Istoria ascunsă a versetului patruzeci – numărul douăzeci și opt

Conform inspirației, când este vorba despre inspirație, „fiecare fapt își are însemnătatea sa”, iar „fiecare principiu își are însemnătatea sa”.

Faptul este că expresia ebraică „ereb boqer” se găsește de opt ori în Biblie. Ea este tradusă întotdeauna prin „seară și dimineață”, cu excepția lui Daniel 8:14, unde este redată prin „zile”. Potrivit inspirației, versetul paisprezece este „temelia și stâlpul central al credinței advente”.

Faptul este, așadar, că „zilele” din verset reprezintă a opta ocurență din cele șapte ori în care este folosită acea expresie ebraică. Iar fenomenul biblic al călăuzirii profetice de către Dumnezeu a traducătorilor versiunii King James a asociat în mod intenționat enigma biblică a celui de-al optulea care este dintre cei șapte cu versetul ce reprezintă una dintre cele două viziuni din capitolul opt. Un cuvânt tradus prin „viziune” în capitolul opt este cuvântul ebraic „chazon”, iar celălalt este „mareh”. „Mareh” înseamnă înfățișare, iar viziunea „mareh” este viziunea înfățișării lui Hristos în Cuvântul profetic al lui Dumnezeu. Viziunea „mareh” din Daniel 8:14 arată că Hristos urma să Se arate și să vină deodată la templul Său la 22 octombrie 1844. Toate aceste adevăruri sunt fapte și își au relevanța lor pentru versetul care este stâlpul central, iar stâlpul central nu este o doctrină sau o profeție care s-a împlinit la 22 octombrie 1844; faptul este că versetul este Hristos, stâlpul central.

Acum suntem puși la încercare dacă vom intra în templu și dacă, după aceea, ne vom mărturisi păcatele și vom dobândi binecuvântarea îndreptățirii Sale. Această ultimă chemare de a intra în templu este înconjurată de piedici menite să împiedice intrarea noastră individuală, dar, dacă vom șovăi acum, vom fi „lăsați singuri în oroarea tăcută a nopții”. Dar acesta nu este singurul meu punct.

Uyu murongo uhambaye kuruta iyindi yose warashimitsweko nkana mu gushiramwo umwihariko w’ijambo “imisi,” ririmwo ubwiru bw’ubuhanuzi bw’uko uwa munani ari uwo muri bamwe ndwi, ubwo bwiru bukaba ari rumwe mu nziga zo mu gihe co gushirwako ikimenyetso kw’abantu ibihumbi ijana na mirongo ine na bine. Mu kiringo co gushirwako ikimenyetso, amahembe yompi y’ubwami bwa gatandatu buvugwa mu buhanuzi bwa Bibiliya, ari yo hembe ry’Abaporotesitanti n’ihembe ry’Abarepubulikani, azoshitsa ubwiru bw’uko uwa munani ari uwo muri bamwe ndwi. Mu baperezida umunani babaye ku butegetsi kuva ku gihe c’iherezo co mu mwaka wa 1989, Trump yabaye umwami wa gatandatu w’ubwami bwa gatandatu, kandi amaze gutsindira ikiringo ciwe ca kabiri c’ubuperezida, yabaye uwa munani ari uwo muri bamwe ndwi. Mu gikorwa ca Reta Zunze Ubumwe za Amerika co gusubiramwo Iteka ry’i Milan ryo mu mwaka wa 313, umuhari wa Lawodikiya w’abantu ibihumbi ijana na mirongo ine na bine uzohinduka umuhari wa Filadelufiya w’abantu ibihumbi ijana na mirongo ine na bine. Igihe co gushirwako ikimenyetso kirangirira ku gushirwaho kw’itegeko ryerekeye umusi w’Imana, aho igikomere cica c’ubupapa gikira, maze gutyo bugashitsa ubwiru bwo mu gice ca cumi n’indwi c’Ivyahishuriwe Yohana nk’uwa munani ari uwo muri bamwe ndwi. Ikintu kimwe c’ukuri, giserurwa mu mvugo imwe y’Igiheburayo, nk’ijambo rimwe ry’Icingereza, kizana umurongo werekana itangura ry’urubanza mu murongo werekana iherezo ry’urubanza mu gihe co gushirwako ikimenyetso kw’abantu ibihumbi ijana na mirongo ine na bine.

