Mu gitabo cya Ezekiyeli harimo imirongo “cumi n’itatu” ivuga amatariki; itandatu yerekeye Yerusalemu, itandatu yerekeye Egiputa, naho umwe werekeye Tiro. Iyo mirongo yose yashyizwe mu rwego rw’ubwigomeke, ari na bwo umubare “cumi n’itatu” ushushanya. Mu mwaka wakurikiye urupfu rw’umugore wa Ezekiyeli azize uguhagarara k’umubiri, rwabaye ikimenyetso cy’itangiriro ry’igotwa rya gatatu, Ezekiyeli yategetswe kuvugira Egiputa, agaragaza ko yari kuzaba umusaka imyaka mirongo ine.

Y haré de la tierra de Egipto una desolación en medio de las tierras desoladas, y sus ciudades, entre las ciudades asoladas, quedarán desoladas cuarenta años; y esparciré a los egipcios entre las naciones, y los dispersaré por las tierras. Pero así dice el Señor Dios: Al cabo de cuarenta años recogeré a los egipcios de entre los pueblos adonde fueron esparcidos; y haré volver la cautividad de Egipto, y los haré volver a la tierra de Patros, a la tierra de su habitación; y serán allí un reino humilde. Ezequiel 29:12–14.

Ukugarizwa kwatanguye mu mwaka wa 587 imbere ya Kristo, igihe Ezekiyeli yategekwa kuvuga. Ku murongo wa ‘cumi n’indwi’, umwaka wa 571 imbere ya Kristo werekana ko Egiputa izohabwa Babuloni nk’impembo y’ibikorwa yari yaranguye. Abahinga mu vy’urutonde rw’ibihe vyo muri Bibiliya batanga iciyumviro c’uko kuva mu mwaka wa 567 imbere ya Kristo gushika mu mwaka wa 527 imbere ya Kristo ari co kiringo c’imyaka mirongo ine kivugwa muri iyo mirongo; kandi kuva ku butumwa bwa mbere bw’urubanza bwatangajwe mu mwaka wa 587 imbere ya Kristo gushika ku vyatangajwe ku murongo wa cumi n’indwi mu mwaka wa 571 imbere ya Kristo, vy’uko Umwami yari yaratanze Egiputa mu kuboko kwa Nebukadinezari, dusanga hari ikiringo c’‘imyaka cumi n’indwi’.

A armată a lui Nebucadnețar a purtat o campanie îndelungată și anevoioasă împotriva Tirului (asediul a durat aproximativ 13 ani, circa 586–573 î.Hr.). Ostașii au muncit din greu (fiecare cap a fost pleșuvit și fiecare umăr a fost jupuit de povară), totuși nu au primit nici o plată însemnată sau pradă din Tirul însuși. Din pricina acestei trude nerentabile, Dumnezeu a hotărât să-i dea Egiptul lui Nebucadnețar drept despăgubire („plată”) pentru lucrarea pe care armata lui a făcut-o împotriva Tirului.

Și în aceeași casă rămâneți, mâncând și bând ceea ce vă dau; căci lucrătorul este vrednic de plata sa. Să nu mergeți din casă în casă. Luca 10:7.

Nebukadineza rero yabanje kwigarurira Tiro, hanyuma, amaze imyaka cumi n’itatu ayikikuje n’ingabo, ahabwa Egiputa. Imbere y’uko yigarurira Tiro, yari yigaruriye Yerusalemu mu mwaka wa 586 imbere ya Kristo; hanyuma amara imyaka cumi n’itatu akikuje Tiro n’ingabo, maze yigarurira Egiputa. Yerusalemu yigaruriwe mu mwaka wa 586 imbere ya Kristo, kandi ugukikuza Tiro n’ingabo kwatanguye mu mwaka wa 586 imbere ya Kristo, kubandanya gushika mu mwaka wa 573 imbere ya Kristo. Igitigiri ca cumi na gatatu gifitaniye isano na Leta Zunze Ubumwe za Amerika.

Sora White ne informează că Ierusalimul din cartea lui Ezechiel reprezintă biserica adventistă de ziua a șaptea laodiceană, iar Nebucadnețar, împăratul de la miazănoapte, reprezintă puterea papală în zilele din urmă. În ilustrarea istorică din capitolul douăzeci și nouă, tâlharii poporului tău din zilele din urmă, reprezentând Roma papală, cuceresc trei entități în capitol. Mai întâi ia Ierusalimul, apoi Tirul și, în cele din urmă, Egiptul.

Urubanza rutangurira mu nzu y’Imana, kandi ihembe ry’Ubuporotesitanti muri Reta Zunze Ubumwe za Amerika ribanza gutsindwa imbere y’uko hashirwaho itegeko ry’umusi w’iyinga. Ihembe ry’Ubuporotesitanti bwaguye mu buhuni muri Reta Zunze Ubumwe za Amerika ririmwo ishengero ry’Abadiventisiti b’Umusi w’Indwi rya Lawodikiya, riserukira abantu “bahoze” ari abo mw’isezerano, basigwa inyuma nk’uko Isirayeli ya kera yasizwe inyuma mu mwaka wa 34, kandi nk’uko Abaporotesitanti basizwe inyuma mu mwaka wa 1844. Ukwo gusigwa inyuma kw’abo bantu b’Imana bahoze ari abo mw’isezerano mu mwaka wa 34 no mu wa 1844 kuragaragazwa muri kahise ka gihanuzi k’ubuhanuzi bw’imyaka ibihumbi bibiri n’amajana atatu bwo muri Daniyeli 8:14. Urubanza rutangurira mu nzu y’Imana, kandi ihembe ry’Ubuporotesitanti ricirwa urubanza imbere y’uko ihembe ry’Uburepubulikani ricirwa urubanza.

