Istoria ascunsă a versetului patruzeci din Daniel unsprezece se aliniază cu istoria reprezentată în versetele zece până la șaisprezece ale aceluiași capitol. În versetele zece până la șaisprezece, linia fiarei de pe pământ din Apocalipsa treisprezece, a cornului republican apostat al Statelor Unite, este reprezentată de Donald Trump; linia cornului protestant apostat al Statelor Unite este reprezentată de Macabei; linia fiarei care se ridică din mare, a papalității, este reprezentată ca „jefuitorii poporului tău”, iar linia balaurului este reprezentată de diferiții împărați ai sudului și de Filip al Macedoniei. Linia celor o sută patruzeci și patru de mii este reprezentată de Petru.
Mijlocul
În cadrul acelei istorii ascunse, mijlocul este subliniat în mod repetat. Cei 250 de ani care au început în 457 î.Hr. s-au încheiat în 207 î.Hr., în mijlocul bătăliilor de la Rafia și Panium, ultimele două războaie prin interpuși din versetele unsprezece până la cincisprezece. Cei 250 de ani ai fiarei pământului, care au început în 1776, se încheie în 2026, anul „alegerilor de la mijloc de mandat” în arena politică a fiarei pământului. Petru se află la Cezareea lui Filip (Panium), la mijlocul celor trei ocazii în care Hristos a luat în mod exclusiv numai trei ucenici.
În istoria acelor linii paralele, Petru îi reprezintă pe cei care corectează și repetă avertizarea cu privire la globurile de foc care se abat asupra orașului Nashville. Numele lui Petru a fost schimbat chiar la mijlocul capitolelor de la unsprezece la douăzeci și doi din Matei, tot așa cum, în cazul lui Avram, capitolul din mijlocul capitolelor de la unsprezece la douăzeci și doi a identificat circumcizia drept semnul legământului, în paralel cu mijlocul capitolelor de la unsprezece la douăzeci și doi din Apocalipsa, care marchează semnul legământului morții în Apocalipsa șaptesprezece. Punctul de mijloc este locul în care cei o sută patruzeci și patru de mii sunt schimbați din laodiceeni în filadelfieni, iar cel din mijloc dintre cei trei îngeri este al doilea înger.
Al doilea pas, sau punctul de mijloc, este momentul celui de-al doilea test al templului, care urmează după primul test, cel fundamental. Primul test din 2024 a constat în stabilirea viziunii exterioare prin simbolul Romei, iar al doilea test este viziunea interioară marah (oglindă) a lui Hristos în Locul Preasfânt. În istoria celui de-al doilea înger, solia strigătului de la miezul nopții vine să dea putere soliei celui de-al doilea înger.
În istoria milerită, în 1840, Josiah (nume care înseamnă temelia lui Dumnezeu) Litch și-a corectat identificarea profeției despre islam din primul și al doilea vai, iar în 1844, Samuel Snow a corectat prezicerea pentru anul 1843, împlinind astfel pilda celor zece fecioare. În 2026, Peter urmează să corecteze prezicerea neîmplinită privind globurile de foc de la Nashville, așa cum a fost prefigurat prin dezamăgirea milerită din 1843, și să ajusteze mesajul despre islam, așa cum a fost prefigurat prin lucrarea lui Josiah Litch din 1840. Aceste două evenimente milerite din 1840 și 1844 reprezintă împuternicirea soliei primului înger la 11 august 1840 și împuternicirea soliei celui de-al doilea înger la 17 august 1844. Împreună, ele identifică împuternicirea strigătului de la miezul nopții, când coboară globurile de foc de la Nashville.
„Îngerul care se unește în proclamarea soliei celui de-al treilea înger trebuie să lumineze întregul pământ cu slava lui. Aici este prezisă o lucrare de întindere mondială și de o putere nemaivăzută. Mișcarea adventă din 1840–44 a fost o manifestare glorioasă a puterii lui Dumnezeu; solia primului înger a fost dusă la fiecare stațiune misionară din lume și, în unele țări, a existat cel mai mare interes religios care a fost văzut în vreun ținut de la Reforma secolului al șaisprezecelea încoace; însă acestea trebuie să fie întrecute de mișcarea puternică de sub ultima avertizare a celui de-al treilea înger.” The Great Controversy, 611.
