The book of Daniel identifies that it is Rome that establishes the vision, and that understanding was opposed by the Protestants of Millerite history when William Miller identified this fact. In the last days, it is still Rome that establishes the vision, and today Laodicean Adventism now upholds the fallen Protestant view that the robbers of thy people are Antiochus Epiphanes. The covenant people that were being passed by in Millerite history resisted the very same truth, that is now resisted by the covenant people of the last days that are now being passed by. Solomon said it well:
Cartea lui Daniel indică faptul că Roma este aceea care împlinește vedenia, iar această înțelegere a fost combătută de protestanții din istoria milerită atunci când William Miller a identificat acest fapt. În zilele de pe urmă, tot Roma este aceea care împlinește vedenia, iar astăzi adventismul laodicean susține perspectiva protestantă decăzută potrivit căreia tâlharii poporului tău sunt Antioh Epifanes. Poporul legământului care era trecut deoparte în istoria milerită s-a împotrivit aceluiași adevăr, la care se împotrivește acum poporul legământului din zilele de pe urmă, care este acum trecut deoparte. Solomon a spus bine:
The thing that hath been, it is that which shall be; and that which is done is that which shall be done: and there is no new thing under the sun. Is there anything whereof it may be said, See, this is new? it hath been already of old time, which was before us. Ecclesiastes 1:9, 10.
Ce a fost, aceea va mai fi; și ce s-a făcut, aceea se va mai face; și nu este nimic nou sub soare. Este oare vreun lucru despre care să se zică: Iată, acesta este nou? El a fost deja în vremurile de odinioară, care au fost înaintea noastră. Eclesiastul 1:9, 10.
Prophetically there are three manifestations of Rome, and the first two manifestations identify the characteristics of the third, for truth is established upon the testimony of two.
Din punct de vedere profetic există trei manifestări ale Romei, iar primele două manifestări identifică caracteristicile celei de-a treia, căci adevărul este întemeiat pe mărturia a doi.
But if he will not hear thee, then take with thee one or two more, that in the mouth of two or three witnesses every word may be established. Matthew 18:16.
Iar dacă nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, pentru ca, prin gura a doi sau a trei martori, să se adeverească orice cuvânt. Matei 18:16.
The religion of pagan Rome was paganism, and paganism is a counterfeit of true religion. It is not so much a counterfeit in the sense that counterfeit currency is understood, for paganism actually looks nothing like true religion. But prophetically it has counterfeit characteristics. The City of Rome is a counterfeit of Jerusalem, and it has a temple (the Pantheon) that was a counterfeit of the temple in Jerusalem. The religious practices of paganism are unsanctified and devilish, but they represent Satan’s counterfeit religious practices. The head of pagan Rome’s religion was titled Pontifex Maximus. “Pontifex Maximus” originally referred to the chief priest of the Roman state religion in ancient Rome, with its origins dating back to the early Roman Republic. Over time, it became associated with political and religious authority and eventually evolved into the title used by the Pope in the Roman Catholic Church today.
Religia Romei păgâne era păgânismul, iar păgânismul este o contrafacere a religiei adevărate. Nu este atât o contrafacere în sensul în care este înțeleasă moneda contrafăcută, căci păgânismul, de fapt, nu seamănă deloc cu religia adevărată. Dar, în plan profetic, are trăsături de contrafacere. Cetatea Romei este o contrafacere a Ierusalimului și are un templu (Panteonul) care a fost o contrafacere a templului din Ierusalim. Practicile religioase ale păgânismului sunt nesfințite și diavolești, dar ele reprezintă practicile religioase contrafăcute ale lui Satana. Conducătorul religiei Romei păgâne purta titlul de Pontifex Maximus. „Pontifex Maximus” se referea inițial la marele preot al religiei de stat a Romei antice, titlu ale cărui origini datează din perioada timpurie a Republicii Romane. Cu timpul, a devenit asociat cu autoritatea politică și religioasă și, în cele din urmă, a evoluat în titlul folosit astăzi de Papă în Biserica Romano-Catolică.