Căci a venit vremea ca judecata să înceapă de la casa lui Dumnezeu; și, dacă începe mai întâi cu noi, care va fi sfârșitul celor ce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu? 1 Petru 4:17.

Prima menționare a judecății Egiptului se află în primul verset al capitolului douăzeci și nouă, iar ultima dată menționată în legătură cu Egiptul de către Ezechiel se află în versetul „șaptesprezece” al aceluiași capitol. Capitolul arată că Roma modernă mai întâi biruiește cornul protestantismului și apoi Tirul, care reprezintă cornul republicanismului, biruit la legea duminicală care va veni în curând. Când Tirul (Statele Unite) este cucerit de Nebucadnețar la legea duminicală, și Egiptul este dat în mâinile lui. În acel moment, rana de moarte a papalității este vindecată. Nu numai că rana de moarte a papalității este atunci vindecată, ci Ezechiel ne informează că aceasta are loc în perioada ploii târzii.

În ziua aceea voi face să înmugurească cornul casei lui Israel și-ți voi da deschiderea gurii în mijlocul lor; și vor ști că Eu sunt Domnul. Ezechiel 29:21.

Iacov și Israel

ઇશાયા જણાવે છે કે ઇઝરાયેલ અંકુરિત થાય છે, પુષ્પિત થાય છે અને સમગ્ર પૃથ્વીને ફળથી પરિપૂર્ણ કરે છે. અંકુરિત થવું, પુષ્પિત થવું અને ફળ ધારણ કરવાના આ ત્રણ તબક્કાઓ વરસાદથી સિદ્ધ થાય છે, અને ઇશાયા અનુસાર “કઠોર પવન” શાંત થાય ત્યારે છેલ્લો વરસાદ આવે છે. તે આગળ જણાવે છે કે અંકુરિત થવા, પુષ્પિત થવા અને ફળ ધારણ કરવાની આ અવધિ દરમિયાન યાકૂબના પાપો શુદ્ધ કરવામાં આવશે, અને “purged” તરીકે અનુવાદિત થયેલો હિબ્રુ શબ્દનો અર્થ પ્રાયશ્ચિત્ત કરવામાં આવેલ એવો થાય છે.

În măsură, când va odrăsli, te vei certa cu ea; El Își oprește vântul aspru în ziua vântului de răsărit. De aceea, prin aceasta va fi ispășită nelegiuirea lui Iacov; și acesta este tot rodul înlăturării păcatului său: când va face toate pietrele altarului ca pietrele de var sfărâmate, dumbrăvile sacre și chipurile cioplite nu vor mai sta în picioare. Isaia 27:8, 9.

Iyo imiyaga ine (umuyaga wiwe ukaze) y’indyane izibiwe, ugushirwako ikidodo kw’abantu ibihumbi ijana na mirongo ine na bine gutangura, abanyabwenge n’abanyakibi bo mu Badiventisiti na bo bagatandukanywa amaherezo, kandi ivyo vyose bikarangurwa ku “musi w’umuyaga wo mu buseruko.” Igihe co gushirwako ikidodo catanguranye n’ukumijagirwa ku wa 9/11, kikazorangirana n’ugusukwa kwuzuye mu gihe c’itegeko ry’umusi w’Imana, aho isi ica yuzuzwa ivyamwa. Igihe co gushirwako ikidodo ni igihe c’ugutyororwa n’uguhumanurwa bigenda biraba intambwe ku yindi, nk’uko biri muri Malaki igice ca gatatu. Ariko mu kiringo c’imyaka cumi n’indwi cerekanwa n’amatariki y’intango n’ay’iherezo avugwa muri Ezekiyeli igice ca mirongo ibiri n’icenda, haba ukwigarurirwa kw’ubwami bugira gatandatu buvugwa mu buhanuzi bwa Bibiliya, nk’uko kwerekanwa na Yerusalemu, ikigereranyo c’ihembe ry’Ubuporotesitanti—ishengero—na Tiro, ikigereranyo c’ihembe ry’intwaro ya republika—Reta. Ugusugerezwa kwa Tiro kw’imyaka cumi n’itatu kukimara kurangira, haca haba ukwigarurirwa kw’ubwami bugira indwi bw’abami cumi, bugereranywa na Misiri. Ivyo bikorwa bitatu vyo kwigarurira Yerusalemu, Tiro na Misiri biba igihe “ihembe ry’inzu ya Isirayeli” rishibuka kandi rikugururirwa akanwa.

