releases, number 13, 394.
„Și în vremea aceea se va ridica Mihail, marele voievod care stă pentru fiii poporului tău; și va fi o vreme de strâmtorare, cum n-a mai fost de când sunt neamuri, până la vremea aceea; și în vremea aceea poporul tău va fi izbăvit, oricine va fi găsit scris în carte. Și mulți dintre cei ce dorm în țărâna pământului se vor trezi, unii spre viață veșnică, iar alții spre rușine și dispreț veșnic. Și cei înțelepți vor străluci ca strălucirea tăriei; iar cei ce întorc pe mulți la neprihănire, ca stelele, în veci de veci. Iar tu, Daniele, închide cuvintele și pecetluiește cartea până la vremea sfârșitului: mulți vor alerga încoace și încolo și cunoștința va spori.” Daniel 12:1-4. Manuscript Releases, numărul 13, 394.