The title of the chief priest of pagan Rome was Pontifex Maximus, and it was also the title of the chief priest of papal Rome and it is a Latin term that means the “Greatest of Supreme Pontiff.” He was the chief priest of the Roman state religion, particularly the cult of the god Jupiter. The Pontifex Maximus had significant religious authority and responsibilities, including overseeing various religious rites and ensuring the proper functioning of the Roman religious calendar. The Pontifex Maximus was the head of the College of Pontiffs (Collegium Pontificum), a group of priests responsible for interpreting and maintaining the rituals of Roman religion.
Titlul marelui preot al Romei păgâne era Pontifex Maximus, iar acesta a fost, de asemenea, titlul marelui preot al Romei papale și este un termen latin care înseamnă „Cel mai Mare Pontif Suveran”. El era marele preot al religiei de stat romane, în special al cultului zeului Jupiter. Pontifex Maximus deținea o autoritate religioasă și responsabilități semnificative, inclusiv supravegherea diverselor rituri religioase și asigurarea funcționării corespunzătoare a calendarului religios roman. Pontifex Maximus era capul Colegiului Pontifilor (Collegium Pontificum), un grup de preoți însărcinați cu interpretarea și menținerea riturilor religiei romane.
The chief priest of both pagan and papal Rome was Pontifex Maximus, therefore the title of the head of modern Rome will naturally also be Pontifex Maximus. The religion of pagan Rome was paganism, and the religion of papal Rome was, and still is, paganism, but cloaked by a profession of Christianity, and the religion of last-day modern Rome will be paganism, cloaked by a profession of Christianity.
Marele preot atât al Romei păgâne, cât și al Romei papale a fost Pontifex Maximus; prin urmare, titlul capului Romei moderne va fi, în mod firesc, tot Pontifex Maximus. Religia Romei păgâne a fost păgânismul, iar religia Romei papale a fost, și este încă, un păgânism mascat de o profesare a creștinismului; iar religia Romei moderne din zilele de pe urmă va fi un păgânism mascat de o profesare a creștinismului.
Both pagan and papal Rome had a specific period of time that they would rule supremely. Pagan Rome was to rule supremely for three hundred and sixty years in fulfillment of the time prophecy of Daniel chapter eleven, verse twenty-four.
Atât Roma păgână, cât și Roma papală au avut o perioadă de timp determinată în care aveau să domnească în mod suprem. Roma păgână avea să domnească în mod suprem timp de trei sute șaizeci de ani, în împlinirea profeției de timp din Daniel, capitolul unsprezece, versetul douăzeci și patru.
He shall enter peaceably even upon the fattest places of the province; and he shall do that which his fathers have not done, nor his fathers’ fathers; he shall scatter among them the prey, and spoil, and riches: yea, and he shall forecast his devices against the strong holds, even for a time. Daniel 11:24.
Va intra pașnic până și în locurile cele mai mănoase ale provinciei; și va face ceea ce n-au făcut părinții lui, nici părinții părinților lui; va împrăștia între ei prada, jaful și bogățiile; ba chiar își va urzi uneltirile împotriva cetăților întărite, chiar pentru o vreme. Daniel 11:24.
The subject of verse twenty-four is pagan Rome, for they became the subject in verse sixteen, and continue as the subject until verse thirty-one. We will address these verses specifically in coming articles, but here we are simply pointing out that prophecy identified that pagan Rome would rule supremely for three hundred and sixty years, as represented by Rome “forecasting” their “devices against the strong holds, even for a time.” The word translated “against” actually means “from,” and the verse is saying that Rome would direct the world “from” the “strong holds,” which was the City of Rome, and it would do so for a “time”, which is three hundred and sixty years.
Subiectul versetului douăzeci și patru este Roma păgână, deoarece ea a devenit subiectul în versetul șaisprezece și rămâne subiectul până la versetul treizeci și unu. Vom aborda aceste versete în mod specific în articolele viitoare, dar aici subliniem pur și simplu că profeția a indicat că Roma păgână avea să domnească în chip suprem timp de trei sute șaizeci de ani, așa cum este reprezentat prin Roma „plănuind dinainte” mașinațiunile ei „împotriva întăriturilor, chiar pentru o vreme.” Cuvântul tradus „against” înseamnă, de fapt, „from”, iar versetul spune că Roma avea să conducă lumea „din” „întăriturile”, care era Cetatea Romei, și că va face aceasta pentru o „vreme”, care reprezintă trei sute șaizeci de ani.