Ikintu cose c’ukuri gifise ikibanza caco, kandi mu Isezerano Rishasha hari imvugo imwe gusa ikoreshwamwo inyubako y’ibiharuro igizwe n’‘igiharuro’ kigwijwe n’ikindi ‘giharuro’, hakaba na zibiri gusa mu Isezerano rya Kera. Alufa y’‘inyubako y’ibiharuro’ iri mu gitabu c’Itanguriro.

Construcția „numerică” omega se află în Matei.

Aceste pasaje reprezintă prima și ultima dată în Biblie când un număr este identificat ca urmând să fie înmulțit cu un alt număr. Există multe numere, însă alfa din Geneza și omega din Matei posedă o construcție numerică identică și folosesc aceleași două numere, „șapte” și „șaptezeci”.

Hagati ya alufa na omega, ikibanza co hagati, ari na co conyene kindi iyo miterere y’ibitigiri ibonekamwo, kiri mu Balewi igice ca mirongo ibiri na gatanu. Aho, ivyo bitigiri bibiri si ‘indwi’ na ‘mirongo irindwi,’ ahubwo ni ‘imyaka indwi incuro indwi.’

Imiterere y’ibiharuro yo hagati yongera gukoresha igiharuro ‘indwi,’ ariko ntikoresha igiharuro ‘mirongo indwi.’ Igice iyo miterere ibonekamwo kirimwo umuhezagiro uva ku kugamburuka, hamwe n’umuvumo uva ku kutagamburuka. Imihezagiro y’ukubohorwa kw’abaja n’ugusubizwa kw’amatongo yerekanwa ihushanye n’umuvumo w’incuro indwi uvugwa incuro zine mu kigabane ca mirongo ibiri na gatandatu c’igitabu c’Abalewi. Uwo muhezagiro warimwo ukubeshwaho n’Umukama mu myaka amatongo yaba aruhuka, n’umuhezagiro wikubye kabiri mu mwaka wa Yubile, kandi umuvumo wo mu kigabane ca mirongo ibiri na gatandatu ugize uruhande ruhushanye n’uwo muhezagiro mu mburi y’isezerano iri muri ivyo bigabane bibiri.

Imiterere y’imibare yo hagati iboneka mu Balewi 25:8 (‘imyaka indwi incuro indwi’). Ica ihuzwa n’urubanza rw’‘incuro indwi’ ruvugwa incuro zine mu Balewi 26. Gutyo, imiterere y’imibare yo hagati igereranya umuhezagiro n’umuvumo, igatanga intahe yikubye kabiri mu gitabu c’Abalewi. Imiterere y’imibare, yaba iy’umuhezagiro canke iy’umuvumo wa Yubile, ishizwe hagati y’urubanza rwa Lameki n’ukuba Yesu yarerekanye urubibe rw’igihe c’imbabazi. Ivyo bitatu vyose hamwe birerekana urubibe rw’igihe c’imbabazi; ico gihe nicarangira, hazogaragara umugwi umwe uhezagiwe n’uwundi uvumwe. Alufa na omega, bigereranya ubutumwa bw’umumarayika wa mbere n’ubw’umumarayika wa gatatu, vyerekana ko umubare w’amajana ane na mirongo icenda ari ikimenyetso c’igihe c’imbabazi. Iyo ivyo bihujwe n’umuvumo canke n’umuhezagiro wa Yubile, ivyo bintu bica bigira akamaro gakomeye uko twegereza kwiga Ezekiyeli igice ca mbere umurongo wa mbere, aho Ezekiyeli ashirwa mu mwaka ugira mirongo itatu w’umuzingi wa Yubile ugira cumi n’indwi.