Întrebarea este: De ce, dintre toate orașele din Statele Unite, ar alege providența lui Dumnezeu tocmai orașul Nashville? La venirea celui de-al treilea vai, pe 11 septembrie, Turnurile Gemene din New York și Pentagonul din Washington, D.C., au fost țintele. Un al patrulea avion s-a prăbușit la pământ. Simbolul fiarei din pământ este pământul; simbolul puterii sale economice este New Yorkul; iar simbolul puterii sale militare este Pentagonul. Când Statele Unite obligă lumea să accepte semnul autorității papale și sistemul politic biserică-stat, care este chipul fiarei, ele fac acest lucru prin puterea lor militară și economică, deoarece Apocalipsa 13 arată că fiara din pământ își folosește puterea pentru a le interzice credincioșilor să cumpere sau să vândă, iar aceasta îi și dă la moarte pe cei care apără Sabatul lui Dumnezeu din ziua a șaptea. Simbolismul profetic este redat prin „care, călăreți (putere militară) și corăbii” (putere economică) în Daniel 11, versetul 40.
În timpul pecetluirii celor o sută patruzeci și patru de mii, islamul lovește pe neașteptate țara cea minunată de patru ori. Prima lovitură a fost cea de la 11 septembrie; a doua și a treia au vizat, în ordine, țara cea minunată literală din vechime și Nashville. A patra este cutremurul din Apocalipsa 11, adică legea duminicală. În contextul lui Balaam și al celor trei îngeri, cele două lovituri, cea din 7 octombrie 2023 și cea de la Nashville, reprezintă cele două vii biblice ale poporului aflat în legământ cu Dumnezeu.
Când rana de moarte a papalității este vindecată la legea duminicală, începe a doua manifestare a Evului Întunecat. Prima și a treia nenorocire sunt una și aceeași, căci Hristos ilustrează întotdeauna sfârșitul prin început; astfel, steaua căzută a lui Mahomed în prima nenorocire, care a întors cheia ce a deschis adâncul fără fund, iar la scurt timp după 11/9 ateismul adâncului fără fund i-a ucis pe cei doi martori din Apocalipsa unsprezece. La legea duminicală, rana de moarte a papalității este vindecată, iar fiara catolicismului împlinește enigma profetică a celui de-al optulea (reprezentând învierea), fiind astfel împlinită. Atunci începe a doua perioadă a Evului Întunecat, ca al treilea semn de hotar al lui Balaam, când măgărița vorbește și întoarce cheia pentru a deschide din nou adâncul fără fund. După 11/9, ateismul, balaurul, a ieșit din adânc pentru a lupta împotriva celui mai bogat președinte, care a stârnit tot ținutul Greciei. La legea duminicală, fiara din Apocalipsa șaptesprezece se ridică din adâncul fără fund și întunericul acoperă din nou soarele.
De ce Nashville? Întrebarea care încă rămâne nerezolvată? Nashville marchează începutul scurtei perioade a proclamării mesajului strigătului de la miezul nopții și începe printr-un atac distrugător neașteptat al islamului și se încheie în același fel. Legea duminicală de la sfârșitul perioadei reprezintă impunerea semnului fiarei în Statele Unite și începutul distrugerii orașelor. „Distrugerea” este o caracteristică profetică a islamului.
Distrugere
„În noaptea de dinaintea celei trecute, o scenă foarte impresionantă s-a desfășurat înaintea mea. Am văzut o imensă minge de foc căzând în mijlocul unor conace frumoase, provocând distrugerea lor instantanee. I-am auzit pe unii spunând: «Știam că judecățile lui Dumnezeu aveau să vină asupra pământului, dar nu știam că vor veni atât de curând.» Alții spuneau: «Știați! De ce, atunci, nu ne-ați spus? Noi nu știam.» Din toate părțile am auzit rostindu-se asemenea cuvinte.” Scrisoarea 217, 1904.
Nouă unsprezece
„Nouă unsprezece” din Apocalipsa identifică drept moarte și distrugere caracterul împărăției islamului, căci un nume în profeție reprezintă caracterul.
Și aveau peste ele un împărat, pe îngerul adâncului fără fund, al cărui nume în limba ebraică este Abaddon, iar în limba greacă are numele Apollyon. Apocalipsa 9/11.
