There are ‘thirteen’ references to dates in the book of Ezekiel; six address Jerusalem, six address Egypt and one Tyre. All the references are set within the context of rebellion, which the number ‘thirteen’ symbolizes. The year after Ezekiel’s wife died from a stroke, marking the beginning of the third siege, Ezekiel was commanded to speak against Egypt, identifying that it would be desolate for forty years.

Mu gitabo cya Ezekiyeli harimo imirongo “cumi n’itatu” ivuga amatariki; itandatu yerekeye Yerusalemu, itandatu yerekeye Egiputa, naho umwe werekeye Tiro. Iyo mirongo yose yashyizwe mu rwego rw’ubwigomeke, ari na bwo umubare “cumi n’itatu” ushushanya. Mu mwaka wakurikiye urupfu rw’umugore wa Ezekiyeli azize uguhagarara k’umubiri, rwabaye ikimenyetso cy’itangiriro ry’igotwa rya gatatu, Ezekiyeli yategetswe kuvugira Egiputa, agaragaza ko yari kuzaba umusaka imyaka mirongo ine.

And I will make the land of Egypt desolate in the midst of the countries that are desolate, and her cities among the cities that are laid waste shall be desolate forty years: and I will scatter the Egyptians among the nations, and will disperse them through the countries. Yet thus saith the Lord God; At the end of forty years will I gather the Egyptians from the people whither they were scattered: And I will bring again the captivity of Egypt, and will cause them to return into the land of Pathros, into the land of their habitation; and they shall be there a base kingdom. Ezekiel 29:12–14.

Y haré de la tierra de Egipto una desolación en medio de las tierras desoladas, y sus ciudades, entre las ciudades asoladas, quedarán desoladas cuarenta años; y esparciré a los egipcios entre las naciones, y los dispersaré por las tierras. Pero así dice el Señor Dios: Al cabo de cuarenta años recogeré a los egipcios de entre los pueblos adonde fueron esparcidos; y haré volver la cautividad de Egipto, y los haré volver a la tierra de Patros, a la tierra de su habitación; y serán allí un reino humilde. Ezequiel 29:12–14.

The siege began in 587 BC, when Ezekiel was commanded to speak. In verse ‘seventeen’, 571 BC identifies that Egypt will be given to Babylon for services rendered. Bible chronologists suggest 567 BC unto 527 BC as the forty-year period identified in the verses, and from the initial message of judgment proclaimed in 587 BC until verse seventeen’s pronouncement in 571 BC that the Lord had given Egypt into the hand of Nebuchadnezzar, we find a ‘seventeen-year’ period.

Ukugarizwa kwatanguye mu mwaka wa 587 imbere ya Kristo, igihe Ezekiyeli yategekwa kuvuga. Ku murongo wa ‘cumi n’indwi’, umwaka wa 571 imbere ya Kristo werekana ko Egiputa izohabwa Babuloni nk’impembo y’ibikorwa yari yaranguye. Abahinga mu vy’urutonde rw’ibihe vyo muri Bibiliya batanga iciyumviro c’uko kuva mu mwaka wa 567 imbere ya Kristo gushika mu mwaka wa 527 imbere ya Kristo ari co kiringo c’imyaka mirongo ine kivugwa muri iyo mirongo; kandi kuva ku butumwa bwa mbere bw’urubanza bwatangajwe mu mwaka wa 587 imbere ya Kristo gushika ku vyatangajwe ku murongo wa cumi n’indwi mu mwaka wa 571 imbere ya Kristo, vy’uko Umwami yari yaratanze Egiputa mu kuboko kwa Nebukadinezari, dusanga hari ikiringo c’‘imyaka cumi n’indwi’.

Nebuchadnezzar’s army fought a long, difficult campaign against Tyre (the siege lasted about 13 years, roughly 586–573 BC). The soldiers worked extremely hard (every head was made bald and every shoulder rubbed bare from carrying loads), yet they received no significant wages or spoil from Tyre itself. Because of this unprofitable labor, God determined to give Egypt to Nebuchadnezzar as compensation (“wages”) for the work his army did against Tyre.

A armată a lui Nebucadnețar a purtat o campanie îndelungată și anevoioasă împotriva Tirului (asediul a durat aproximativ 13 ani, circa 586–573 î.Hr.). Ostașii au muncit din greu (fiecare cap a fost pleșuvit și fiecare umăr a fost jupuit de povară), totuși nu au primit nici o plată însemnată sau pradă din Tirul însuși. Din pricina acestei trude nerentabile, Dumnezeu a hotărât să-i dea Egiptul lui Nebucadnețar drept despăgubire („plată”) pentru lucrarea pe care armata lui a făcut-o împotriva Tirului.

And in the same house remain, eating and drinking such things as they give: for the labourer is worthy of his hire. Go not from house to house. Luke 10:7.

Și în aceeași casă rămâneți, mâncând și bând ceea ce vă dau; căci lucrătorul este vrednic de plata sa. Să nu mergeți din casă în casă. Luca 10:7.

Nebuchadnezzar therefore took Tyre first, and after the thirteen-year siege he was given Egypt. Before he took Tyre, he took Jerusalem in 586 BC; then he accomplished a siege of thirteen years against Tyre, and thereafter Egypt. Jerusalem was taken in 586 BC, and the siege of Tyre began in 586 BC and went unto 573 BC. The number thirteen is associated with the United States.

Nebukadineza rero yabanje kwigarurira Tiro, hanyuma, amaze imyaka cumi n’itatu ayikikuje n’ingabo, ahabwa Egiputa. Imbere y’uko yigarurira Tiro, yari yigaruriye Yerusalemu mu mwaka wa 586 imbere ya Kristo; hanyuma amara imyaka cumi n’itatu akikuje Tiro n’ingabo, maze yigarurira Egiputa. Yerusalemu yigaruriwe mu mwaka wa 586 imbere ya Kristo, kandi ugukikuza Tiro n’ingabo kwatanguye mu mwaka wa 586 imbere ya Kristo, kubandanya gushika mu mwaka wa 573 imbere ya Kristo. Igitigiri ca cumi na gatatu gifitaniye isano na Leta Zunze Ubumwe za Amerika.

Sister White informs us that Jerusalem in the book of Ezekiel represents the Laodicean Seventh-day Adventist church, and Nebuchadnezzar, the king of the north represents the papal power in the latter days. In the historical illustration of chapter twenty-nine, the latter-day robbers of thy people representing papal Rome, conquers three entities in the chapter. First he takes Jerusalem, then Tyre and finally Egypt.

Sora White ne informează că Ierusalimul din cartea lui Ezechiel reprezintă biserica adventistă de ziua a șaptea laodiceană, iar Nebucadnețar, împăratul de la miazănoapte, reprezintă puterea papală în zilele din urmă. În ilustrarea istorică din capitolul douăzeci și nouă, tâlharii poporului tău din zilele din urmă, reprezentând Roma papală, cuceresc trei entități în capitol. Mai întâi ia Ierusalimul, apoi Tirul și, în cele din urmă, Egiptul.

Judgment begins at the house of God and the horn of Protestantism in the United States is first conquered in advance of the Sunday law. The horn of apostate Protestantism in the United States includes the Laodicean Seventh-day Adventist church that represents the “former” covenant people who are passed by as was ancient Israel in the year 34 and as were the Protestants in 1844. The passing by of those former covenant people of God in 34 and 1844 is represented in the prophetic history of the twenty-three-hundred-year prophecy of Daniel 8:14. Judgment begins with the house of God and the horn of Protestantism is judged in advance of the horn of Republicanism.

Urubanza rutangurira mu nzu y’Imana, kandi ihembe ry’Ubuporotesitanti muri Reta Zunze Ubumwe za Amerika ribanza gutsindwa imbere y’uko hashirwaho itegeko ry’umusi w’iyinga. Ihembe ry’Ubuporotesitanti bwaguye mu buhuni muri Reta Zunze Ubumwe za Amerika ririmwo ishengero ry’Abadiventisiti b’Umusi w’Indwi rya Lawodikiya, riserukira abantu “bahoze” ari abo mw’isezerano, basigwa inyuma nk’uko Isirayeli ya kera yasizwe inyuma mu mwaka wa 34, kandi nk’uko Abaporotesitanti basizwe inyuma mu mwaka wa 1844. Ukwo gusigwa inyuma kw’abo bantu b’Imana bahoze ari abo mw’isezerano mu mwaka wa 34 no mu wa 1844 kuragaragazwa muri kahise ka gihanuzi k’ubuhanuzi bw’imyaka ibihumbi bibiri n’amajana atatu bwo muri Daniyeli 8:14. Urubanza rutangurira mu nzu y’Imana, kandi ihembe ry’Ubuporotesitanti ricirwa urubanza imbere y’uko ihembe ry’Uburepubulikani ricirwa urubanza.