Pagan Rome began to rule supremely at the Battle of Actium, in 31 BC, and continued to rule supremely until the year 330 AD, when Constantine moved the capital of the empire from the stronghold of the City of Rome, to the City of Constantinople. Then the empire began its infamous decline. The City of Rome was the prophetic “strong hold” for pagan Rome, and when it ruled from that city it was invincible. In the warfare that followed Constantine’s transfer of power, the City of Rome became the target of attack for Genseric and the invading barbarian tribes, who are represented by the first four Trumpets of Revelation chapter eight.
Roma păgână a început să domnească în mod suprem la bătălia de la Actium, în 31 î.Hr., și a continuat să domnească în mod suprem până în anul 330 d.Hr., când Constantin a mutat capitala imperiului din bastionul Orașului Roma în Orașul Constantinopol. Atunci imperiul a început declinul său infam. Orașul Roma era „bastionul” profetic al Romei păgâne, iar când își exercita stăpânirea din acel oraș, era invincibilă. În ostilitățile care au urmat transferului de putere al lui Constantin, Orașul Roma a devenit ținta atacurilor lui Genseric și ale triburilor barbare invadatoare, care sunt reprezentate de primele patru Trâmbițe din capitolul opt al Apocalipsei.
For this reason in Daniel chapter eleven, verse thirty-one, the “arms” (pagan Rome) that stood up for the papacy, first polluted the “sanctuary of strength.” The City of Rome is the prophetic “sanctuary of strength” for both pagan and papal Rome, for in the year 330, with the transfer of pagan authority to Constantinople, the City of Rome was left to papal Rome that was on the rise. For this reason, Revelation chapter thirteen, verse two says the dragon (pagan Rome), gave papal Rome its “seat.” A “seat” is where a power rules from, and from the year 538 through to 1798, papal Rome ruled supremely as had pagan Rome ruled supremely for “a time”.
Din acest motiv, în Daniel, capitolul unsprezece, versetul treizeci și unu, „oștirile” (Roma păgână) care s-au ridicat în sprijinul papalității au profanat mai întâi „sanctuarul tăriei”. Cetatea Romei este „sanctuarul tăriei” profetic atât pentru Roma păgână, cât și pentru Roma papală, căci în anul 330, odată cu transferul autorității păgâne la Constantinopol, Cetatea Romei a rămas Romei papale, care se afla în ascensiune. Din acest motiv, Apocalipsa, capitolul treisprezece, versetul doi, spune că balaurul (Roma păgână) i-a dat Romei papale „scaunul de domnie”. Un „scaun” este locul din care o putere domnește, iar din anul 538 până în 1798, Roma papală a domnit în mod suprem, așa cum Roma păgână domnise în mod suprem pentru „o vreme”.
Prophecy identifies a specific period of time when both pagan and papal Rome would rule supremely, and when they did so it would be from their seat of authority, which was the City of Rome. Pagan Rome’s invincibility ended when they left the City of Rome, marking the end of the three hundred and sixty years, represented as a “time” in verse twenty-four, and when the twelve hundred and sixty years of papal rule ended in 1798, Napoleon had the pope taken out of the City of Rome and he died in exile.
Profeția identifică o perioadă de timp specifică în care atât Roma păgână, cât și Roma papală aveau să domnească în chip suveran; iar când făceau aceasta, o făceau din sediul autorității lor, care era Cetatea Romei. Invincibilitatea Romei păgâne a luat sfârșit când Roma păgână a părăsit Cetatea Romei, marcând sfârșitul celor trei sute șaizeci de ani, reprezentați ca un „timp” în versetul douăzeci și patru; iar când cei o mie două sute șaizeci de ani ai stăpânirii papale s-au încheiat în 1798, Napoleon a poruncit ca papa să fie scos din Cetatea Romei, iar acesta a murit în exil.
Pagan Rome and Papal Rome establish that modern Rome will rule supremely for a specific prophetic period in the last days. “Time is no longer”, but the period of papal persecution of the last days is a specific period that begins at the soon-coming Sunday law in the United States and continues until human probation closes, when Michael stands up and pronounces, “He that is unjust, let him be unjust still: and he which is filthy, let him be filthy still: and he that is righteous, let him be righteous still: and he that is holy, let him be holy still.”