Abaddon înseamnă „distrugere” sau „loc al distrugerii”, iar Apollyon înseamnă „distrugătorul”.
„Îngerii țin în frâu cele patru vânturi, înfățișate ca un cal mânios care caută să se smulgă și să se năpustească peste fața întregului pământ, purtând în calea lui nimicire și moarte.
„Să dormim chiar pe pragul lumii veșnice? Să fim greoi și reci și morți? O, de am avea în bisericile noastre Duhul și suflarea lui Dumnezeu suflate în poporul Său, pentru ca ei să stea pe picioarele lor și să trăiască. Trebuie să vedem că calea este îngustă și poarta strâmtă. Dar, pe măsură ce trecem prin poarta cea strâmtă, lărgimea ei este fără limită.” Manuscript Releases, volumul 20, 217.
Calea islamului celui de-al treilea vai este calea lui Balaam și a măgăriței. Calea calului mânios al islamului, adică cele patru vânturi de ceartă ale lui Ioan, vântul aspru al lui Isaia și „vântul” sau „suflarea” lui Ezechiel care vine din cele patru vânturi, urmează o cale de la 11 septembrie care duce la poarta „strâmtă” și „îngustă”. Acea poartă îngustă este al treilea semn de hotar al lui Balaam și al măgăriței.
Și îngerul Domnului a mers mai departe și a stat într-un loc strâmt, unde nu era cale de a te abate nici la dreapta, nici la stânga. Și când măgărița a văzut pe îngerul Domnului, s-a culcat sub Balaam; și mânia lui Balaam s-a aprins, și a lovit măgărița cu un toiag. Și Domnul a deschis gura măgăriței, iar ea i-a zis lui Balaam: „Ce ți-am făcut, de m-ai lovit de aceste trei ori?” Numeri 22:26–28.
Calea celei de-a treia vai a distrugerii Islamului a început la 11 septembrie, când Apocalipsa 18:1–3 s-a împlinit.
„De unde vine cuvântul acesta că am declarat că New Yorkul trebuie să fie măturat de un val uriaș? Aceasta nu am spus-o niciodată. Am spus, pe când priveam marile clădiri care se ridicau acolo, etaj peste etaj: «Ce scene îngrozitoare vor avea loc când Domnul Se va ridica să zguduie cumplit pământul! Atunci se vor împlini cuvintele din Apocalipsa 18:1–3.» Întregul capitol al optsprezecelea din Apocalipsa este o avertizare cu privire la ceea ce vine asupra pământului. Dar nu am lumină deosebită cu privire la ceea ce va veni asupra New Yorkului, decât că știu că, într-o zi, marile clădiri de acolo vor fi doborâte prin întoarcerea și răsturnarea puterii lui Dumnezeu. Din lumina care mi-a fost dată, știu că distrugerea este în lume. Un singur cuvânt din partea Domnului, o singură atingere a puterii Sale mărețe, și aceste structuri masive vor cădea. Vor avea loc scene a căror grozăvie nu ne-o putem imagina.” Review and Herald, 5 iulie 1906.
Întrebarea rămâne: De ce Nashville? Globurile de foc de la Nashville reprezintă un scenariu profetic în care o categorie de adventiști este dată de rușine și, potrivit lui Ioel, „înlăturată”. Cealaltă categorie este înfățișată ca nefiind niciodată dată de rușine și ca fiind plină de bucurie. Bucuria profetică nu este prilejuită de judecata adusă asupra orașului Nashville și a Statelor Unite, ci de confirmarea dreptății ilustrată prin contrastul dintre cei din parabolă care au untdelemn și cei care nu au untdelemn. Untdelemnului îi sunt atribuite multe semnificații simbolice, însă una dintre semnificațiile sale principale este solia strigătului de la miezul nopții. Această solie a început să fie desigilată treptat la sfârșitul anului 2023 și a reprezentat creșterea cunoștinței, care este fie respinsă, fie acceptată. Osea arată limpede că cei care resping cunoștința sunt respinși din slujba de preoți ai lui Dumnezeu. Petru se află în centrul structurii capitolului douăzeci și trei din Leviticul atunci când înțelege globurile de foc de la Nashville, iar numărul treizeci este un simbol al preoților.