For the time is come that judgment must begin at the house of God: and if it first begin at us, what shall the end be of them that obey not the gospel of God? 1 Peter 4:17.

Căci a venit vremea ca judecata să înceapă de la casa lui Dumnezeu; și, dacă începe mai întâi cu noi, care va fi sfârșitul celor ce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu? 1 Petru 4:17.

The first mention of the judgment of Egypt is located in the first verse of chapter twenty-nine, and the last date mentioned in connection with Egypt by Ezekiel is in verse ‘seventeen’ of the same chapter. The chapter identifies modern Rome first overcoming the horn of Protestantism and then Tyre, which represents the horn of Republicanism that is overcome at the soon-coming Sunday law. When Tyre (the United States) is conquered by Nebuchadnezzar at the Sunday law, Egypt is also given into his hands. At that point the deadly wound of papacy is healed. Not only is the papacy’s deadly wound then healed, but Ezekiel informs us this happens during the period of the latter rain.

Prima menționare a judecății Egiptului se află în primul verset al capitolului douăzeci și nouă, iar ultima dată menționată în legătură cu Egiptul de către Ezechiel se află în versetul „șaptesprezece” al aceluiași capitol. Capitolul arată că Roma modernă mai întâi biruiește cornul protestantismului și apoi Tirul, care reprezintă cornul republicanismului, biruit la legea duminicală care va veni în curând. Când Tirul (Statele Unite) este cucerit de Nebucadnețar la legea duminicală, și Egiptul este dat în mâinile lui. În acel moment, rana de moarte a papalității este vindecată. Nu numai că rana de moarte a papalității este atunci vindecată, ci Ezechiel ne informează că aceasta are loc în perioada ploii târzii.

In that day will I cause the horn of the house of Israel to bud forth, and I will give thee the opening of the mouth in the midst of them; and they shall know that I am the Lord. Ezekiel 29:21.

În ziua aceea voi face să înmugurească cornul casei lui Israel și-ți voi da deschiderea gurii în mijlocul lor; și vor ști că Eu sunt Domnul. Ezechiel 29:21.

Jacob and Israel

Iacov și Israel

Isaiah identifies that Israel buds out, blossoms and fills the whole earth with fruit. It is rain that brings about the three steps of budding, blossoming and fruit bearing, and according to Isaiah, the latter rain arrives when the “rough wind” is stayed. He further identifies that during the period of budding, blossoming and fruit-bearing the sins of Jacob are to be purged, and the Hebrew word translated as “purged” is atoned for.

ઇશાયા જણાવે છે કે ઇઝરાયેલ અંકુરિત થાય છે, પુષ્પિત થાય છે અને સમગ્ર પૃથ્વીને ફળથી પરિપૂર્ણ કરે છે. અંકુરિત થવું, પુષ્પિત થવું અને ફળ ધારણ કરવાના આ ત્રણ તબક્કાઓ વરસાદથી સિદ્ધ થાય છે, અને ઇશાયા અનુસાર “કઠોર પવન” શાંત થાય ત્યારે છેલ્લો વરસાદ આવે છે. તે આગળ જણાવે છે કે અંકુરિત થવા, પુષ્પિત થવા અને ફળ ધારણ કરવાની આ અવધિ દરમિયાન યાકૂબના પાપો શુદ્ધ કરવામાં આવશે, અને “purged” તરીકે અનુવાદિત થયેલો હિબ્રુ શબ્દનો અર્થ પ્રાયશ્ચિત્ત કરવામાં આવેલ એવો થાય છે.

In measure, when it shooteth forth, thou wilt debate with it: he stayeth his rough wind in the day of the east wind. By this therefore shall the iniquity of Jacob be purged; and this is all the fruit to take away his sin; when he maketh all the stones of the altar as chalkstones that are beaten in sunder, the groves and images shall not stand up. Isaiah 27:8, 9.

În măsură, când va odrăsli, te vei certa cu ea; El Își oprește vântul aspru în ziua vântului de răsărit. De aceea, prin aceasta va fi ispășită nelegiuirea lui Iacov; și acesta este tot rodul înlăturării păcatului său: când va face toate pietrele altarului ca pietrele de var sfărâmate, dumbrăvile sacre și chipurile cioplite nu vor mai sta în picioare. Isaia 27:8, 9.

When the four winds (his rough wind) of strife are restrained, the sealing of the one hundred and forty-four thousand begins, and the wise and wicked of Adventism are ultimately separated, and all of this is accomplished in the “day of the east wind.” The sealing time began with a sprinkling at 9/11 and it ends with a full outpouring at the Sunday law when the earth is then filled with fruit. The sealing time is a progressive purification and purging in agreement with Malachi three. But in the seventeen-year period represented by the beginning and ending dates of Ezekiel twenty-nine, the conquering of the sixth kingdom of Bible prophecy occurs as represented by Jerusalem, a symbol of the horn of Protestantism—the church—and Tyre, a symbol of the horn of Republicanism—the state. Just after the end of the thirteen-year siege of Tyre, the conquering of the seventh kingdom of ten kings represented by Egypt takes place. The three conquerings of Jerusalem, Tyre and Egypt occur when “the horn of the house of Israel” buds forth and is given an opening of the mouth.

Iyo imiyaga ine (umuyaga wiwe ukaze) y’indyane izibiwe, ugushirwako ikidodo kw’abantu ibihumbi ijana na mirongo ine na bine gutangura, abanyabwenge n’abanyakibi bo mu Badiventisiti na bo bagatandukanywa amaherezo, kandi ivyo vyose bikarangurwa ku “musi w’umuyaga wo mu buseruko.” Igihe co gushirwako ikidodo catanguranye n’ukumijagirwa ku wa 9/11, kikazorangirana n’ugusukwa kwuzuye mu gihe c’itegeko ry’umusi w’Imana, aho isi ica yuzuzwa ivyamwa. Igihe co gushirwako ikidodo ni igihe c’ugutyororwa n’uguhumanurwa bigenda biraba intambwe ku yindi, nk’uko biri muri Malaki igice ca gatatu. Ariko mu kiringo c’imyaka cumi n’indwi cerekanwa n’amatariki y’intango n’ay’iherezo avugwa muri Ezekiyeli igice ca mirongo ibiri n’icenda, haba ukwigarurirwa kw’ubwami bugira gatandatu buvugwa mu buhanuzi bwa Bibiliya, nk’uko kwerekanwa na Yerusalemu, ikigereranyo c’ihembe ry’Ubuporotesitanti—ishengero—na Tiro, ikigereranyo c’ihembe ry’intwaro ya republika—Reta. Ugusugerezwa kwa Tiro kw’imyaka cumi n’itatu kukimara kurangira, haca haba ukwigarurirwa kw’ubwami bugira indwi bw’abami cumi, bugereranywa na Misiri. Ivyo bikorwa bitatu vyo kwigarurira Yerusalemu, Tiro na Misiri biba igihe “ihembe ry’inzu ya Isirayeli” rishibuka kandi rikugururirwa akanwa.

The dumbness of both the priest Ezekiel and the priest Zacharias ends at the Sunday law, when the United States and Balaam’s ass both speak. The Lord gives the house of Israel the “opening of the mouth” at the Sunday law. Jacob’s sins have then been purged and his name is changed to the house of Israel. The message they proclaim is represented by the third witness of prophetic dumbness represented by Daniel, who is then given the message of Daniel chapter eleven, which is also the vision of Habakkuk that then ‘speaks and does not lie.’ Ezekiel, Zacharias and Daniel align with the proclamation of the loud cry of the third angel, as does Jeremiah in chapter fifteen where he is promised to be God’s mouth if he would rebound from the first disappointment.

Uburagi bw’umuherezi Ezekiyeli n’ubw’umuherezi Zekariya burangira igihe hashirwaho itegeko ryo ku musi wa mbere w’indwi, igihe Leta Zunze Ubumwe za Amerika n’indogobwa ya Balamu vyompi bivuga. Umwami aha inzu ya Isirayeli “ukwugururwa kw’akanwa” igihe hashirwaho itegeko ryo ku musi wa mbere w’indwi. Ico gihe ivyaha vya Yakobo biba bimaze guhanagurwa, kandi izina ryiwe rigahindurwa rikaba inzu ya Isirayeli. Ubutumwa batangaza bushushanywa n’icabona ca gatatu c’uburagi bwa gihanuzi, na co gishushanywa na Daniyeli, ari na we ico gihe ahabwa ubutumwa bwo muri Daniyeli igice ca cumi na rimwe, bukaba kandi ari ryo yerekwa rya Habakuki ico gihe ‘rivuga kandi ntiribesha.’ Ezekiyeli, Zekariya na Daniyeli bahuzwa n’itangazwa ry’ijwi rirenga ry’umumarayika wa gatatu, nk’uko biri no kuri Yeremiya mu gice ca cumi na gatanu, aho asezeranirwa ko azoba akanwa k’Imana aramutse asubiranye inkomezi inyuma y’ugucika intege kwa mbere.