Iryo zunguruka rya Yubile ryarangiye ku wa 22 Gitugutu mu mwaka wa 573 imbere ya Kristo, kandi ntiryashushanya gusa uwa 22 Gitugutu 1844, ariko kandi ryashushanya n'itegeko ryo kuziririza ku w'Imana rigiye kuza vuba. Ezekiyeli yari ahagaze mu rusengero, ashushanya abantu ibihumbi ijana na mirongo ine na bine binjiye Ahera Cane ku bwo kwizera ku mpera y'urubanza, nk'uko abizigirwa babigize inyuma y'uwa 22 Gitugutu 1844. Kudatahura “ukuri” kwerekeye aho Ezekiyeli ari mu kahise k'ubuhanuzi mu gice ca mbere, umurongo wa mbere, ni ugutakaza “icerekezo” cawe.

Amaze kwitegereza ubwiza bw’Umwami yeretswe ku ruzi Kebari, Ezekiyeli aracishwa bugufi gushika mu mukungugu, nk’uko vyagendeye Daniyeli, Yesaya na Yohana. Maze ubwo burorero uko ari bune bwose burerekana imice y’ukurobanuzwa amavuta kw’abategerezwa gushikiriza ubutumwa ishengero ritazobona canke ngo ryumve.

Mu gitabu ca Ezekiyeli harimwo amagenekerezo atandatu yerekeye Yerusalemu. Twaramaze kurimbura igenekerezo rya mbere n’irya nyuma, aboneka mu gice ca mbere, ku murongo wa mbere n’uwa kabiri, hanyuma mu gice ca mirongo ine, ku murongo wa mbere. Nararimbuye igenekerezo rya kabiri riboneka mu gice c’umunani, ku murongo wa mbere, ariko gusa mu bijanye n’insobanuro yaryo y’ikigereranyo, ntarishize mu kibanza caryo mu bijanye n’ukugotwa n’ugusenyurwa kwa Yerusalemu, kandi igitabu cose kizunguruka kuri uwo mutambiko. Yerusalemu yasenyuwe mu mpera z’umwaka wa 586/585 imbere ya Kristo. Kandi muri Ezekiyeli 33:21, umuntu yari yaratorotse arashika azanye inkuru y’ifatwa rya Yerusalemu.

În al doisprezecelea an, cetatea a fost lovită, iar atunci Ezechiel este liber să vorbească din propria sa voință. Viziunea din Ezechiel, capitolul opt, a fost în al șaselea an, deci cu aproximativ șase ani înainte ca cetatea să fie lovită.

Mu mwaka wakurikiye, ari wo wari umwaka ugira indwi, abakuru bararondeye Ezekiyeli kugira ngo bagishe inama Uhoraho.

Maze mu mwaka ugira icenda, hatangura ukugota kwamaze umwaka n’igice.

Rimwe ryose muri aya matariki ryerekana ibimenyetso vyihariye biranga imisi y’iherezo, kuko Paulo avuga ko Isirayeli ya kera ari akarorero ku babaho kw’iherezo ry’isi.

Toate cele șase date care privesc Ierusalimul se află între prima dată din capitolul unu, versetul unu, și ultima dată găsită în capitolul patruzeci, versetul unu. Aceste două date marchează al cincilea an din capitolul unu, care a fost 592 î.Hr., și al douăzeci și cincilea an din capitolul patruzeci, care a fost 573 î.Hr. La nivelul „linie peste linie”, Ezechiel are o linie pentru Egipt, care include referința la Tir, și o linie pentru Ierusalim. Linia Egiptului are șapte repere directe, (când este inclus Tirul), iar Ierusalimul are șase. Împreună cu aceste două linii se află linia lui Iosia și al șaptesprezecelea ciclu jubiliar. Totuși, linia care este prezentată fără o dată directă se găsește în capitolul patru, iar linia capitolului patru posedă câteva dintre roțile pe care le-a văzut Ezechiel când a privit în Locul Preasfânt. De asemenea, ea este încărcată cu mai multe adevăruri simbolice.

Numărul patru sute treizeci reprezintă legământul cel veșnic, iar în capitolul patru Ezechiel este folosit de Domnul ca o parabolă vie, o parabolă care include numărul patru sute treizeci.

Asediul Ierusalimului, aşa cum este ilustrat de Ezechiel, este un „semn”, tot aşa cum asediul împotriva Ierusalimului adus de Cestius în anul 66 a fost un semn. Comentând asupra faptului că Isus a identificat nimicirea Ierusalimului, sora White ne informează că împlinirea „directă” a nimicirii Ierusalimului are loc în zilele de pe urmă. Semnul nimicirii asupra celor doi martori, reprezentaţi de Nebucadneţar şi Cestius, identifică faptul că semnul asediului este semnul apropierii legii duminicale.