Poporul Meu este nimicit din lipsă de cunoștință; pentru că ai lepădat cunoștința, și Eu te voi lepăda, ca să nu-Mi mai fii preot; fiindcă ai uitat legea Dumnezeului tău, și Eu voi uita pe copiii tăi. Osea 4:6.
Chestiunea „cunoașterii” sau a lipsei acesteia este unul dintre adevărurile asociate cu apariția globurilor de foc de la Nashville. „Cunoașterea” profetică sau lipsa acesteia marchează începutul proclamării strigătului de la miezul nopții, iar acea perioadă se încheie cu chestiunea ascultării de Cuvântul lui Dumnezeu, așa cum este reprezentată prin problema Sabatului și a duminicii. Hristos ilustrează întotdeauna sfârșitul prin început, iar la început ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu a fost mesajul de avertizare dat lui Adam și Evei în grădină.
Chestiunea ascultării de la sfârșit nu poate fi restrânsă la o singură grădină, dacă „fiecare națiune va fi implicată”, după cum spune Sora White. Chestiunea Sabatului și a duminicii este repetarea testului de la început al lui Adam și Eva în grădină, care se repetă în întreaga lume la sfârșit. Acest test începe la legea duminicală din Statele Unite, care este, de asemenea, sfârșitul perioadei proclamării strigătului de la miezul nopții.
Mesajul de avertizare că Hristos vine este proclamat numai de cei care au acceptat sporirea cunoștinței rezultată din desigilarea mesajului revelației lui Isus Hristos, începută la sfârșitul anului 2023. Un test al cunoștinței sau al lipsei acesteia se încheie în momentul atacului de la Nashville. Testul decisiv al celor trei teste care au început odată cu desigilarea din 2023 se bazează pe untdelemn, care este „cunoștința” cuprinsă în mesajul profetic desigilat atunci.
„Cunoștința” despecetluită pune la încercare și, în cele din urmă, se manifestă sub forma untdelemnului care constituie cea de-a treia probă și, totodată, proba decisivă. Această probă marchează începutul perioadei de proclamare a mesajului strigătului de la miezul nopții, perioadă care se încheie odată cu proba ascultării. Această probă a ascultării le este aplicată Evei, care reprezintă biserica, și lui Adam, care reprezintă statul. Unirea acestor două entități este definitivată atunci când este impus semnul fiarei. Proba din grădină este proba de la sfârșit. Este o probă pentru bărbați și femei, care implică unirea bisericii cu statul, acestea fiind un bărbat și o femeie. Mesajul de avertizare care este despecetluit și care conduce la proba finală a ascultării este reprezentat de pomul „cunoștinței” binelui și răului.
Nashville este simbolul educației grecești în țara fiarei din pământ. Educația grecească este o educație falsă; ea este o cunoaștere rea, iar cunoașterea bună este adevărata educație. Singurul consiliu de administrație din care Ellen White a acceptat vreodată să facă parte a fost cel al Colegiului Madison, situat în Nashville, oraș numit „Atena Sudului”. Nashville este simbolul educației grecești, adică al educației false. Educația falsă este o cunoaștere falsă. Semnificația orașului Nashville își găsește un corespondent în simbolismul orașului New York și al Pentagonului.
Vom continua aceste lucruri în articolul următor.
Manuscrisul 188, 1905
„Când am fost la Nashville, vorbisem oamenilor, iar în timpul nopții a apărut o minge uriașă de foc care a venit direct din cer și s-a așezat peste Nashville. Din acea minge porneau flăcări ca niște săgeți; casele erau mistuite; casele se clătinau și cădeau. Unii dintre oamenii noștri stăteau acolo. «Este exact așa cum ne așteptam», au spus ei, «ne așteptam la aceasta.» Alții își frângeau mâinile în agonie și strigau către Dumnezeu pentru milă. «Ați știut-o», spuneau ei, «ați știut că aceasta venea și n-ați spus niciun cuvânt ca să ne avertizați!» Păreau ca și cum aproape i-ar fi sfâșiat în bucăți, la gândul că nu le spuseseră niciodată nimic și nu le dăduseră deloc vreo avertizare.” Manuscript 188, 1905.