Why is my pain perpetual, and my wound incurable, which refuseth to be healed? wilt thou be altogether unto me as a liar, and as waters that fail? Therefore thus saith the Lord, If thou return, then will I bring thee again, and thou shalt stand before me: and if thou take forth the precious from the vile, thou shalt be as my mouth: let them return unto thee; but return not thou unto them. Jeremiah 15:18, 19.

Kwa nini maumivu yangu ni ya daima, na jeraha langu halitibiki, likikataa kuponywa? Je, wewe utakuwa kwangu kabisa kama mwongo, na kama maji yadanganyayo? Kwa hiyo Bwana asema hivi, Ukirudi, ndipo nitakurudisha tena, nawe utasimama mbele zangu; na kama ukitenga kilicho cha thamani na kilicho duni, utakuwa kama kinywa changu; wao watakurudia wewe; lakini usiwarudie wewe. Yeremia 15:18, 19.

Jesus illustrates the end with the beginning and at 9/11 the sprinkling brought forth buds and the plant of Jacob began to grow, and ultimately when the iniquity of Jacob is purged, the house of Israel will speak. The budding out at 9/11 that was accomplished by the rain is typifying a budding out at the end of the sealing time, when the “horn” of the house of Israel buds out, right where the horns of apostate Protestantism and Republicanism are overcome by Nebuchadnezzar.

Իսուսը վերջը նկարագրում է սկզբով, և 9/11-ին սրսկումը բողբոջներ արձակեց, և Հակոբի բույսը սկսեց աճել, իսկ վերջապես, երբ Հակոբի անօրենությունը քավվի, Իսրայելի տունը պիտի խոսի։ 9/11-ին անձրևի միջոցով կատարված բողբոջելը նախատիպում է կնքման ժամանակի վերջում տեղի ունենալիք բողբոջելը, երբ Իսրայելի տան «եղջյուրը» բողբոջում է հենց այնտեղ, որտեղ ուխտազանց բողոքականության և հանրապետականության եղջյուրները հաղթահարվում են Նաբուգոդոնոսորի կողմից։

At that point the false horn of Protestantism is contrasted with the true horn of Protestantism as typified by Aaron’s rod that budded in distinction to the other rods of the tribes of Israel. The two dates in chapter twenty-nine of Ezekiel identify the history of the lifting up of the ensign of the one hundred and forty-four thousand at the soon-coming Sunday law.

Aho ni ho herekanwa itandukaniro riri hagati y’ihembe ry’ikinyoma ry’Ubuporotesitanti n’ihembe ry’ukuri ry’Ubuporotesitanti, irya nyuma rikaba ryashushanyijwe n’inkoni ya Aroni yashuritse, bikayitandukanya n’izindi nkoni z’imiryango ya Isirayeli. Amagenekerezo abiri avugwa mu kigabane ca mirongo ibiri n’icenda ca Ezekiyeli agaragaza amateka y’ukuduzwa kw’ibendera ry’abantu ibihumbi ijana na mirongo ine na bine, igihe hazoshirwaho itegeko ry’umusi w’iyinga ryimirije kuza.

The process of the budding, blooming and filling the earth with fruit began at the sprinkling of the latter rain on 9/11, just as the Pentecostal season began with Christ breathing a few drops upon His disciples that led to Pentecost when the full outpouring took place. The budding of 9/11 at the beginning of the purging of Jacob (the supplanter), which is the sealing time, typified the budding of the house of Israel (the overcomer) at the Sunday law. The budding at the end is marking a distinction between the former covenant people and the one hundred and forty-four thousand, just as the outpouring of fire on Mount Carmel made a distinction between the prophet Elijah and the prophets of Baal. The distinction is represented by a class who are prophetically ashamed for a counterfeit peace and safety message, and the other class are prophetically joyful, and they will never be ashamed.

Igikorwa co gushibuka, gushurika no kwuzuza isi ivyamwa catanguye igihe imvura y'impeshi yamijagirwa ku wa 9/11, nk'uko nyene igihe ca Pentekote catanguye igihe Kristo yahuhira amama makeyi ku bigishwa biwe, ivyo bikaba vyashikanye kuri Pentekote, igihe habaye ugusukwa kwuzuye. Ugushibuka kwo ku wa 9/11 mu ntango y'ugutyororwa kwa Yakobo (uwunyaga ikibanza c'uwundi), ari co gihe co kudomwako ikimenyetso, kwari igishushanyo c'ugushibuka kw'inzu ya Isirayeli (uwunesha) mu gihe c'itegeko ry'umusi w'Imana. Ugushibuka kuba kw'iherezo kuriko kuragaragaza itandukaniro hagati y'abahoze ari abantu b'isezerano n'abantu ibihumbi ijana na mirongo ine na bine, nk'uko nyene ugusukwa kw'umuriro ku musozi Karumeli kwerekanye itandukaniro hagati y'umuhanuzi Eliya n'abahanuzi ba Bayali. Iryo tandukaniro rigaragazwa n'umugwi w'abantu ubuhanuzi bwerekana ko baterwa isoni kubera ubutumwa bw'uruhendo bw'amahoro n'umutekano, uwundi mugwi na wo ubuhanuzi bukawerekana nk'uwunezerewe, kandi abawugize ntibazokwigera bakorwa n'isoni.

The Six Dates of Egypt

Cele Șase Perioade ale Egiptului

Ezekiel identifies four other dates associated with Egypt, and two of those dates mark the eleventh year, and the other two dates mark the twelfth year of the captivity.

Ezekiyeli arerekana ayandi matariki ane ajanye na Misiri, abiri muri ayo matariki akaba ari ayo mu mwaka w’icumi n’umwe w’ubunyagano, ayandi abiri na yo akaba ari ayo mu mwaka w’icumi na kabiri w’ubwo bunyagano.

The Siege of the Eleventh Year

Asediul celui de-al unsprezecelea an

And it came to pass in the eleventh year, in the first month, in the seventh day of the month, that the word of the Lord came unto me, saying, Son of man, I have broken the arm of Pharaoh king of Egypt; and, lo, it shall not be bound up to be healed, to put a roller to bind it, to make it strong to hold the sword. Ezekiel 30:20, 21.

Și a fost în anul al unsprezecelea, în luna întâi, în ziua a șaptea a lunii, căci cuvântul Domnului a venit la mine, zicând: Fiul omului, am frânt brațul lui Faraon, împăratul Egiptului; și, iată, nu va fi legat ca să fie vindecat, nici nu i se va pune un bandaj ca să-l lege, ca să-l facă tare spre a ține sabia. Ezechiel 30:20, 21.

And it came to pass in the eleventh year, in the third month, in the first day of the month, that the word of the Lord came unto me, saying, Son of man, speak unto Pharaoh king of Egypt, and to his multitude; Whom art thou like in thy greatness? Ezekiel 31:1, 2.

Și s-a întâmplat în anul al unsprezecelea, în luna a treia, în ziua întâi a lunii, că Cuvântul Domnului a venit la mine, zicând: Fiul omului, vorbește lui Faraon, împăratul Egiptului, și mulțimii lui: Cu cine te asemeni tu în măreția ta? Ezechiel 31:1, 2.

In the eleventh year of the captivity, Egypt and Pharaoh’s arms are broken, and Babylon’s arms are strengthened in chapter thirty. In the eleventh year in chapter thirty-one, the fall of Egypt and its impact upon the world are identified.

Mu mwaka ugira cumi n’umwe w’ubunyagano, mu kigabane ca mirongo itatu, amaboko ya Egiputa n’aya Farawo aravunwa, aya Babuloni na yo agakomezwa. Mu mwaka ugira cumi n’umwe, mu kigabane ca mirongo itatu na kimwe, harerekanwa isenyuka rya Egiputa n’ingaruka rigira kw’isi.

The Twelfth Year & Jerusalem’s Fall

Al Doisprezecelea An și Căderea Ierusalimului

The two dates in the twelfth year are located in Ezekiel thirty-two.

Cele două date din al doisprezecelea an se află în Ezechiel treizeci și doi.