Uburagi bw’umuherezi Ezekiyeli n’ubw’umuherezi Zekariya burangira igihe hashirwaho itegeko ryo ku musi wa mbere w’indwi, igihe Leta Zunze Ubumwe za Amerika n’indogobwa ya Balamu vyompi bivuga. Umwami aha inzu ya Isirayeli “ukwugururwa kw’akanwa” igihe hashirwaho itegeko ryo ku musi wa mbere w’indwi. Ico gihe ivyaha vya Yakobo biba bimaze guhanagurwa, kandi izina ryiwe rigahindurwa rikaba inzu ya Isirayeli. Ubutumwa batangaza bushushanywa n’icabona ca gatatu c’uburagi bwa gihanuzi, na co gishushanywa na Daniyeli, ari na we ico gihe ahabwa ubutumwa bwo muri Daniyeli igice ca cumi na rimwe, bukaba kandi ari ryo yerekwa rya Habakuki ico gihe ‘rivuga kandi ntiribesha.’ Ezekiyeli, Zekariya na Daniyeli bahuzwa n’itangazwa ry’ijwi rirenga ry’umumarayika wa gatatu, nk’uko biri no kuri Yeremiya mu gice ca cumi na gatanu, aho asezeranirwa ko azoba akanwa k’Imana aramutse asubiranye inkomezi inyuma y’ugucika intege kwa mbere.

Kwa nini maumivu yangu ni ya daima, na jeraha langu halitibiki, likikataa kuponywa? Je, wewe utakuwa kwangu kabisa kama mwongo, na kama maji yadanganyayo? Kwa hiyo Bwana asema hivi, Ukirudi, ndipo nitakurudisha tena, nawe utasimama mbele zangu; na kama ukitenga kilicho cha thamani na kilicho duni, utakuwa kama kinywa changu; wao watakurudia wewe; lakini usiwarudie wewe. Yeremia 15:18, 19.

Իսուսը վերջը նկարագրում է սկզբով, և 9/11-ին սրսկումը բողբոջներ արձակեց, և Հակոբի բույսը սկսեց աճել, իսկ վերջապես, երբ Հակոբի անօրենությունը քավվի, Իսրայելի տունը պիտի խոսի։ 9/11-ին անձրևի միջոցով կատարված բողբոջելը նախատիպում է կնքման ժամանակի վերջում տեղի ունենալիք բողբոջելը, երբ Իսրայելի տան «եղջյուրը» բողբոջում է հենց այնտեղ, որտեղ ուխտազանց բողոքականության և հանրապետականության եղջյուրները հաղթահարվում են Նաբուգոդոնոսորի կողմից։

Aho ni ho herekanwa itandukaniro riri hagati y’ihembe ry’ikinyoma ry’Ubuporotesitanti n’ihembe ry’ukuri ry’Ubuporotesitanti, irya nyuma rikaba ryashushanyijwe n’inkoni ya Aroni yashuritse, bikayitandukanya n’izindi nkoni z’imiryango ya Isirayeli. Amagenekerezo abiri avugwa mu kigabane ca mirongo ibiri n’icenda ca Ezekiyeli agaragaza amateka y’ukuduzwa kw’ibendera ry’abantu ibihumbi ijana na mirongo ine na bine, igihe hazoshirwaho itegeko ry’umusi w’iyinga ryimirije kuza.

Igikorwa co gushibuka, gushurika no kwuzuza isi ivyamwa catanguye igihe imvura y'impeshi yamijagirwa ku wa 9/11, nk'uko nyene igihe ca Pentekote catanguye igihe Kristo yahuhira amama makeyi ku bigishwa biwe, ivyo bikaba vyashikanye kuri Pentekote, igihe habaye ugusukwa kwuzuye. Ugushibuka kwo ku wa 9/11 mu ntango y'ugutyororwa kwa Yakobo (uwunyaga ikibanza c'uwundi), ari co gihe co kudomwako ikimenyetso, kwari igishushanyo c'ugushibuka kw'inzu ya Isirayeli (uwunesha) mu gihe c'itegeko ry'umusi w'Imana. Ugushibuka kuba kw'iherezo kuriko kuragaragaza itandukaniro hagati y'abahoze ari abantu b'isezerano n'abantu ibihumbi ijana na mirongo ine na bine, nk'uko nyene ugusukwa kw'umuriro ku musozi Karumeli kwerekanye itandukaniro hagati y'umuhanuzi Eliya n'abahanuzi ba Bayali. Iryo tandukaniro rigaragazwa n'umugwi w'abantu ubuhanuzi bwerekana ko baterwa isoni kubera ubutumwa bw'uruhendo bw'amahoro n'umutekano, uwundi mugwi na wo ubuhanuzi bukawerekana nk'uwunezerewe, kandi abawugize ntibazokwigera bakorwa n'isoni.

Cele Șase Perioade ale Egiptului

Ezekiyeli arerekana ayandi matariki ane ajanye na Misiri, abiri muri ayo matariki akaba ari ayo mu mwaka w’icumi n’umwe w’ubunyagano, ayandi abiri na yo akaba ari ayo mu mwaka w’icumi na kabiri w’ubwo bunyagano.

Asediul celui de-al unsprezecelea an

Și a fost în anul al unsprezecelea, în luna întâi, în ziua a șaptea a lunii, căci cuvântul Domnului a venit la mine, zicând: Fiul omului, am frânt brațul lui Faraon, împăratul Egiptului; și, iată, nu va fi legat ca să fie vindecat, nici nu i se va pune un bandaj ca să-l lege, ca să-l facă tare spre a ține sabia. Ezechiel 30:20, 21.

Și s-a întâmplat în anul al unsprezecelea, în luna a treia, în ziua întâi a lunii, că Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând: Fiul omului, vorbește lui Faraon, împăratul Egiptului, și mulțimii lui: Cu cine te asemeni tu în măreția ta? Ezechiel 31:1, 2.

Mu mwaka ugira cumi n’umwe w’ubunyagano, mu kigabane ca mirongo itatu, amaboko ya Egiputa n’aya Farawo aravunwa, aya Babuloni na yo agakomezwa. Mu mwaka ugira cumi n’umwe, mu kigabane ca mirongo itatu na kimwe, harerekanwa isenyuka rya Egiputa n’ingaruka rigira kw’isi.