Mu gisomwa turiko turihweza, turabona kandi icanditswe co muri Bibiliya ca omega kijanye n’ingingo ngenderwako ya mbere ya William Miller yo gusobanura ubuhanuzi mu muhari w’ishingiro w’ubutumwa bw’umumarayika wa mbere n’ubw’uwa kabiri. Alufa y’ingingo ngenderwako y’uko umusi umwe ugereranya umwaka umwe na yo nyene yari ikimenyetso ca omega, kuko alufa y’ingingo ngenderwako y’uko umusi umwe ugereranya umwaka umwe yashikirijwe mu gitabu co Guharura nk’ikigeragezo ca cumi ari na co ca nyuma, ico Isirayeli yananiwe gutsinda, gutyo yikwegera urupfu mu bugaragwa mu myaka mirongo ine yamaze izerera mu bugaragwa.

Insiguro zo mu buhanuzi zijanye n’uko ingingo ngenderwako y’uko umusi umwe ugereranya umwaka umwe igaragazwa mu bugarariji bwa nyuma bwo mu rukurikirane rw’igeragezwa rugizwe n’intambwe cumi, rutangurira ku kujabuka Ikiyaga Gitukura, hamwe n’uko iyo ngingo nyene isubira gutangazwa igihe Yeruzalemu igiye kuzitirwa n’ingabo no gusangangurwa, zitegerezwa gutahurwa no gukoreshwa mu gusobanura igisomwa turiko turarimbura, nk’uko nyene insiguro y’uko “ukuzitirwa n’ingabo” ari co “kimenyetso” itegerezwa gutahurwa no gukoreshwa.

Linia istoriei care este adusă împreună atunci când „asediul” Ierusalimului este folosit ca semn trebuie recunoscută, căci ea devine, ca să spunem așa, o „osie”, iar, în mod metaforic, semnul asediului are atașate multe spițe. Semnul asediului este poate cel mai important pasaj din Ezechiel, iar semnul îi îngăduie Leului din seminția lui Iuda să aducă desăvârșire din ceea ce la început i s-a părut lui Ezechiel a fi confuzie. „Semnul” asediului, principiul unui an pentru o zi și liniile profetice aduse împreună prin asediu trebuie să fie considerate în contextul în care patru sute treizeci reprezintă legământul cel veșnic.

Umwami yagiranye isezerano na Aburahamu biciye mu ntambwe zitatu, kandi iya mbere muri izo ntambwe zitatu yarimwo ubuhanuzi bwavuga ko abakomoka kuri Aburahamu bari kuzoba inyagano muri Egiputa mu kiringo c’imyaka amajana ane. Ku ntambwe ya kabiri, Aburahamu yahawe umuhango wo gukebwa, kandi intambwe ya gatatu yari ugutanga Isaka nk’ikimazi ku musozi Moriya. Ikiringo c’imyaka amajana ane caratomowe muri alufa y’izo ntambwe zitatu Umwami yateye mu guhagurutsa ubwoko bwatoranijwe no kugirana na bwo isezerano. Imana yarahukanye n’ubwo bwoko bw’isezerano bwatoranijwe igihe Sitefano yicishwa amabuye mu mwaka wa 34, maze inyuma y’aho Paulo, intumwa yatoranirijwe Abanyamahanga, atomora ko iyo myaka amajana ane yari—imyaka amajana ane na mirongo itatu.