And it came to pass in the twelfth year, in the twelfth month, in the first day of the month, that the word of the Lord came unto me, saying, Son of man, take up a lamentation for Pharaoh king of Egypt, and say unto him, Thou art like a young lion of the nations, and thou art as a whale in the seas: and thou camest forth with thy rivers, and troubledst the waters with thy feet, and fouledst their rivers. Thus saith the Lord God; I will therefore spread out my net over thee with a company of many people; and they shall bring thee up in my net. Ezekiel 32:1–3.

Și a fost în anul al doisprezecelea, în luna a douăsprezecea, în ziua întâi a lunii, că cuvântul Domnului a venit la mine, zicând: Fiul omului, înalță o tânguire pentru Faraon, împăratul Egiptului, și spune-i: Tu ești ca un pui de leu al neamurilor și ești ca o balenă în mări; și ai ieșit cu râurile tale și ai tulburat apele cu picioarele tale și le-ai mâlit râurile. Așa zice Domnul Dumnezeu: De aceea Îmi voi întinde mreaja peste tine cu o adunare de multe popoare; și te vor scoate în mreaja Mea. Ezechiel 32:1–3.

It came to pass also in the twelfth year, in the fifteenth day of the month, that the word of the Lord came unto me, saying, Son of man, wail for the multitude of Egypt, and cast them down, even her, and the daughters of the famous nations, unto the nether parts of the earth, with them that go down into the pit. Ezekiel 32:17, 18.

A mai fost aşa: în al doisprezecelea an, în ziua a cincisprezecea a lunii, cuvântul Domnului a venit la mine, zicând: „Fiul omului, boceşte pentru mulţimea Egiptului şi aruncă-i în jos, pe ea şi pe fiicele neamurilor vestite, în părţile cele mai de jos ale pământului, împreună cu cei ce se coboară în groapă.” Ezechiel 32:17, 18.

Pharaoh and His Multitude

Faraonul și mulțimea lui

In chapter thirty-one’s pronouncement upon Egypt, the final verses state:

În rostirea împotriva Egiptului din capitolul treizeci și unu, versetele finale afirmă:

I made the nations to shake at the sound of his fall, when I cast him down to hell with them that descend into the pit: and all the trees of Eden, the choice and best of Lebanon, all that drink water, shall be comforted in the nether parts of the earth. They also went down into hell with him unto them that be slain with the sword; and they that were his arm, that dwelt under his shadow in the midst of the heathen. To whom art thou thus like in glory and in greatness among the trees of Eden? yet shalt thou be brought down with the trees of Eden unto the nether parts of the earth: thou shalt lie in the midst of the uncircumcised with them that be slain by the sword. This is Pharaoh and all his multitude, saith the Lord God. Ezekiel 31:16–18.

Am făcut să se cutremure neamurile la vuietul căderii lui, când l-am aruncat în iad împreună cu cei ce se coboară în groapă; și toți copacii Edenului, cei aleși și cei mai buni ai Libanului, toți cei ce beau ape, se vor mângâia în adâncurile pământului. Și ei s-au coborât în iad împreună cu el, la cei uciși de sabie; și cei ce erau brațul lui, care locuiau sub umbra lui în mijlocul neamurilor. Cu cine ești tu astfel asemenea în slavă și în măreție între copacii Edenului? Totuși vei fi coborât împreună cu copacii Edenului în adâncurile pământului; vei zăcea în mijlocul celor netăiați împrejur, împreună cu cei uciși de sabie. Acesta este Faraon și toată mulțimea lui, zice Domnul Dumnezeu. Ezechiel 31:16–18.

In chapter thirty-two’s pronouncement upon Egypt, the final verses repeat and enlarge upon chapter thirty-one and include a parallel ending statement.

Mu majambo yo gucira urubanza Misiri ari mu kigabane ca mirongo itatu na kabiri, imirongo ya nyuma irasubiramwo ibivugwa mu kigabane ca mirongo itatu na rimwe ikongera ikabishikiriza mu buryo burushirije kuba burambuye, kandi irimwo amajambo yo gusozera asa n’ayo muri ico kigabane.

For I have caused my terror in the land of the living: and he shall be laid in the midst of the uncircumcised with them that are slain with the sword, even Pharaoh and all his multitude, saith the Lord God. Ezekiel 32:32.

Căci Eu am răspândit groaza Mea în țara celor vii; și el va fi culcat în mijlocul celor netăiați împrejur, împreună cu cei uciși de sabie, chiar Faraon și toată mulțimea lui, zice Domnul Dumnezeu. Ezechiel 32:32.

The Seventeen years of Chapter Twenty-nine

Cei șaptesprezece ani ai Capitolului douăzeci și nouă

The dates located in the seventeen-year period represented in chapter twenty-nine identify Nebuchadnezzar conquering Egypt, and a forty-year period of desolation of Egypt. Forty represents a wilderness, typifying the thousand years that the earth is desolate.

Datele cuprinse în perioada de șaptesprezece ani reprezentată în capitolul douăzeci și nouă indică cucerirea Egiptului de către Nebucadnețar și o perioadă de patruzeci de ani de pustiire a Egiptului. Patruzeci reprezintă un pustiu, prefigurând cei o mie de ani în care pământul este pustiu.

I beheld the earth, and, lo, it was without form, and void; and the heavens, and they had no light. I beheld the mountains, and, lo, they trembled, and all the hills moved lightly. I beheld, and, lo, there was no man, and all the birds of the heavens were fled. I beheld, and, lo, the fruitful place was a wilderness, and all the cities thereof were broken down at the presence of the Lord, and by his fierce anger. For thus hath the Lord said, The whole land shall be desolate; yet will I not make a full end. Jeremiah 4:23–27.

Am privit pământul și, iată, era pustiu și gol; și cerurile, și nu aveau lumină. Am privit munții și, iată, tremurau, și toate dealurile se clătinau ușor. Am privit și, iată, nu era niciun om, și toate păsările cerurilor fugiseră. Am privit și, iată, locul cel roditor era o pustie, și toate cetățile lui erau dărâmate înaintea Domnului și de mânia Lui aprinsă. Căci așa a zis Domnul: „Toată țara va fi pustiită; totuși nu îi voi face un sfârșit deplin.” Ieremia 4:23–27.

At the end of Ezekiel twenty-nine’s forty years of the desolation of Egypt, the final resurrection of the wicked and their ultimate destruction are set forth.

Ku mpera y'imyaka mirongo ine Egiputa imara ari umusaka ivugwa muri Ezekiyeli igice ca mirongo ibiri n'icenda, herekanwa izuka rya nyuma ry'abanyakibi n'ugutikizwa kwabo burundu.

Fear, and the pit, and the snare, are upon thee, O inhabitant of the earth. And it shall come to pass, that he who fleeth from the noise of the fear shall fall into the pit; and he that cometh up out of the midst of the pit shall be taken in the snare: for the windows from on high are open, and the foundations of the earth do shake. The earth is utterly broken down, the earth is clean dissolved, the earth is moved exceedingly. The earth shall reel to and fro like a drunkard, and shall be removed like a cottage; and the transgression thereof shall be heavy upon it; and it shall fall, and not rise again. And it shall come to pass in that day, that the Lord shall punish the host of the high ones that are on high, and the kings of the earth upon the earth. And they shall be gathered together, as prisoners are gathered in the pit, and shall be shut up in the prison, and after many days shall they be visited. Isaiah 24:17–22.

Frica, groapa și lațul sunt asupra ta, locuitor al pământului. Și se va întâmpla că cel ce fuge de vuietul fricii va cădea în groapă; și cel ce se ridică din mijlocul gropii va fi prins în laț; căci ferestrele de sus sunt deschise și temeliile pământului se clatină. Pământul este zdrobit de tot, pământul este cu desăvârșire sfărâmat, pământul este zguduit nespus de mult. Pământul se va clătina încoace și încolo ca un om beat și va fi mutat ca o colibă; și nelegiuirea lui va apăsa greu asupra lui; și va cădea și nu se va mai ridica. Și se va întâmpla în ziua aceea că Domnul va pedepsi oștirea celor de sus care sunt sus și pe împărații pământului de pe pământ. Și vor fi adunați laolaltă, cum sunt adunați prizonierii în groapă, și vor fi închiși în temniță, iar după multe zile vor fi cercetați. Isaia 24:17–22.

The message of Ezekiel that is brought together by the six dates associated with Egypt is identifying the earthly dragon power’s ultimate destruction, which begins at the soon-coming Sunday law and continues on through to the final destruction of the wicked Egyptians at the end of the millennium.

Ubutumwa bwa Ezekiyeli buhurizwa hamwe n’amatariki atandatu ajanye na Egiputa burerekana ugutikizwa kw’iherezo kw’ububasha bw’igisato co kw’isi, gutangurana n’itegeko ryo ku w’Imana ryimirije gushirwaho, kukabandanya gushika ku gutikizwa kwa nyuma kw’Abanyegiputa b’abanyakibi ku mpera y’ikiringo c’imyaka igihumbi.