Al Doisprezecelea An și Căderea Ierusalimului

Cele două date din al doisprezecelea an se află în Ezechiel treizeci și doi.

Și a fost în anul al doisprezecelea, în luna a douăsprezecea, în ziua întâi a lunii, că cuvântul Domnului a venit la mine, zicând: Fiul omului, înalță o tânguire pentru Faraon, împăratul Egiptului, și spune-i: Tu ești ca un pui de leu al neamurilor și ești ca o balenă în mări; și ai ieșit cu râurile tale și ai tulburat apele cu picioarele tale și le-ai mâlit râurile. Așa zice Domnul Dumnezeu: De aceea Îmi voi întinde mreaja peste tine cu o adunare de multe popoare; și te vor scoate în mreaja Mea. Ezechiel 32:1–3.

A mai fost aşa: în al doisprezecelea an, în ziua a cincisprezecea a lunii, cuvântul Domnului a venit la mine, zicând: „Fiul omului, boceşte pentru mulţimea Egiptului şi aruncă-i în jos, pe ea şi pe fiicele neamurilor vestite, în părţile cele mai de jos ale pământului, împreună cu cei ce se coboară în groapă.” Ezechiel 32:17, 18.

Faraonul și mulțimea lui

În rostirea împotriva Egiptului din capitolul treizeci și unu, versetele finale afirmă:

Am făcut să se cutremure neamurile la vuietul căderii lui, când l-am aruncat în iad împreună cu cei ce se coboară în groapă; și toți copacii Edenului, cei aleși și cei mai buni ai Libanului, toți cei ce beau ape, se vor mângâia în adâncurile pământului. Și ei s-au coborât în iad împreună cu el, la cei uciși de sabie; și cei ce erau brațul lui, care locuiau sub umbra lui în mijlocul neamurilor. Cu cine ești tu astfel asemenea în slavă și în măreție între copacii Edenului? Totuși vei fi coborât împreună cu copacii Edenului în adâncurile pământului; vei zăcea în mijlocul celor netăiați împrejur, împreună cu cei uciși de sabie. Acesta este Faraon și toată mulțimea lui, zice Domnul Dumnezeu. Ezechiel 31:16–18.

Mu majambo yo gucira urubanza Misiri ari mu kigabane ca mirongo itatu na kabiri, imirongo ya nyuma irasubiramwo ibivugwa mu kigabane ca mirongo itatu na rimwe ikongera ikabishikiriza mu buryo burushirije kuba burambuye, kandi irimwo amajambo yo gusozera asa n’ayo muri ico kigabane.

Căci Eu am răspândit groaza Mea în țara celor vii; și el va fi culcat în mijlocul celor netăiați împrejur, împreună cu cei uciși de sabie, chiar Faraon și toată mulțimea lui, zice Domnul Dumnezeu. Ezechiel 32:32.

Cei șaptesprezece ani ai Capitolului douăzeci și nouă

Datele cuprinse în perioada de șaptesprezece ani reprezentată în capitolul douăzeci și nouă indică cucerirea Egiptului de către Nebucadnețar și o perioadă de patruzeci de ani de pustiire a Egiptului. Patruzeci reprezintă un pustiu, prefigurând cei o mie de ani în care pământul este pustiu.

Am privit pământul și, iată, era pustiu și gol; și cerurile, și nu aveau lumină. Am privit munții și, iată, tremurau, și toate dealurile se clătinau ușor. Am privit și, iată, nu era niciun om, și toate păsările cerurilor fugiseră. Am privit și, iată, locul cel roditor era o pustie, și toate cetățile lui erau dărâmate înaintea Domnului și de mânia Lui aprinsă. Căci așa a zis Domnul: „Toată țara va fi pustiită; totuși nu îi voi face un sfârșit deplin.” Ieremia 4:23–27.

Ku mpera y'imyaka mirongo ine Egiputa imara ari umusaka ivugwa muri Ezekiyeli igice ca mirongo ibiri n'icenda, herekanwa izuka rya nyuma ry'abanyakibi n'ugutikizwa kwabo burundu.

Frica, groapa și lațul sunt asupra ta, locuitor al pământului. Și se va întâmpla că cel ce fuge de vuietul fricii va cădea în groapă; și cel ce se ridică din mijlocul gropii va fi prins în laț; căci ferestrele de sus sunt deschise și temeliile pământului se clatină. Pământul este zdrobit de tot, pământul este cu desăvârșire sfărâmat, pământul este zguduit nespus de mult. Pământul se va clătina încoace și încolo ca un om beat și va fi mutat ca o colibă; și nelegiuirea lui va apăsa greu asupra lui; și va cădea și nu se va mai ridica. Și se va întâmpla în ziua aceea că Domnul va pedepsi oștirea celor de sus care sunt sus și pe împărații pământului de pe pământ. Și vor fi adunați laolaltă, cum sunt adunați prizonierii în groapă, și vor fi închiși în temniță, iar după multe zile vor fi cercetați. Isaia 24:17–22.

Ubutumwa bwa Ezekiyeli buhurizwa hamwe n’amatariki atandatu ajanye na Egiputa burerekana ugutikizwa kw’iherezo kw’ububasha bw’igisato co kw’isi, gutangurana n’itegeko ryo ku w’Imana ryimirije gushirwaho, kukabandanya gushika ku gutikizwa kwa nyuma kw’Abanyegiputa b’abanyakibi ku mpera y’ikiringo c’imyaka igihumbi.