Igitigiri kigereranya isezerano ni amajana ane na mirongo itatu, ariko ivyabona bibiri, ari vyo Aburamu na Sawuli, abahinduriwe amazina, uwa mbere akitwa Aburahamu, uwa kabiri na we akitwa Pawulo, vyerekana ibiringo bibiri bitandukanye bigize ico gitigiri cose c’amajana ane na mirongo itatu. Iyo Imana ihinduye izina ry’ubugingo, biba ari ikimenyetso c’imigenderanire y’isezerano hagati y’ubwo bugingo n’Imana. Imyaka amajana ane na mirongo itatu rero ni igiteranyo kiva mu guteranya ibitigiri bibiri bitandukanye, nk’uko biri ku majana ane y’Aburahamu na mirongo itatu Pawulo yongerako. Ezekiyeli yamaze imisi amajana atatu na mirongo icenda aryamye ku rubavu rwiwe rw’ibubamfu, hanyuma amara imisi mirongo ine aryamye ku rubavu rwiwe rw’iburyo, yerekana ibitigiri bibiri bifise igiteranyo c’amajana ane na mirongo itatu.

În capitolul unsprezece din Geneza, legământul morții, instaurat imediat după potop prin răzvrătirea lui Nimrod, evidențiază distincția dintre două legăminte. Elementele turnului Babel mărturisesc despre un popor aflat sub un legământ satanic al mântuirii prin sine însuși, care urma să fie judecat și împrăștiat. În același capitol, genealogia evreilor este introdusă prin nașterea lui Eber, marcând începutul unui popor ales pentru a reprezenta legământul vieții, în contrast cu legământul morții al lui Nimrod.

În capitolul zece din Geneza, Eber și Peleg sunt menționați pentru prima dată.

Peleg înseamnă dezbinare sau despărțire, iar în zilele lui Peleg despărțirea a două clase de oameni ai legământului este marcată de istoria turnului Babel și de răzvrătirea lui Nimrod. Eber a trăit patru sute șaizeci și patru de ani, dar după ce s-a născut Peleg (dezbinare), el a mai trăit patru sute treizeci de ani. Fiecare fapt are însemnătatea lui, iar patru sute treizeci este numărul pe care Pavel îl atribuie profeției legământului făcut lui Avraam. Deși numărul patru sute treizeci este identificat cu viața lui Eber după nașterea lui Peleg, primii treizeci și patru de ani ai vieții sale sunt redați ca „patru și treizeci de ani”, ceea ce este, desigur, treizeci și patru de ani, însă, în simpla exprimare a acelor treizeci și patru de ani, se citește „patru” și „treizeci” (430). Apoi au urmat patru sute treizeci, iar prima exprimare a vieții lui Peleg este „treizeci”.

Eber este rădăcina numelui evreu și aceasta este prima menționare a evreilor, care urmau să fie poporul ales al legământului. Eber înseamnă „a trece dincolo”, tipificând astfel poporul legământului care trece dincolo de la pământ la noul pământ, așa cum au făcut copiii lui Avraam când au trecut Marea Roșie spre Țara Făgăduinței. Rătăcirea de patruzeci de ani în pustie a împiedicat această trecere dincolo, dar la sfârșitul celor patruzeci de ani au trecut Iordanul spre Țara Făgăduinței, tipificând astfel trecerea finală a poporului lui Dumnezeu. Peleg reprezintă perioada istorică în care împărțirea omenirii în două popoare ale legământului a avut loc pentru prima dată la turnul lui Nimrod. Simbolul legământului de moarte al lui Nimrod este confuzia, iar simbolul legământului de viață al evreilor este cei patru sute treizeci de ani ai vieții lui Eber înainte de împărțirea reprezentată de Peleg. Numele Peleg marchează de asemenea un adevăr numeric simbolic, căci cei patru sute treizeci de ani ai lui Eber sunt împărțiți în două numere, iar Peleg reprezintă o distincție între patru sute și numărul treizeci.

Patru sute treizeci cuprinde două părți. Cei patru sute de ani ai legământului lui Avraam, împreună cu cei treizeci de ani suplimentari marcați de Pavel. Sporirea cunoștinței care produce înviorarea finală a poporului lui Dumnezeu este reprezentată în capitolul doisprezece din Daniel, unde simbolul alcătuit din două părți al legământului veșnic este identificat în mod specific și este prezentat în versetele 9/11.