In the prophetic testimony the beast and the false prophet reach their end at the lake of fire, which represents the Second Coming of Christ, but the dragon power’s lake of fire destruction is at the end of the millennium.

În mărturia profetică, fiara și prorocul mincinos își găsesc sfârșitul în iazul de foc, care reprezintă a Doua Venire a lui Hristos, însă nimicirea în iazul de foc a puterii balaurului are loc la sfârșitul mileniului.

And the beast was taken, and with him the false prophet that wrought miracles before him, with which he deceived them that had received the mark of the beast, and them that worshipped his image. These both were cast alive into a lake of fire burning with brimstone. And the remnant were slain with the sword of him that sat upon the horse, which sword proceeded out of his mouth: and all the fowls were filled with their flesh. Revelation 19:20, 21.

Și fiara a fost prinsă, și împreună cu ea prorocul mincinos, care făcuse înaintea ei semnele prin care i-a amăgit pe cei ce primiseră semnul fiarei și pe cei ce se închinau icoanei ei. Amândoi au fost aruncați de vii în iazul de foc care arde cu pucioasă. Iar ceilalți au fost uciși cu sabia Celui ce ședea pe cal, sabie care ieșea din gura Lui; și toate păsările s-au săturat din carnea lor. Apocalipsa 19:20, 21.

The beast and false prophet end prophetically at the second return of Christ, but the dragon meets his fate one thousand years later at the third return of Christ.

Fiara și profetul mincinos își află sfârșitul, în mod profetic, la a doua venire a lui Hristos, însă balaurul își întâlnește soarta o mie de ani mai târziu, la a treia venire a lui Hristos.

And I saw an angel come down from heaven, having the key of the bottomless pit and a great chain in his hand. And he laid hold on the dragon, that old serpent, which is the Devil, and Satan, and bound him a thousand years, And cast him into the bottomless pit, and shut him up, and set a seal upon him, that he should deceive the nations no more, till the thousand years should be fulfilled: and after that he must be loosed a little season. Revelation 20:1–3.

Ati am văzut un înger coborându-se din cer, având cheia Adâncului și un lanț mare în mâna lui. El a pus mâna pe balaur, pe șarpele cel vechi, care este Diavolul și Satana, și l-a legat pentru o mie de ani. L-a aruncat în Adânc, l-a închis acolo și a pus o pecete peste el, ca să nu mai înșele neamurile până se vor împlini cei o mie de ani; iar după aceea trebuie să fie dezlegat pentru puțină vreme. Apocalipsa 20:1–3.

The Eleventh and Twelfth Years

Al Unsprezecelea și al Doisprezecelea An

The ‘seventeen’-year period set forth in Ezekiel twenty-nine’s two dates began in the tenth year of the captivity and ended in the twenty-seventh year. The messages of chapters thirty and thirty-one were set forth in the eleventh year, and the two dates set forth in chapter thirty-two were given in the twelfth year of the captivity. The seventeen-year period that began in the tenth year, roughly at the beginning of the siege of Jerusalem, was followed by the two Egyptian messages of the eleventh year set forth in chapters thirty and thirty-one. Together the two messages of the eleventh year represent a message just prior to the Sunday law. The other two Egyptian messages of the twelfth year occurred at or shortly after the destruction of Jerusalem in 586 BC.

Ikiringo c’imyaka ‘cumi n’indwi’ kigaragazwa n’amatariki abiri avugwa mu gice ca mirongo ibiri n’icenda c’igitabu ca Ezekiyeli catanguye mu mwaka ugira cumi w’ubunyagano, kirangira mu mwaka ugira mirongo ibiri n’indwi. Ubutumwa buri mu gice ca mirongo itatu no mu ca mirongo itatu na rimwe bwatanzwe mu mwaka ugira cumi n’umwe, amatariki abiri avugwa mu gice ca mirongo itatu na kabiri na yo atangwa mu mwaka ugira cumi n’ibiri w’ubunyagano. Ikiringo c’imyaka cumi n’indwi catanguye mu mwaka ugira cumi, nko mu ntango y’ugusugerezwa kwa Yerusalemu, cakwirikiwe n’ubutumwa bubiri bwerekeye Egiputa bwo mu mwaka ugira cumi n’umwe, buri mu gice ca mirongo itatu no mu ca mirongo itatu na rimwe. Ubwo butumwa bubiri bwo mu mwaka ugira cumi n’umwe, bufatiwe hamwe, bushushanya ubutumwa bwo mu gihe kibanziriza gatoyi itegeko ry’umusi w’iyinga. Ubundi butumwa bubiri bwerekeye Egiputa bwo mu mwaka ugira cumi n’ibiri bwatanzwe igihe Yerusalemu yasenyurwa mu mwaka wa 586 imbere ya Kristo, canke inyuma gatoyi y’aho.

The message of Christ’s coming is proclaimed as part of the Midnight Cry message that changes to the loud cry message at the Sunday law. Two messages of Egypt are proclaimed before the Sunday law and two messages of Egypt are proclaimed at or just after the Sunday law. The doubling of the messages that are given in the same year, during the siege that culminates at the destruction of Jerusalem and the other two messages at the Sunday law, typifies the second angel’s message, where there is always a doubling.

Ubutumwa bw’ukuza kwa Kristo buratangazwa nk’igice c’ubutumwa bw’Akamo ko mu Gicugu, buhinduka ubutumwa bw’akamo gakomeye igihe hashirwaho itegeko ry’umusi wa mbere w’indwi. Ubutumwa bubiri bwa Egiputa buratangazwa imbere y’ishirwaho ry’itegeko ry’umusi wa mbere w’indwi, ubundi butumwa bubiri bwa Egiputa na bwo bugatangazwa igihe iryo tegeko rishirwaho canke inyuma gatoyi y’aho. Ugukuba kabiri kw’ubutumwa butangwa mu mwaka umwe, mu gihe c’ukugotwa kurangirana n’isangangurwa rya Yerusalemu, hamwe n’ubundi butumwa bubiri butangwa igihe hashirwaho itegeko ry’umusi wa mbere w’indwi, ni ikigereranyo c’ubutumwa bw’umumarayika wa kabiri, aho hama habaho ugukuba kabiri.

A second message is always followed by the third message.

Un al doilea mesaj este întotdeauna urmat de al treilea mesaj.

“By pen and voice we are to sound the proclamation, showing their order, and the application of the prophecies that bring us to the third angel’s message. There cannot be a third without the first and second. These messages we are to give to the world in publications, in discourses, showing in the line of prophetic history the things that have been and the things that will be.” Selected Messages, book 2, 104, 105.

„Prin condei și prin glas trebuie să facem să răsune proclamarea, arătând ordinea lor și aplicarea profețiilor care ne aduc la solia celui de-al treilea înger. Nu poate exista o a treia fără prima și a doua. Aceste solii trebuie să le dăm lumii prin publicații, prin cuvântări, arătând, pe linia istoriei profetice, lucrurile care au fost și lucrurile care vor fi.” Selected Messages, cartea 2, 104, 105.

At the third message the door of probation is closed. Probation closes for the United States at the Sunday law and probation closes for the world when Michael stands up. Both closed doors represent a third message that is always preceded by the second message that is always a twofold message.

Mu gihe c’ubutumwa bwa gatatu, urugi rw’igihe c’imbabazi rurugarwa. Igihe c’imbabazi kuri Reta Zunze Ubumwe za Amerika kirarangira igihe hashizweho itegeko ry’umusi w’Imana, kandi igihe c’imbabazi ku isi kirarangira igihe Mikayeli ahagurutse. Izo nzugi zompi zugaye zigereranya ubutumwa bwa gatatu, bwama bubanzirizwa n’ubutumwa bwa kabiri, na bwo bukaba bwama ari ubutumwa bugizwe n’imice ibiri.

The empowerment of the second angel is accomplished when it is joined by the message of the Midnight Cry. The two messages pronounced upon mankind, as represented by Ezekiel’s pronouncements upon Egypt in chapters thirty and thirty-one, identify when the message of the Midnight Cry joins the second angel, and the two messages of chapter thirty-two are identifying the empowerment of the third angel in the loud cry.

Uguhabwa ubushobozi kw’umumarayika wa kabiri kuranguka igihe ubutumwa bw’Akamo ko mu Gicugu bwifatanya na we. Ubutumwa bubiri bwatangajwe ku bantu, nk’uko bushushanywa n’ivyo Ezekiyeli yatangaje kuri Egiputa mu gice ca mirongo itatu n’ica mirongo itatu na rimwe, bwerekana igihe ubutumwa bw’Akamo ko mu Gicugu bwifatanya n’umumarayika wa kabiri, kandi ubutumwa bubiri bwo mu gice ca mirongo itatu na kabiri bwerekana uguhabwa ubushobozi kw’umumarayika wa gatatu mu kamo gakomeye.