În mărturia profetică, fiara și prorocul mincinos își găsesc sfârșitul în iazul de foc, care reprezintă a Doua Venire a lui Hristos, însă nimicirea în iazul de foc a puterii balaurului are loc la sfârșitul mileniului.

Și fiara a fost prinsă, și împreună cu ea prorocul mincinos, care făcuse înaintea ei semnele prin care i-a amăgit pe cei ce primiseră semnul fiarei și pe cei ce se închinau icoanei ei. Amândoi au fost aruncați de vii în iazul de foc care arde cu pucioasă. Iar ceilalți au fost uciși cu sabia Celui ce ședea pe cal, sabie care ieșea din gura Lui; și toate păsările s-au săturat din carnea lor. Apocalipsa 19:20, 21.

Fiara și profetul mincinos își află sfârșitul, în mod profetic, la a doua venire a lui Hristos, însă balaurul își întâlnește soarta o mie de ani mai târziu, la a treia venire a lui Hristos.

Ati am văzut un înger coborându-se din cer, având cheia Adâncului și un lanț mare în mâna lui. El a pus mâna pe balaur, pe șarpele cel vechi, care este Diavolul și Satana, și l-a legat pentru o mie de ani. L-a aruncat în Adânc, l-a închis acolo și a pus o pecete peste el, ca să nu mai înșele neamurile până se vor împlini cei o mie de ani; iar după aceea trebuie să fie dezlegat pentru puțină vreme. Apocalipsa 20:1–3.

Al Unsprezecelea și al Doisprezecelea An

Ikiringo c’imyaka ‘cumi n’indwi’ kigaragazwa n’amatariki abiri avugwa mu gice ca mirongo ibiri n’icenda c’igitabu ca Ezekiyeli catanguye mu mwaka ugira cumi w’ubunyagano, kirangira mu mwaka ugira mirongo ibiri n’indwi. Ubutumwa buri mu gice ca mirongo itatu no mu ca mirongo itatu na rimwe bwatanzwe mu mwaka ugira cumi n’umwe, amatariki abiri avugwa mu gice ca mirongo itatu na kabiri na yo atangwa mu mwaka ugira cumi n’ibiri w’ubunyagano. Ikiringo c’imyaka cumi n’indwi catanguye mu mwaka ugira cumi, nko mu ntango y’ugusugerezwa kwa Yerusalemu, cakwirikiwe n’ubutumwa bubiri bwerekeye Egiputa bwo mu mwaka ugira cumi n’umwe, buri mu gice ca mirongo itatu no mu ca mirongo itatu na rimwe. Ubwo butumwa bubiri bwo mu mwaka ugira cumi n’umwe, bufatiwe hamwe, bushushanya ubutumwa bwo mu gihe kibanziriza gatoyi itegeko ry’umusi w’iyinga. Ubundi butumwa bubiri bwerekeye Egiputa bwo mu mwaka ugira cumi n’ibiri bwatanzwe igihe Yerusalemu yasenyurwa mu mwaka wa 586 imbere ya Kristo, canke inyuma gatoyi y’aho.

Ubutumwa bw’ukuza kwa Kristo buratangazwa nk’igice c’ubutumwa bw’Akamo ko mu Gicugu, buhinduka ubutumwa bw’akamo gakomeye igihe hashirwaho itegeko ry’umusi wa mbere w’indwi. Ubutumwa bubiri bwa Egiputa buratangazwa imbere y’ishirwaho ry’itegeko ry’umusi wa mbere w’indwi, ubundi butumwa bubiri bwa Egiputa na bwo bugatangazwa igihe iryo tegeko rishirwaho canke inyuma gatoyi y’aho. Ugukuba kabiri kw’ubutumwa butangwa mu mwaka umwe, mu gihe c’ukugotwa kurangirana n’isangangurwa rya Yerusalemu, hamwe n’ubundi butumwa bubiri butangwa igihe hashirwaho itegeko ry’umusi wa mbere w’indwi, ni ikigereranyo c’ubutumwa bw’umumarayika wa kabiri, aho hama habaho ugukuba kabiri.

Un al doilea mesaj este întotdeauna urmat de al treilea mesaj.

„Prin condei și prin glas trebuie să facem să răsune proclamarea, arătând ordinea lor și aplicarea profețiilor care ne aduc la solia celui de-al treilea înger. Nu poate exista o a treia fără prima și a doua. Aceste solii trebuie să le dăm lumii prin publicații, prin cuvântări, arătând, pe linia istoriei profetice, lucrurile care au fost și lucrurile care vor fi.” Selected Messages, cartea 2, 104, 105.

Mu gihe c’ubutumwa bwa gatatu, urugi rw’igihe c’imbabazi rurugarwa. Igihe c’imbabazi kuri Reta Zunze Ubumwe za Amerika kirarangira igihe hashizweho itegeko ry’umusi w’Imana, kandi igihe c’imbabazi ku isi kirarangira igihe Mikayeli ahagurutse. Izo nzugi zompi zugaye zigereranya ubutumwa bwa gatatu, bwama bubanzirizwa n’ubutumwa bwa kabiri, na bwo bukaba bwama ari ubutumwa bugizwe n’imice ibiri.