Roma păgână și Roma papală stabilesc că Roma modernă va domni în chip suprem pentru o perioadă profetică determinată în zilele din urmă. „Nu va mai fi vreme”, dar perioada persecuției papale din zilele din urmă este una specifică, care începe la apropiata lege duminicală din Statele Unite și continuă până la închiderea timpului de probă al omenirii, când Mihail se va ridica și va rosti: „Cine este nedrept să fie nedrept în continuare; și cine este întinat să se întineze în continuare; și cel drept să fie drept în continuare; și cel sfânt să se sfințească în continuare.”
Pagan Rome persecuted Christians in the Colosseum in the City of Rome during its bloody history, and Christian historians have estimated that during the Dark Ages of papal rule one hundred million martyrs were murdered by the papacy, but the papacy denies that claim and sets the estimate at about fifty million. Pagan and papal Rome both persecuted God’s faithful, and modern Rome will also persecute God’s faithful people in the last days.
Roma păgână i-a persecutat pe creștini în Colosseumul din Roma de-a lungul istoriei sale sângeroase, iar istoricii creștini au estimat că, în Evul Întunecat al stăpânirii papale, o sută de milioane de martiri au fost uciși de către papalitate, dar papalitatea respinge acea afirmație și stabilește cifra la aproximativ cincizeci de milioane. Atât Roma păgână, cât și Roma papală i-au persecutat pe credincioșii lui Dumnezeu, iar Roma modernă îi va persecuta, de asemenea, pe poporul credincios al lui Dumnezeu în zilele din urmă.
“Many will be imprisoned, many will flee for their lives from cities and towns, and many will be martyrs for Christ’s sake in standing in defense of the truth.” Selected Messages, book 3, 397.
Mulți vor fi întemnițați, mulți vor fugi pentru a-și salva viața din orașe și târguri și mulți vor fi martiri pentru Hristos, stând în apărarea adevărului. Mesaje alese, cartea 3, 397.
Pagan Rome overcame three geographical obstacles as it took control of the world. Papal Rome overcame three geographical obstacles as it took control of the world. Modern Rome overcame the King of the South (the atheistic Soviet Union) in 1989, and will next overthrow the glorious land (the United States) at the soon coming Sunday law. It will then overcome Egypt (the entire world).
Roma păgână a surmontat trei obstacole geografice în timp ce prelua controlul asupra lumii. Roma papală a surmontat trei obstacole geografice în timp ce prelua controlul asupra lumii. Roma modernă l-a învins pe Împăratul de la miazăzi (Uniunea Sovietică atee) în 1989 și va răsturna apoi Țara cea glorioasă (Statele Unite), odată cu apropiata lege duminicală. După aceea va birui Egiptul (întreaga lume).
“All society is ranging into two great classes, the obedient and the disobedient. Among which class shall we be found?
Întreaga societate se împarte în două mari clase: ascultătorii și neascultătorii. În care dintre aceste clase vom fi găsiți?
“Those who keep God’s commandments, those who live not by bread alone, but by every word that proceedeth out of the mouth of God, compose the church of the living God. Those who choose to follow Antichrist are subjects of the great apostate. Ranged under the banner of Satan, they break God’s law, and lead others to break it. They endeavor so to frame the laws of nations that men shall show their loyalty to earthly governments by trampling upon the laws of God’s kingdom.
Cei care păzesc poruncile lui Dumnezeu, cei care nu trăiesc numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu, alcătuiesc Biserica Dumnezeului celui Viu. Cei care aleg să-l urmeze pe Antihrist sunt supușii marelui apostat. Aliniați sub steagul Satanei, ei calcă Legea lui Dumnezeu și îi conduc pe alții să o încalce. Ei se străduiesc să întocmească legile neamurilor, astfel încât oamenii să-și arate loialitatea față de guvernele pământești, călcând în picioare legile Împărăției lui Dumnezeu.
“Satan is diverting minds with unimportant questions, in order that they shall not with clear and distinct vision see matters of vast importance. The enemy is planning to ensnare the world.
Satana abate cugetele prin întrebări neînsemnate, pentru ca ele să nu vadă, în mod clar și distinct, chestiuni de mare însemnătate. Vrăjmașul plănuiește să prindă lumea în cursă.