Ezekiel’s wheels of the complex interplay of human events identify the last warning for mankind, which is the third angel’s warning, and the third angel is made up of the first and second angels’ warnings. The Midnight Cry before the Sunday law and the loud cry after the Sunday law are represented by Ezekiel’s four dates that fall within the ‘seventeen’ years of chapter twenty-nine’s alpha and omega dates that align with the hidden history of Daniel eleven verse forty, as represented in verses eleven through sixteen of the same chapter.

Inziga za Ezekiyeli, zigereranya urusobangane rw’ibintu biba mu bantu, zerekana imburi ya nyuma igenewe abantu bose, ari yo mburi y’umumarayika wa gatatu, kandi umumarayika wa gatatu agizwe n’imburi z’umumarayika wa mbere n’iz’umumarayika wa kabiri. Akamo ko mu Gicugu kaba imbere y’itegeko ry’umusi w’iyinga n’akamo gakomeye kaba inyuma y’itegeko ry’umusi w’iyinga bigereranywa n’amatariki ane yo mu gitabu ca Ezekiyeli ari mu myaka ‘cumi n’indwi’ iri hagati y’amatariki ya alufa na omega yo mu kigabane ca mirongo ibiri n’icenda, ayo matariki akaba ahuye n’amateka ahishijwe yo muri Daniyeli ikigabane ca cumi na rimwe umurongo wa mirongo ine, nk’uko ayo mateka agereranywa mu mirongo ya cumi na rimwe gushika ku wa cumi na gatandatu y’ico kigabane nyene.

In Daniel chapter ten, Daniel, as with Ezekiel, is made dumb. Daniel’s dumbness is brought about in the middle of three touches; the first and third touches came from the angel Gabriel and the middle touch was the touch of Christ. Daniel, as with Peter between Caesarea-Philippi and the cross, is in the middle. In the middle Peter saw the glorified Christ, as did Daniel in chapter ten. The middle of the three angels is the second message, which is a combination of two messages.

În capitolul zece din Daniel, Daniel, asemenea lui Ezechiel, este făcut mut. Muțenia lui Daniel este adusă la mijlocul a trei atingeri; prima și a treia atingere au venit de la îngerul Gabriel, iar atingerea din mijloc a fost atingerea lui Hristos. Daniel, asemenea lui Petru între Cezareea-Filipi și cruce, se află la mijloc. La mijloc, Petru L-a văzut pe Hristos cel proslăvit, așa cum L-a văzut și Daniel în capitolul zece. Mijlocul celor trei îngeri este a doua solie, care este o combinație a două solii.

5th Day of the 4th Month & 1844

A 5-a Zi a Lunii a 4-a & 1844

In Ezekiel chapter one, verses one and two, Ezekiel is at the fifth day of the fourth month, which aligns with the middle of the seventh month movement in 1844. Ezekiel is midway between April 19 and October 22, 1844, just as was Samuel Snow, the messenger of the Midnight Cry in 1844, when he presented his first clear view of the message in Boston, 93 days after April 19 and 93 days before the door closed on October 22, 1844. Samuel Snow was in Boston on July 21, 1844, midway in the seventh month movement, unaware that he was prophetically standing with Peter at the Mount of Transfiguration, Ezekiel in the thirtieth year of the seventeenth Jubilee cycle and Daniel’s second touch during the looking glass vision of chapter ten.

Muri Ezekiyeli ikigabane ca mbere, umurongo wa mbere n’uwa kabiri, Ezekiyeli ari ku musi ugira gatanu w’ukwezi kwa kane, ivyo bikaba bihuye n’igihe co hagati mu muhari w’ukwezi kw’indwi wo mu 1844. Ezekiyeli ari hagati na hagati y’itariki ya 19 Ndamukiza n’iya 22 Gitugutu 1844, nk’uko vyari biri no kuri Samuel Snow, intumwa y’Akamo ko mu Gicugu mu 1844, igihe yashikiriza i Boston insobanuro yiwe ya mbere itomoye y’ubwo butumwa, haciye imisi 93 kuva ku wa 19 Ndamukiza kandi hasigaye imisi 93 ngo urugi rwugarwe ku wa 22 Gitugutu 1844. Samuel Snow yari i Boston ku wa 21 Mukakaro 1844, hagati na hagati mu muhari w’ukwezi kw’indwi, atazi ko mu buryo bw’ubuhanuzi yari ahagararanye na Petero ku Musozi wo Guhinduka Ukundi, na Ezekiyeli mu mwaka ugira mirongo itatu w’ikiringo ca Yubile kigira cumi n’indwi, be na Daniyeli igihe yakorwako ubwa kabiri mu iyerekwa ry’icirore ryo mu kigabane ca cumi.

Tyre

Tir

Before we return to the dating of Ezekiel’s six references of Jerusalem, we should first identify the one date that was proclaimed against Tyre.

Înainte de a reveni la datarea celor șase referiri ale lui Ezechiel la Ierusalim, ar trebui mai întâi să identificăm singura dată care a fost proclamată împotriva Tirului.

And it came to pass in the eleventh year, in the first day of the month, that the word of the Lord came unto me, saying, Son of man, because that Tyrus hath said against Jerusalem, Aha, she is broken that was the gates of the people: she is turned unto me: I shall be replenished, now she is laid waste: Therefore thus saith the Lord God; Behold, I am against thee, O Tyrus, and will cause many nations to come up against thee, as the sea causeth his waves to come up. And they shall destroy the walls of Tyrus, and break down her towers: I will also scrape her dust from her, and make her like the top of a rock. It shall be a place for the spreading of nets in the midst of the sea: for I have spoken it, saith the Lord God: and it shall become a spoil to the nations. And her daughters which are in the field shall be slain by the sword; and they shall know that I am the Lord. For thus saith the Lord God; Behold, I will bring upon Tyrus Nebuchadrezzar king of Babylon, a king of kings, from the north, with horses, and with chariots, and with horsemen, and companies, and much people.

Și a fost în anul al unsprezecelea, în ziua întâi a lunii, că cuvântul Domnului a venit la mine, zicând: Fiul omului, pentru că Tirul a zis împotriva Ierusalimului: Aha, s-a sfărâmat aceea care era porțile popoarelor; s-a întors spre mine; mă voi îmbogăți, acum că ea este pustiită. De aceea, așa zice Domnul Dumnezeu: Iată, sunt împotriva ta, o, Tirule, și voi face să se ridice împotriva ta multe neamuri, așa cum marea își face valurile să se ridice. Ele vor nimici zidurile Tirului și îi vor dărâma turnurile; îi voi răzui și țărâna de pe ea și o voi face ca vârful unei stânci. Va fi un loc pentru întinderea mrejelor în mijlocul mării, căci Eu am vorbit, zice Domnul Dumnezeu; și va ajunge pradă neamurilor. Și fiicele ei care sunt în câmp vor fi ucise de sabie; și vor cunoaște că Eu sunt Domnul. Căci așa zice Domnul Dumnezeu: Iată, îl voi aduce asupra Tirului pe Nebucadnețar, împăratul Babilonului, un împărat al împăraților, de la miazănoapte, cu cai și cu care, și cu călăreți, și cu cete, și cu mult popor.

He shall slay with the sword thy daughters in the field: and he shall make a fort against thee, and cast a mount against thee, and lift up the buckler against thee. And he shall set engines of war against thy walls, and with his axes he shall break down thy towers. By reason of the abundance of his horses their dust shall cover thee: thy walls shall shake at the noise of the horsemen, and of the wheels, and of the chariots, when he shall enter into thy gates, as men enter into a city wherein is made a breach. With the hoofs of his horses shall he tread down all thy streets: he shall slay thy people by the sword, and thy strong garrisons shall go down to the ground. And they shall make a spoil of thy riches, and make a prey of thy merchandise: and they shall break down thy walls, and destroy thy pleasant houses: and they shall lay thy stones and thy timber and thy dust in the midst of the water. And I will cause the noise of thy songs to cease; and the sound of thy harps shall be no more heard. And I will make thee like the top of a rock: thou shalt be a place to spread nets upon; thou shalt be built no more: for I the Lord have spoken it, saith the Lord God.