Uguhabwa ubushobozi kw’umumarayika wa kabiri kuranguka igihe ubutumwa bw’Akamo ko mu Gicugu bwifatanya na we. Ubutumwa bubiri bwatangajwe ku bantu, nk’uko bushushanywa n’ivyo Ezekiyeli yatangaje kuri Egiputa mu gice ca mirongo itatu n’ica mirongo itatu na rimwe, bwerekana igihe ubutumwa bw’Akamo ko mu Gicugu bwifatanya n’umumarayika wa kabiri, kandi ubutumwa bubiri bwo mu gice ca mirongo itatu na kabiri bwerekana uguhabwa ubushobozi kw’umumarayika wa gatatu mu kamo gakomeye.

Inziga za Ezekiyeli, zigereranya urusobangane rw’ibintu biba mu bantu, zerekana imburi ya nyuma igenewe abantu bose, ari yo mburi y’umumarayika wa gatatu, kandi umumarayika wa gatatu agizwe n’imburi z’umumarayika wa mbere n’iz’umumarayika wa kabiri. Akamo ko mu Gicugu kaba imbere y’itegeko ry’umusi w’iyinga n’akamo gakomeye kaba inyuma y’itegeko ry’umusi w’iyinga bigereranywa n’amatariki ane yo mu gitabu ca Ezekiyeli ari mu myaka ‘cumi n’indwi’ iri hagati y’amatariki ya alufa na omega yo mu kigabane ca mirongo ibiri n’icenda, ayo matariki akaba ahuye n’amateka ahishijwe yo muri Daniyeli ikigabane ca cumi na rimwe umurongo wa mirongo ine, nk’uko ayo mateka agereranywa mu mirongo ya cumi na rimwe gushika ku wa cumi na gatandatu y’ico kigabane nyene.

În capitolul zece din Daniel, Daniel, asemenea lui Ezechiel, este făcut mut. Muțenia lui Daniel este adusă la mijlocul a trei atingeri; prima și a treia atingere au venit de la îngerul Gabriel, iar atingerea din mijloc a fost atingerea lui Hristos. Daniel, asemenea lui Petru între Cezareea-Filipi și cruce, se află la mijloc. La mijloc, Petru L-a văzut pe Hristos cel proslăvit, așa cum L-a văzut și Daniel în capitolul zece. Mijlocul celor trei îngeri este a doua solie, care este o combinație a două solii.

A 5-a Zi a Lunii a 4-a & 1844

Muri Ezekiyeli ikigabane ca mbere, umurongo wa mbere n’uwa kabiri, Ezekiyeli ari ku musi ugira gatanu w’ukwezi kwa kane, ivyo bikaba bihuye n’igihe co hagati mu muhari w’ukwezi kw’indwi wo mu 1844. Ezekiyeli ari hagati na hagati y’itariki ya 19 Ndamukiza n’iya 22 Gitugutu 1844, nk’uko vyari biri no kuri Samuel Snow, intumwa y’Akamo ko mu Gicugu mu 1844, igihe yashikiriza i Boston insobanuro yiwe ya mbere itomoye y’ubwo butumwa, haciye imisi 93 kuva ku wa 19 Ndamukiza kandi hasigaye imisi 93 ngo urugi rwugarwe ku wa 22 Gitugutu 1844. Samuel Snow yari i Boston ku wa 21 Mukakaro 1844, hagati na hagati mu muhari w’ukwezi kw’indwi, atazi ko mu buryo bw’ubuhanuzi yari ahagararanye na Petero ku Musozi wo Guhinduka Ukundi, na Ezekiyeli mu mwaka ugira mirongo itatu w’ikiringo ca Yubile kigira cumi n’indwi, be na Daniyeli igihe yakorwako ubwa kabiri mu iyerekwa ry’icirore ryo mu kigabane ca cumi.

Tir

Înainte de a reveni la datarea celor șase referiri ale lui Ezechiel la Ierusalim, ar trebui mai întâi să identificăm singura dată care a fost proclamată împotriva Tirului.

Și a fost în anul al unsprezecelea, în ziua întâi a lunii, că cuvântul Domnului a venit la mine, zicând: Fiul omului, pentru că Tirul a zis împotriva Ierusalimului: Aha, s-a sfărâmat aceea care era porțile popoarelor; s-a întors spre mine; mă voi îmbogăți, acum că ea este pustiită. De aceea, așa zice Domnul Dumnezeu: Iată, sunt împotriva ta, o, Tirule, și voi face să se ridice împotriva ta multe neamuri, așa cum marea își face valurile să se ridice. Ele vor nimici zidurile Tirului și îi vor dărâma turnurile; îi voi răzui și țărâna de pe ea și o voi face ca vârful unei stânci. Va fi un loc pentru întinderea mrejelor în mijlocul mării, căci Eu am vorbit, zice Domnul Dumnezeu; și va ajunge pradă neamurilor. Și fiicele ei care sunt în câmp vor fi ucise de sabie; și vor cunoaște că Eu sunt Domnul. Căci așa zice Domnul Dumnezeu: Iată, îl voi aduce asupra Tirului pe Nebucadnețar, împăratul Babilonului, un împărat al împăraților, de la miazănoapte, cu cai și cu care, și cu călăreți, și cu cete, și cu mult popor.