Ukumenwa kw’ikidodo kwa nyuma, gutuma habaho igeragezwa rigizwe n’intambwe zitatu nk’uko vyerekanwa ku murongo wa cumi mu majambo ngo “gutyororwa, kugirwa abera de, no kugeragezwa,” gufitaniye isano n’imyaka igihumbi n’amajana abiri na mirongo icenda. Ukuntu abatsimvyi batahura uwo murongo ni uko ugukurwaho kw’ukurwanya kwava ku bupagani mu mwaka wa 508 kwatanguje uruhererekane rw’ibintu rwamaze imyaka mirongo itatu, rushikana ku gushingwa kw’ubupapa mu mwaka wa 538 nk’ubwami bugira gatanu buvugwa mu buhanuzi bwa Bibiliya; ubwo bupapa bwaciye buganza nk’ubwami bugira gatanu buvugwa mu buhanuzi bwa Bibiliya gushika aho imyaka igihumbi n’amajana abiri na mirongo itandatu yarangirira mu mwaka wa 1798. Iyo myaka mirongo itatu kuva mu mwaka wa 508 gushika mu wa 538, Paulo na we ayerekana nk’“ubuhuni bubanza kubaho,” mu 2 Ab’i Tesalonike.

În 2 Tesaloniceni, subiectul este relația dintre Roma păgână și Roma papală, cea de-a patra și, respectiv, cea de-a cincea împărăție a profeției. În acest capitol din Tesaloniceni, William Miller a descoperit că „necurmata” din cartea lui Daniel reprezenta Roma păgână, iar Miller a mai descoperit că „necurmata” din Daniel era prezentată întotdeauna în legătură cu urâciunea sau nelegiuirea pustiirii. Urâciunea și nelegiuirea pustiirii din cartea lui Daniel reprezintă ceea ce Ioan identifică în cartea Apocalipsei drept icoana fiarei și semnul fiarei, respectiv.

William Miller yashingiye igice kinini c’insobanuro yatanze z’ivyo ubuhanuzi bwerekezako, nimba atari zose, ku bubasha bubiri butera ubugesera yari yaragaragaje, bumwe bugereranywa n’“ic’imisi yose” (Roma ya gipagani), ubwa kabiri butera ubugesera na bwo bukavugwa mu buryo bubiri: nk’igicumuro gitera ubugesera (ugufatanya kw’ishengero na leta), mu Vyahishuriwe Yohana—nk’ishusho y’igikoko (imiterere y’ubupapa yo mu buhanuzi), kandi nk’ikizira gitera ubugesera (ugusenga izuba), mu Vyahishuriwe Yohana—nk’ikimenyetso c’igikoko. Insobanuro Miller yakuye mu vyo Paulo yerekanye mu 2 Ab’i Tesalonike yari imwe mu nsobanuro nyamukuru zamubereye ishimikiro, Miller akaba ari ikigereranyo c’imishinge y’ubwadiventisiti. Paulo avuga ko abatakunda ukuri kwerekanwa mu kigabane ca kabiri ca 2 Ab’i Tesalonike ari bo bahabwa ubuzimire bukomeye.

Mu mirongo itatu ya Daniyeli (Daniyeli 12:9–11), ugutahura insiguro y’ibigereranyo mu misi y’iherezo ntigushobora kubamwo ikoreshwa ry’igihe, kuko guhera ku wa 22 Gitugutu 1844, ikoreshwa ry’igihe c’ubuhanuzi ritagifise ishingiro. Imirongo ya 9/11 igereranya ibiringo bibiri bitandukanye, kimwe c’imyaka mirongo itatu, ikindi c’imyaka igihumbi n’amajana abiri na mirongo itandatu. Igitigiri ca mirongo ine n’igitigiri c’igihumbi n’amajana abiri na mirongo itandatu vyompi ni ibigereranyo vy’ubugaragwa bwo mu buhanuzi, kandi mu buhanuzi kimwe kirashobora gukoreshwa mu kibanza c’ikindi. Ni co gituma igitigiri c’igihumbi n’amajana abiri na mirongo itandatu gishobora gutahurwa nk’ica mirongo ine, kandi mirongo ine ni ic’icumi c’amajana ane. Imirongo ya 9/11 igereranya igitigiri c’isezerano ry’ibihe bidashira, nk’uko kigereranywa n’amajana ane (Aburahamu) afatanijwe na mirongo itatu (Pawulo). ‘Ubugaragwa’ bugereranywa n’‘igihumbi n’amajana abiri na mirongo itandatu’ burahuye n’‘ubugaragwa bwa mirongo ine’, kandi mirongo ine ni ic’icumi c’amajana ane. Mirongo itatu ni mirongo itatu. Igitigiri c’amajana ane na mirongo itatu kiboneka mu kwongera igitigiri c’amajana ane ku gitigiri ca mirongo itatu; muri Ezekiyeli igice ca kane, ico gitigiri kigereranywa n’amajana atatu na mirongo icenda yongewe ku gitigiri ca mirongo ine.