El îți va ucide cu sabia fiicele din câmp; va ridica împotriva ta întărituri, va înălța un val de pământ împotriva ta și va ridica scutul împotriva ta. Va așeza mașini de război împotriva zidurilor tale și, cu securile sale, îți va dărâma turnurile. Din pricina mulțimii cailor lui, praful lor te va acoperi; zidurile tale se vor zgudui de vuietul călăreților, al roților și al carelor, când va intra pe porțile tale, cum intră oamenii într-o cetate în care s-a făcut o spărtură. Cu copitele cailor săi îți va călca toate ulițele; îți va ucide poporul cu sabia, iar stâlpii puterii tale vor cădea la pământ. Îți vor jefui bogățiile și îți vor prăda negustoria; îți vor dărâma zidurile și îți vor nimici casele plăcute; îți vor arunca pietrele, lemnul și praful în mijlocul apelor. Voi face să înceteze zgomotul cântecelor tale și sunetul harpelor tale nu se va mai auzi. Te voi face ca vârful unei stânci; vei fi un loc unde se întind mreje; nu vei mai fi zidită, căci Eu, Domnul, am vorbit, zice Domnul Dumnezeu.

Thus saith the Lord God to Tyrus; Shall not the isles shake at the sound of thy fall, when the wounded cry, when the slaughter is made in the midst of thee? Then all the princes of the sea shall come down from their thrones, and lay away their robes, and put off their broidered garments: they shall clothe themselves with trembling; they shall sit upon the ground, and shall tremble at every moment, and be astonished at thee. And they shall take up a lamentation for thee, and say to thee, How art thou destroyed, that wast inhabited of seafaring men, the renowned city, which wast strong in the sea, she and her inhabitants, which cause their terror to be on all that haunt it! Now shall the isles tremble in the day of thy fall; yea, the isles that are in the sea shall be troubled at thy departure. For thus saith the Lord God; When I shall make thee a desolate city, like the cities that are not inhabited; when I shall bring up the deep upon thee, and great waters shall cover thee; When I shall bring thee down with them that descend into the pit, with the people of old time, and shall set thee in the low parts of the earth, in places desolate of old, with them that go down to the pit, that thou be not inhabited; and I shall set glory in the land of the living; I will make thee a terror, and thou shalt be no more: though thou be sought for, yet shalt thou never be found again, saith the Lord God. Ezekiel 26:1–21.

Așa zice Domnul Dumnezeu către Tir: Oare nu se vor cutremura ostroavele la vuietul căderii tale, când răniții vor striga, când măcelul se va face în mijlocul tău? Atunci toți voievozii mării se vor coborî de pe scaunele lor de domnie, își vor lepăda mantalele și își vor scoate veșmintele lor brodate; se vor îmbrăca cu tremur, vor ședea pe pământ și vor tremura în fiecare clipă și se vor înspăimânta de tine. Și vor ridica pentru tine un cântec de jale și îți vor zice: Cum ai fost nimicită, tu, care erai locuită de oameni de mare, cetatea cea vestită, care erai puternică pe mare, ea și locuitorii ei, care răspândeau groaza lor peste toți cei ce o locuiau! Acum se vor cutremura ostroavele în ziua căderii tale; da, ostroavele care sunt în mare se vor tulbura la plecarea ta. Căci așa zice Domnul Dumnezeu: Când te voi face o cetate pustiită, ca cetățile care nu sunt locuite; când voi face să se ridice adâncul peste tine și apele cele mari te vor acoperi; când te voi coborî împreună cu cei ce se coboară în groapă, la poporul de odinioară, și te voi așeza în părțile cele mai de jos ale pământului, în locuri pustiite din vechime, împreună cu cei ce se coboară în groapă, ca să nu mai fii locuită; iar Eu voi pune slavă în țara celor vii; te voi face o pricină de groază și nu vei mai fi; și, deși vei fi căutată, nu vei mai fi găsită niciodată, zice Domnul Dumnezeu. Ezechiel 26:1–21.

The message of Tyre was proclaimed the year that Jerusalem was destroyed, and it represents the overthrow of the sixth kingdom of Bible prophecy at the soon-coming Sunday law. At the Sunday law, the United States (Tyre) prophetically rejoices because it has overthrown Jerusalem, which Sister White identifies as the Laodicean Seventh-day Adventist church, which Ezekiel calls the “gates of the people.” Tyre identifies that Jerusalem “was” the gates of the people in the past tense. A “gate” is a church prophetically.

Ubutumwa bwa Tiro bwatangajwe mu mwaka Yerusalemu yarimbuweho, kandi bugereranya ihirikwa ry’ubwami bwa gatandatu bwo mu buhanuzi bwa Bibiliya ku mategeko yo ku Cyumweru ari hafi kuza. Ku itegeko ryo ku Cyumweru, Leta Zunze Ubumwe za Amerika (Tiro) zishima mu buryo bw’ubuhanuzi kuko zahiritse Yerusalemu, uwo Mushiki wa White agaragaza ko ari Itorero ry’Abadiventisiti b’Umunsi wa Karindwi ry’i Lawodikiya, Ezekiyeli we akaryita “amarembo y’abantu.” Tiro igaragaza ko Yerusalemu “yari” amarembo y’abantu, mu mvugo y’igihe cyahise. “Irembo” mu buryo bw’ubuhanuzi ni itorero.

And he was afraid, and said, How dreadful is this place! this is none other but the house of God, and this is the gate of heaven. And Jacob rose up early in the morning, and took the stone that he had put for his pillows, and set it up for a pillar, and poured oil upon the top of it. And he called the name of that place Bethel: but the name of that city was called Luz at the first. Genesis 28:17–19.

Ши той се уплаши и каза: Колко страшно е това място! Това не е нищо друго освен дом Божий, и това е вратата небесна. И Яков стана рано сутринта, взе камъка, който бе сложил за възглавие, изправи го за стълб и изля масло върху върха му. И нарече името на онова място Ветил; а първоначално името на онзи град беше Луз. Битие 28:17–19.

The word “Bethel” means house of God, and Tyre rejoices that it has forced the Laodicean Seventh-day Adventist church to accept the enforcement of the worship of the sun. But in spite of the misguided celebration of those enforcing the worship of the sun, God through Ezekiel states, “I am against thee, O Tyrus, and will cause many nations to come up against thee, as the sea causeth his waves to come up. And they shall destroy the walls of Tyrus, and break down her towers.”

Ijambo “Beteli” risobanura inzu y’Imana, kandi Tiro iranezerwa n’uko yahatiye ishengero ry’Abadiventisiti b’Umusi w’Indwi ry’i Lawodikiya kwemera ko abantu bahatirwa gusenga izuba. Ariko naho abahatira abantu gusenga izuba bigina kubera ukwihenda kwabo, Imana ibicishije kuri Ezekiyeli ivuga iti: “Ndakurwanije, ewe Tiro, kandi nzotuma amahanga menshi aduga kukurwanya, nk’uko ikiyaga kiduza imipfunda yaco. Kandi azosambura inzitiro za Tiro, asenyure iminara yayo.”

The “walls of Tyrus” represent the protection of Tyrus. A “wall” is the symbol of the Ten Commandments.

„Zidurile Tirului” reprezintă protecția Tirului. Un „zid” este simbolul Celor Zece Porunci.

“The prophet here describes a people who, in a time of general departure from truth and righteousness, are seeking to restore the principles that are the foundation of the kingdom of God. They are repairers of a breach that has been made in God’s law—the wall that He has placed around His chosen ones for their protection, and obedience to whose precepts of justice, truth, and purity is to be their perpetual safeguard.” Prophets and Kings, 677.

„Profetul descrie aici un popor care, într-un timp de îndepărtare generală de adevăr și neprihănire, caută să restaureze principiile care sunt temelia Împărăției lui Dumnezeu. Ei sunt dregători de spărturi făcute în Legea lui Dumnezeu — zidul pe care El l-a așezat în jurul aleșilor Săi pentru ocrotirea lor și a cărui ascultare de preceptele dreptății, adevărului și curăției trebuie să le fie o pavăză necurmată.” Profeți și regi, 677.

God’s law is a wall of protection, but walls in the plural represent the two principles that ‘protected’ and produced the prosperity and success of Tyrus, a symbol of the Republican horn of the United States.

Ivyagezwe vy’Imana ni uruhome rukingira, ariko impome, mu bwinshi, zigereranya ingingo ngenderwako zibiri ‘zakingiye’ Tiro kandi zigatuma isagamba ikaroranirwa, Tiro ikaba ari ikigereranyo c’ihembe ry’ubutegetsi bwa repubulika rya Leta Zunze Ubumwe za Amerika.