El îți va ucide cu sabia fiicele din câmp; va ridica împotriva ta întărituri, va înălța un val de pământ împotriva ta și va ridica scutul împotriva ta. Va așeza mașini de război împotriva zidurilor tale și, cu securile sale, îți va dărâma turnurile. Din pricina mulțimii cailor lui, praful lor te va acoperi; zidurile tale se vor zgudui de vuietul călăreților, al roților și al carelor, când va intra pe porțile tale, cum intră oamenii într-o cetate în care s-a făcut o spărtură. Cu copitele cailor săi îți va călca toate ulițele; îți va ucide poporul cu sabia, iar stâlpii puterii tale vor cădea la pământ. Îți vor jefui bogățiile și îți vor prăda negustoria; îți vor dărâma zidurile și îți vor nimici casele plăcute; îți vor arunca pietrele, lemnul și praful în mijlocul apelor. Voi face să înceteze zgomotul cântecelor tale și sunetul harpelor tale nu se va mai auzi. Te voi face ca vârful unei stânci; vei fi un loc unde se întind mreje; nu vei mai fi zidită, căci Eu, Domnul, am vorbit, zice Domnul Dumnezeu.

Așa zice Domnul Dumnezeu către Tir: Oare nu se vor cutremura ostroavele la vuietul căderii tale, când răniții vor striga, când măcelul se va face în mijlocul tău? Atunci toți voievozii mării se vor coborî de pe scaunele lor de domnie, își vor lepăda mantalele și își vor scoate veșmintele lor brodate; se vor îmbrăca cu tremur, vor ședea pe pământ și vor tremura în fiecare clipă și se vor înspăimânta de tine. Și vor ridica pentru tine un cântec de jale și îți vor zice: Cum ai fost nimicită, tu, care erai locuită de oameni de mare, cetatea cea vestită, care erai puternică pe mare, ea și locuitorii ei, care răspândeau groaza lor peste toți cei ce o locuiau! Acum se vor cutremura ostroavele în ziua căderii tale; da, ostroavele care sunt în mare se vor tulbura la plecarea ta. Căci așa zice Domnul Dumnezeu: Când te voi face o cetate pustiită, ca cetățile care nu sunt locuite; când voi face să se ridice adâncul peste tine și apele cele mari te vor acoperi; când te voi coborî împreună cu cei ce se coboară în groapă, la poporul de odinioară, și te voi așeza în părțile cele mai de jos ale pământului, în locuri pustiite din vechime, împreună cu cei ce se coboară în groapă, ca să nu mai fii locuită; iar Eu voi pune slavă în țara celor vii; te voi face o pricină de groază și nu vei mai fi; și, deși vei fi căutată, nu vei mai fi găsită niciodată, zice Domnul Dumnezeu. Ezechiel 26:1–21.

Ubutumwa bwa Tiro bwatangajwe mu mwaka Yerusalemu yarimbuweho, kandi bugereranya ihirikwa ry’ubwami bwa gatandatu bwo mu buhanuzi bwa Bibiliya ku mategeko yo ku Cyumweru ari hafi kuza. Ku itegeko ryo ku Cyumweru, Leta Zunze Ubumwe za Amerika (Tiro) zishima mu buryo bw’ubuhanuzi kuko zahiritse Yerusalemu, uwo Mushiki wa White agaragaza ko ari Itorero ry’Abadiventisiti b’Umunsi wa Karindwi ry’i Lawodikiya, Ezekiyeli we akaryita “amarembo y’abantu.” Tiro igaragaza ko Yerusalemu “yari” amarembo y’abantu, mu mvugo y’igihe cyahise. “Irembo” mu buryo bw’ubuhanuzi ni itorero.

Ши той се уплаши и каза: Колко страшно е това място! Това не е нищо друго освен дом Божий, и това е вратата небесна. И Яков стана рано сутринта, взе камъка, който бе сложил за възглавие, изправи го за стълб и изля масло върху върха му. И нарече името на онова място Ветил; а първоначално името на онзи град беше Луз. Битие 28:17–19.

Ijambo “Beteli” risobanura inzu y’Imana, kandi Tiro iranezerwa n’uko yahatiye ishengero ry’Abadiventisiti b’Umusi w’Indwi ry’i Lawodikiya kwemera ko abantu bahatirwa gusenga izuba. Ariko naho abahatira abantu gusenga izuba bigina kubera ukwihenda kwabo, Imana ibicishije kuri Ezekiyeli ivuga iti: “Ndakurwanije, ewe Tiro, kandi nzotuma amahanga menshi aduga kukurwanya, nk’uko ikiyaga kiduza imipfunda yaco. Kandi azosambura inzitiro za Tiro, asenyure iminara yayo.”

„Zidurile Tirului” reprezintă protecția Tirului. Un „zid” este simbolul Celor Zece Porunci.

„Profetul descrie aici un popor care, într-un timp de îndepărtare generală de adevăr și neprihănire, caută să restaureze principiile care sunt temelia Împărăției lui Dumnezeu. Ei sunt dregători de spărturi făcute în Legea lui Dumnezeu — zidul pe care El l-a așezat în jurul aleșilor Săi pentru ocrotirea lor și a cărui ascultare de preceptele dreptății, adevărului și curăției trebuie să le fie o pavăză necurmată.” Profeți și regi, 677.

Ivyagezwe vy’Imana ni uruhome rukingira, ariko impome, mu bwinshi, zigereranya ingingo ngenderwako zibiri ‘zakingiye’ Tiro kandi zigatuma isagamba ikaroranirwa, Tiro ikaba ari ikigereranyo c’ihembe ry’ubutegetsi bwa repubulika rya Leta Zunze Ubumwe za Amerika.