Versetele 9/11 din capitolul doisprezece reprezintă mijlocul a trei perioade profetice din capitol și sunt un simbol al legământului veșnic, care este desigilat în zilele din urmă. Desigilarea semnificației numărului patru sute treizeci în zilele din urmă este adusă la îndeplinire în capitolul patru din Ezechiel.

Intare yo mu muryango wa Yuda ubu iriko iramena ibimatanije ubutumwa bwa nyuma bw’imburi bugenewe abinjiye Ahera Cane ku bwo kwizera, bari kumwe na Ezekiyeli, Yohana, Daniyeli na Yesaya. Ukwo kuri guhishurwa hamwe n’ugushirwa hejuru kw’abagereranywa atari gusa nk’abashibuwe ba Isirayeli, ariko kandi nk’ibendera ry’abantu ibihumbi ijana na mirongo ine na bine. Ukwo kuri gushirwa mu rwego rw’isezerano rigereranywa n’imyaka amajana ane y’Aburahamu, rifatanije n’isezerano rigereranywa n’imyaka mirongo itatu ya Paulo. Ukwo kuri gushikirizwa mu mirongo ya 9/11 yo muri Daniyeli igice ca cumi na kabiri, iyo mirongo ikaba igereranya ikiringo co hagati mu biringo bitatu vy’ikigereranyo, ivyo biringo bikaba vyaratahuwe neza n’abayoboke ba Miller. Ukuri kwa 9/11 kwo hagati, kuriko kuramenwako ibimatanije muri Daniyeli igice ca cumi na kabiri, kugereranywa n’imisi amajana atatu na mirongo icenda n’imisi mirongo ine ya Ezekiyeli. Iyo misi ihishurirwa Ezekiyeli mu mwaka ugira mirongo itatu w’ikiringo c’iyubile kigira cumi n’indwi; kandi Ezekiyeli, nk’umuherezi, agereranya ubuherezi bw’abantu ibihumbi ijana na mirongo ine na bine bari mu kigeragezo co hagati mu bigeragezo bitatu.

Ezekiyeli ashirwako ikimenyetso mu kigeragezo c’urusengero ku “musi ugira gatanu” w’“ukwezi kugira kane,” uwo musi ukaba, mu kahise k’Abamilerite, wararanze igihe co hagati nyene (“mu hagati”) c’amezi indwi yatanguye igihe habaho ugucika intege kwa mbere ku wa 19 Ndamukiza 1844, akarangira ku wa 22 Gitugutu muri uwo mwaka nyene.

1844 mpa 21 Julayi ilikuwa katikati ya miezi saba mitakatifu, na katika tarehe hiyo Samuel Snow alikuwa katika Tabernakulo la Boston akiwasilisha ujumbe wake wa Kilio cha Usiku wa Manane. Hapo, kwa mara ya kwanza katika uwasilishaji wa hadhara, “alitangaza kwa maneno yenyewe ya Maandiko: ‘Tazama, Bwana-arusi anakuja!’” Sasa kwa namna ya kiishara tumesimama pamoja na Ezekieli katika Tabernakulo la Boston, muda mfupi kabla ya kuinuliwa kwa wajumbe wa kilio cha usiku wa manane kuondoke kama wimbi kubwa la maji. Mchakato wa kinabii wa kuinua bendera unawakilishwa katika mstari wa kinabii wa Uislamu katika Ufunuo sura ya tisa. Ezekieli sura ya nne hutoa shahidi wa pili na hitimisho la unabii huo wa miaka mia tatu tisini na mmoja na siku kumi na tano, naye afanya hivyo katika sura ya nne.

Vom continua aceste lucruri în articolul următor.