“The so-called Christian world is to be the theater of great and decisive actions. Men in authority will enact laws controlling the conscience, after the example of the Papacy. Babylon will make all nations drink of the wine of the wrath of her fornication. Every nation will be involved.” Manuscript Releases, volume 1, 296.
"Așa-numita lume creștină va fi teatrul unor acțiuni mari și decisive. Oamenii aflați în autoritate vor promulga legi care să controleze conștiința, după exemplul Papalității. Babilonul va adăpa toate neamurile cu vinul mâniei curviei ei. Fiecare națiune va fi implicată." Manuscript Releases, volumul 1, 296.
In order to defend the truth that identifies the “glorious land” of Daniel eleven verse forty-one as a symbol of the United States, the Lion of the tribe of Judah opened to the students of prophecy of the last days the principle of the triple application of prophecy. The light from those last six verses, have been established by applying the history represented by “the daily” in the book of Daniel, as set forth in verse thirty-one of Daniel eleven, unto the last six verses of the chapter. The same bedrock truth (“the daily”), that became the key of Miller’s prophetic framework, also produced the prophetic framework of the last days. Miller’s framework was based upon the two desolating powers of paganism and papalism that persecuted God’s people, and the framework of the last days is based upon the three desolating powers that persecute God’s people in the last days.
Pentru a apăra adevărul care identifică „țara glorioasă” din Daniel unsprezece, versetul patruzeci și unu, ca simbol al Statelor Unite, Leul din seminția lui Iuda le-a deschis studenților profeției din zilele de pe urmă principiul aplicării triple a profeției. Lumina din acele ultime șase versete a fost stabilită prin aplicarea istoriei reprezentate de „the daily” în cartea lui Daniel, așa cum este expusă în versetul treizeci și unu din Daniel unsprezece, asupra ultimelor șase versete ale capitolului. Același adevăr de temelie („the daily”), care a devenit cheia cadrului profetic al lui Miller, a produs de asemenea cadrul profetic al zilelor de pe urmă. Cadrul lui Miller se întemeia pe cele două puteri pustiitoare ale păgânismului și papalismului care au persecutat poporul lui Dumnezeu, iar cadrul zilelor de pe urmă se întemeiază pe cele trei puteri pustiitoare care persecută poporul lui Dumnezeu în zilele de pe urmă.
The increase of knowledge represented in the last six verses of Daniel eleven, that represent the increase of knowledge that arrived in 1989, and that are represented by the Hiddekel River, was resisted by the enemies of truth. That resistance led to an understanding of the principle of the triple application of prophecy, which was first recognized as a triple application of Rome, which is the subject that establishes the vision of prophetic history.
Sporirea cunoștinței, reprezentată în ultimele șase versete din Daniel unsprezece, versete care reprezintă sporirea cunoștinței care a sosit în 1989 și care sunt reprezentate de râul Hiddekel, a întâmpinat împotrivirea vrăjmașilor adevărului. Această împotrivire a dus la înțelegerea principiului aplicării triple a profeției, principiu recunoscut pentru prima dată ca o aplicare triplă a Romei, aceasta fiind subiectul care stabilește viziunea istoriei profetice.
Where there is no vision, the people perish: but he that keepeth the law, happy is he. Proverbs 29:18.
Când nu este descoperire, poporul piere; dar cel ce păzește Legea este fericit. Proverbe 29:18.
The triple application of the three manifestations of Rome identifies that pagan and papal Rome’s religion is paganism, and that their religion is governed by a man titled Pontifex Maximus. Those two manifestations of Rome identify that three geographical powers are removed in advance of them ruling supremely for a specified period of time, and that they will rule from the seven-hilled city of Rome, which is their sanctuary of strength. They both witnessed to the fact that they persecuted God’s faithful people. Therefore, based upon these two witnesses we know that modern Rome’s religion will be paganism, and that she will be directed by the pope of Rome whose title is Pontifex Maximus.
Aplicarea triplă a celor trei manifestări ale Romei identifică faptul că religia Romei păgâne și papale este păgânismul și că religia lor este condusă de un om numit Pontifex Maximus. Acele două manifestări ale Romei identifică faptul că trei puteri geografice sunt înlăturate, înainte ca ele să domnească în mod suveran pentru o perioadă de timp determinată, și că ele vor domni din cetatea cu șapte coline a Romei, care este sanctuarul tăriei lor. Amândouă au dat mărturie cu privire la faptul că au persecutat poporul credincios al lui Dumnezeu. Prin urmare, pe baza acestor doi martori știm că religia Romei moderne va fi păgânismul și că ea va fi condusă de papa Romei, al cărui titlu este Pontifex Maximus.