„„Și avea două coarne ca ale unui miel.” Coarnele asemenea mielului indică tinerețe, nevinovăție și blândețe, reprezentând în mod potrivit caracterul Statelor Unite atunci când i-au fost prezentate profetului ca „ridicându-se” în 1798. Printre exilații creștini care au fugit mai întâi în America și au căutat un refugiu de sub asuprirea regală și intoleranța preoțească s-au aflat mulți care au hotărât să întemeieze un guvern pe temelia largă a libertății civile și religioase. Concepțiile lor și-au găsit expresia în Declarația de Independență, care enunță marele adevăr că „toți oamenii sunt creați egali” și înzestrați cu dreptul inalienabil la „viață, libertate și căutarea fericirii”. Iar Constituția garantează poporului dreptul la autoguvernare, prevăzând că reprezentanții aleși prin votul popular vor legifera și vor administra legile. A fost acordată, de asemenea, libertatea credinței religioase, fiecărui om fiindu-i îngăduit să I se închine lui Dumnezeu potrivit îndemnurilor propriei conștiințe. Republicanismul și protestantismul au devenit principiile fundamentale ale națiunii. Aceste principii sunt taina puterii și prosperității ei. Cei asupriți și călcați în picioare din întreaga creștinătate și-au îndreptat privirea spre acest pământ cu interes și speranță. Milioane au căutat țărmurile lui, iar Statele Unite s-au ridicat la un loc printre cele mai puternice națiuni ale pământului. …”

„Rogurile ca de miel și glasul de dragon ale simbolului arată o contradicție izbitoare între mărturisirile și practica națiunii astfel reprezentate. «Vorbirea» națiunii este acțiunea autorităților sale legislative și judiciare. Printr-o asemenea acțiune, ea va dezminți acele principii liberale și pașnice pe care le-a prezentat drept temelia politicii sale. Predicția că va vorbi «ca un dragon» și va exercita «toată puterea fiarei dintâi» prezice în mod limpede o dezvoltare a spiritului de intoleranță și persecuție care s-a manifestat prin națiunile reprezentate de dragon și de fiara asemenea leopardului. Iar afirmația că fiara cu două coarne «face ca pământul și locuitorii lui să se închine fiarei dintâi» arată că autoritatea acestei națiuni urmează să fie exercitată prin impunerea unei anumite practici religioase care va constitui un act de omagiu adus papalității.

„O astfel de acțiune ar fi în mod direct contrară principiilor acestui guvern, spiritului instituțiilor sale libere, afirmațiilor directe și solemne ale Declarației de Independență și Constituției. Întemeietorii națiunii au căutat cu înțelepciune să se păzească împotriva folosirii puterii seculare de către biserică, cu rezultatul ei inevitabil — intoleranța și persecuția. Constituția prevede că «Congresul nu va face nicio lege privind instituirea unei religii sau interzicerea liberei exercitări a acesteia» și că «niciun test religios nu va fi vreodată cerut ca o condiție pentru ocuparea vreunei funcții sau pentru exercitarea vreunui mandat public sub autoritatea Statelor Unite». Numai printr-o încălcare flagrantă a acestor garanții ale libertății națiunii poate fi impusă vreo observanță religioasă prin autoritate civilă. Dar inconsecvența unei astfel de acțiuni nu este mai mare decât aceea reprezentată în simbol. Este fiara cu coarne asemenea mielului — în mărturisire curată, blândă și inofensivă — care vorbește ca un balaur.” Tragedia Veacurilor, 441, 442.

Temelia Statelor Unite este reprezentată de Declarația de Independență și de Constituție, care reprezintă, respectiv, protestantismul și republicanismul. „Zidurile” de ocrotire și prosperitate sunt republicanismul și protestantismul, iar la legea duminicală principiile atât ale Declarației de Independență, cât și ale Constituției sunt răsturnate, căci Nebucadnețar „își va îndrepta mașinile de război împotriva zidurilor tale și cu securile sale îți va doborî turnurile.”

Mu gihe c’itegeko ryo kwubahiriza umusi wa mbere w’indwi, “iminara” yose irasenyurwa, kandi umunara ni ikimenyetso c’ishengero ivyiyumviro vyaryo vy’ishimikiro bigaragazwa n’akigoro k’umuntu ko kwikiza. Ku bijanye na Nimurodi, wa mugarariji rurangiranwa, be n’umunara wiwe, tubwirwa mu gitabu Abahanuzi n’Abami ngo: “Igihe uwo munara wari umaze kwubakwa igice, igice cawo cakoreshwa nk’uburaro bw’abubatsi; ibindi vyumba, vyari vyashizwemwo ibikoresho vyiza cane kandi bisharijwe, vyari vyeguriwe ibigirwamana vyabo. Abo bantu baranezerewe kubera ivyo bari bashitseko, bashemeza imana z’ifeza n’iz’inzahabu, bongera bahagurukira kurwanya Umutegetsi w’ijuru n’isi.” Mu gihe c’itegeko ryo kwubahiriza umusi wa mbere w’indwi, Tiro iranezerwa n’uko Yerusalemu hasenyuwe, ariko ubuhuni bw’igihugu bukurikirwa n’ugusenyuka kwaco, kandi umwami wo mu buraruko azoca asenyura impome n’iminara vya Leta Zunze Ubumwe za Amerika.

Vom începe să abordăm cele șase date ale Ierusalimului din Ezechiel în articolul următor.