“‘And he had two horns like a lamb.’ The lamblike horns indicate youth, innocence, and gentleness, fitly representing the character of the United States when presented to the prophet as ‘coming up’ in 1798. Among the Christian exiles who first fled to America and sought an asylum from royal oppression and priestly intolerance were many who determined to establish a government upon the broad foundation of civil and religious liberty. Their views found place in the Declaration of Independence, which sets forth the great truth that ‘all men are created equal’ and endowed with the inalienable right to ‘life, liberty, and the pursuit of happiness.’ And the Constitution guarantees to the people the right of self-government, providing that representatives elected by the popular vote shall enact and administer the laws. Freedom of religious faith was also granted, every man being permitted to worship God according to the dictates of his conscience. Republicanism and Protestantism became the fundamental principles of the nation. These principles are the secret of its power and prosperity. The oppressed and downtrodden throughout Christendom have turned to this land with interest and hope. Millions have sought its shores, and the United States has risen to a place among the most powerful nations of the earth. …

„„Și avea două coarne ca ale unui miel.” Coarnele asemenea mielului indică tinerețe, nevinovăție și blândețe, reprezentând în mod potrivit caracterul Statelor Unite atunci când i-au fost prezentate profetului ca „ridicându-se” în 1798. Printre exilații creștini care au fugit mai întâi în America și au căutat un refugiu de sub asuprirea regală și intoleranța preoțească s-au aflat mulți care au hotărât să întemeieze un guvern pe temelia largă a libertății civile și religioase. Concepțiile lor și-au găsit expresia în Declarația de Independență, care enunță marele adevăr că „toți oamenii sunt creați egali” și înzestrați cu dreptul inalienabil la „viață, libertate și căutarea fericirii”. Iar Constituția garantează poporului dreptul la autoguvernare, prevăzând că reprezentanții aleși prin votul popular vor legifera și vor administra legile. A fost acordată, de asemenea, libertatea credinței religioase, fiecărui om fiindu-i îngăduit să I se închine lui Dumnezeu potrivit îndemnurilor propriei conștiințe. Republicanismul și protestantismul au devenit principiile fundamentale ale națiunii. Aceste principii sunt taina puterii și prosperității ei. Cei asupriți și călcați în picioare din întreaga creștinătate și-au îndreptat privirea spre acest pământ cu interes și speranță. Milioane au căutat țărmurile lui, iar Statele Unite s-au ridicat la un loc printre cele mai puternice națiuni ale pământului. …”

“The lamblike horns and dragon voice of the symbol point to a striking contradiction between the professions and the practice of the nation thus represented. The ‘speaking’ of the nation is the action of its legislative and judicial authorities. By such action it will give the lie to those liberal and peaceful principles which it has put forth as the foundation of its policy. The prediction that it will speak ‘as a dragon’ and exercise ‘all the power of the first beast’ plainly foretells a development of the spirit of intolerance and persecution that was manifested by the nations represented by the dragon and the leopardlike beast. And the statement that the beast with two horns ‘causeth the earth and them which dwell therein to worship the first beast’ indicates that the authority of this nation is to be exercised in enforcing some observance which shall be an act of homage to the papacy.

„Rogurile ca de miel și glasul de dragon ale simbolului arată o contradicție izbitoare între mărturisirile și practica națiunii astfel reprezentate. «Vorbirea» națiunii este acțiunea autorităților sale legislative și judiciare. Printr-o asemenea acțiune, ea va dezminți acele principii liberale și pașnice pe care le-a prezentat drept temelia politicii sale. Predicția că va vorbi «ca un dragon» și va exercita «toată puterea fiarei dintâi» prezice în mod limpede o dezvoltare a spiritului de intoleranță și persecuție care s-a manifestat prin națiunile reprezentate de dragon și de fiara asemenea leopardului. Iar afirmația că fiara cu două coarne «face ca pământul și locuitorii lui să se închine fiarei dintâi» arată că autoritatea acestei națiuni urmează să fie exercitată prin impunerea unei anumite practici religioase care va constitui un act de omagiu adus papalității.

“Such action would be directly contrary to the principles of this government, to the genius of its free institutions, to the direct and solemn avowals of the Declaration of Independence, and to the Constitution. The founders of the nation wisely sought to guard against the employment of secular power on the part of the church, with its inevitable result—intolerance and persecution. The Constitution provides that ‘Congress shall make no law respecting an establishment of religion, or prohibiting the free exercise thereof,’ and that ‘no religious test shall ever be required as a qualification to any office or public trust under the United States.’ Only in flagrant violation of these safeguards to the nation’s liberty, can any religious observance be enforced by civil authority. But the inconsistency of such action is no greater than is represented in the symbol. It is the beast with lamblike horns—in profession pure, gentle, and harmless—that speaks as a dragon.” The Great Controversy, 441, 442.

„O astfel de acțiune ar fi în mod direct contrară principiilor acestui guvern, spiritului instituțiilor sale libere, afirmațiilor directe și solemne ale Declarației de Independență și Constituției. Întemeietorii națiunii au căutat cu înțelepciune să se păzească împotriva folosirii puterii seculare de către biserică, cu rezultatul ei inevitabil — intoleranța și persecuția. Constituția prevede că «Congresul nu va face nicio lege privind instituirea unei religii sau interzicerea liberei exercitări a acesteia» și că «niciun test religios nu va fi vreodată cerut ca o condiție pentru ocuparea vreunei funcții sau pentru exercitarea vreunui mandat public sub autoritatea Statelor Unite». Numai printr-o încălcare flagrantă a acestor garanții ale libertății națiunii poate fi impusă vreo observanță religioasă prin autoritate civilă. Dar inconsecvența unei astfel de acțiuni nu este mai mare decât aceea reprezentată în simbol. Este fiara cu coarne asemenea mielului — în mărturisire curată, blândă și inofensivă — care vorbește ca un balaur.” Tragedia Veacurilor, 441, 442.

The foundation of the United States is represented by the Declaration of Independence and the Constitution which represent Protestantism and Republicanism respectively. The “walls” of protection and prosperity are Republicanism and Protestantism, and at the Sunday law the principles of both the Declaration of Independence and the Constitution are overturned, for Nebuchadnezzar “shall set engines of war against thy walls, and with his axes he shall break down thy towers.”

Temelia Statelor Unite este reprezentată de Declarația de Independență și de Constituție, care reprezintă, respectiv, protestantismul și republicanismul. „Zidurile” de ocrotire și prosperitate sunt republicanismul și protestantismul, iar la legea duminicală principiile atât ale Declarației de Independență, cât și ale Constituției sunt răsturnate, căci Nebucadnețar „își va îndrepta mașinile de război împotriva zidurilor tale și cu securile sale îți va doborî turnurile.”

At the Sunday law all the “towers” are broken down, and a tower is a symbol of a church whose foundational philosophy is represented by an effort of man to save himself. Speaking of Nimrod, the great rebel, and his tower, we are informed in Prophets and Kings, “When the tower had been partially completed, a portion of it was occupied as a dwelling place for the builders; other apartments, splendidly furnished and adorned, were devoted to their idols. The people rejoiced in their success, and praised the gods of silver and gold, and set themselves against the Ruler of heaven and earth.” At the Sunday law Tyrus rejoices that Jerusalem has been overthrown, but national apostasy is followed by national ruin, and the king of the north will then overthrow the walls and towers of the United States.

Mu gihe c’itegeko ryo kwubahiriza umusi wa mbere w’indwi, “iminara” yose irasenyurwa, kandi umunara ni ikimenyetso c’ishengero ivyiyumviro vyaryo vy’ishimikiro bigaragazwa n’akigoro k’umuntu ko kwikiza. Ku bijanye na Nimurodi, wa mugarariji rurangiranwa, be n’umunara wiwe, tubwirwa mu gitabu Abahanuzi n’Abami ngo: “Igihe uwo munara wari umaze kwubakwa igice, igice cawo cakoreshwa nk’uburaro bw’abubatsi; ibindi vyumba, vyari vyashizwemwo ibikoresho vyiza cane kandi bisharijwe, vyari vyeguriwe ibigirwamana vyabo. Abo bantu baranezerewe kubera ivyo bari bashitseko, bashemeza imana z’ifeza n’iz’inzahabu, bongera bahagurukira kurwanya Umutegetsi w’ijuru n’isi.” Mu gihe c’itegeko ryo kwubahiriza umusi wa mbere w’indwi, Tiro iranezerwa n’uko Yerusalemu hasenyuwe, ariko ubuhuni bw’igihugu bukurikirwa n’ugusenyuka kwaco, kandi umwami wo mu buraruko azoca asenyura impome n’iminara vya Leta Zunze Ubumwe za Amerika.

We will begin to take up the six dates of Jerusalem in Ezekiel in the next article.

Vom începe să abordăm cele șase date ale Ierusalimului din Ezechiel în articolul următor.