Before the great whore takes control and rules supremely modern Rome will need to overcome three obstacles, and the first obstacle is past history with the demise of the Soviet Union in 1989, Rome’s atheistic enemy that resisted Rome’s power in Europe. The next obstacle is overthrown at the soon coming Sunday law in the United States, and then the United Nations will give its authority unto modern Rome for a short space. Once it is fully enthroned the persecution of the last days will take place.
Înainte ca Desfrânata cea mare să preia controlul și să domnească în mod suveran, Roma modernă va trebui să depășească trei obstacole, iar primul obstacol a devenit deja istorie prin prăbușirea Uniunii Sovietice în 1989, dușmanul ateu al Romei, care a rezistat puterii Romei în Europa. Următorul obstacol va fi răsturnat odată cu apropiata promulgare a legii duminicale în Statele Unite, iar apoi Națiunile Unite își vor ceda autoritatea Romei moderne pentru o scurtă vreme. Odată ce va fi pe deplin întronată, va avea loc persecuția din zilele de pe urmă.
The book of Daniel, and especially Revelation chapter eight, provide the prophetic characteristics of Rome, which contribute to the correct understanding of modern Rome. One of those characteristics was the division of the Roman Empire into East and West as accomplished by Constantine in the year 330. Pagan Rome and papal Rome, when considered together, also speak to the twofold nature of Rome. Constantine’s division that produced western and eastern Rome is a second witness to pagan and papal Rome. Constantine set up the civil authority in the east, and left the ecclesiastical authority in the west. Pagan Rome represented statecraft and papal Rome represented churchcraft. The east was statecraft, the west was churchcraft as typified by the iron and clay of Daniel two, or the masculine horn and feminine horn of Daniel eight, or the beasts of prey of Daniel seven, and the sanctuary beasts of Daniel eight.
Cartea lui Daniel și, în special, capitolul opt din Apocalipsă, prezintă caracteristicile profetice ale Romei, care contribuie la înțelegerea corectă a Romei moderne. Una dintre aceste caracteristici a fost împărțirea Imperiului Roman în Răsărit și Apus, așa cum a fost înfăptuită de Constantin în anul 330. Roma păgână și Roma papală, privite împreună, vorbesc de asemenea despre natura dublă a Romei. Împărțirea lui Constantin, care a produs Roma apuseană și Roma răsăriteană, este un al doilea martor al Romei păgâne și al Romei papale. Constantin a instaurat autoritatea civilă în Răsărit și a lăsat autoritatea ecleziastică în Apus. Roma păgână reprezenta cârmuirea de stat, iar Roma papală cârmuirea bisericească. Răsăritul era cârmuire de stat, Apusul era cârmuire bisericească, așa cum sunt tipificate de fierul și lutul din Daniel doi, sau de cornul masculin și cornul feminin din Daniel opt, sau de fiarele de pradă din Daniel șapte și de animalele sanctuarului din Daniel opt.
Modern Rome will also be twofold in nature, consisting of a combination of church and state, of iron and clay, and of churchcraft and statecraft, but Modern Rome is also threefold in nature. In Revelation chapter eight both western and eastern Rome were literally and symbolically divided into three. Constantine ruling from eastern Rome literally divided his kingdom to his three sons, and western Rome was symbolically represented by the sun, moon and stars that represented the threefold form of government that was employed by the Roman Empire. Thus, Modern Rome, though being twofold of churchcraft and statecraft, would also represent a threefold union represented by the dragon, the beast and the false prophet.
Roma modernă va fi, de asemenea, de natură dublă, constând într-o combinație de biserică și stat, de fier și lut, precum și de arta cârmuirii ecleziastice și de arta cârmuirii de stat; dar Roma modernă este, totodată, de natură triplă. În Apocalipsa, capitolul opt, atât Roma apuseană, cât și cea răsăriteană au fost împărțite, în mod literal și simbolic, în trei. Constantin, domnind din Roma răsăriteană, și-a împărțit literalmente împărăția celor trei fii ai săi, iar Roma apuseană a fost reprezentată simbolic de soare, lună și stele, care simbolizau forma de guvernământ tripartită pe care o exercita Imperiul Roman. Astfel, Roma modernă, deși de natură dublă — a cârmuirii ecleziastice și a cârmuirii de stat —, ar reprezenta, de asemenea, o unire triplă, reprezentată de balaurul, fiara și profetul mincinos.
The manifestations of pagan and papal Rome identify the complex prophetic makeup of the final Modern Rome. It is the threefold union that takes place at the soon coming Sunday law that leads the world to Armageddon. It is the worldwide “Image of the Beast” which is a symbol of the combination of Church and State. Its head is Pontifex Maximus, who rules from the City of Rome, which is the seat of his power. The man of sin’s civil authority will be provided by the United Nations, and the world will be forced to accept the threefold, yet dual system of the antichrist, by the coercive power of the United States. Thus, just as pagan Rome (the dragon) in Revelation thirteen, verse two, gave the papacy “his power, his seat and great authority”, the United States, as typified by pagan Rome, accomplishes the same three works for modern Rome. The seat is Vatican City in the seven-hilled city of Rome, the authority is the United Nations, and the power is the United States. Together they lead the world to a place where the papacy “shall come to his end, and none shall help him”.
Manifestările Romei păgâne și papale identifică alcătuirea profetică complexă a Romei moderne finale. Este unirea întreită care se realizează odată cu iminenta lege duminicală, care conduce lumea la Armaghedon. Este „Chipul Fiarei” la nivel mondial, simbol al unirii Bisericii cu Statul. Capul ei este Pontifex Maximus, care domnește din orașul Roma, scaunul puterii sale. Autoritatea civilă a omului fărădelegii va fi asigurată de Organizația Națiunilor Unite, iar lumea va fi constrânsă să accepte sistemul întreit, dar totuși dual, al antihristului, prin puterea coercitivă a Statelor Unite. Astfel, după cum Roma păgână (balaurul), în Apocalipsa treisprezece, versetul doi, i-a dat papalității „puterea sa, scaunul său și o mare autoritate”, tot astfel Statele Unite, prefigurate de Roma păgână, împlinesc aceleași trei lucrări pentru Roma modernă. Scaunul este Cetatea Vaticanului din orașul cu șapte coline, Roma; autoritatea este Organizația Națiunilor Unite, iar puterea o reprezintă Statele Unite. Împreună, ele conduc lumea către un punct în care papalitatea „va ajunge la sfârșitul ei, și nimeni nu-i va veni în ajutor”.
We will continue this study in the next article.
Vom continua acest studiu în articolul următor.
And the sixth angel poured out his vial upon the great river Euphrates; and the water thereof was dried up, that the way of the kings of the east might be prepared. And I saw three unclean spirits like frogs come out of the mouth of the dragon, and out of the mouth of the beast, and out of the mouth of the false prophet. For they are the spirits of devils, working miracles, which go forth unto the kings of the earth and of the whole world, to gather them to the battle of that great day of God Almighty. Behold, I come as a thief. Blessed is he that watcheth, and keepeth his garments, lest he walk naked, and they see his shame. And he gathered them together into a place called in the Hebrew tongue Armageddon. And the seventh angel poured out his vial into the air; and there came a great voice out of the temple of heaven, from the throne, saying, It is done. Revelation 16:12–17.
Și al șaselea înger și-a vărsat potirul asupra râului celui mare, Eufrat; și apa lui s-a uscat, ca să fie pregătită calea împăraților din răsărit. Și am văzut trei duhuri necurate, ca niște broaște, ieșind din gura balaurului, din gura fiarei și din gura proorocului mincinos. Căci ele sunt duhuri de demoni, care săvârșesc semne și se duc la împărații pământului și ai întregii lumi, ca să-i adune la bătălia zilei celei mari a lui Dumnezeu Atotputernicul. Iată, vin ca un hoț. Fericit este cel ce veghează și își păzește hainele, ca să nu umble gol și să i se vadă rușinea. Și i-a adunat laolaltă într-un loc numit în evreiește Armaghedon. Și al șaptelea înger și-a vărsat potirul în văzduh; și un glas mare a ieșit din templul cerului, de la tron, zicând: S-a împlinit. Apocalipsa 16:12-17.