Verse forty of Daniel chapter eleven, begins at the time of the end in 1798, when the king of the north is delivered his deadly wound at the hands of the king of the south. That history was typified by the year 246 BC, when Ptolemy brought revenge upon the northern kingdom, and also by Napoleonic France taking the pope captive in 1798. After the king of the south returns to Egypt in verse nine, then verse ten identifies that the king of the north would mount a counter-attack against the king of the south.
Versetul patruzeci din capitolul unsprezece al cărții lui Daniel începe la vremea sfârșitului, în 1798, când regelui de la miazănoapte îi este dată rana sa de moarte de mâna regelui de la miazăzi. Acea istorie a fost prefigurată prin anul 246 î.Hr., când Ptolemeu a adus răzbunare asupra împărăției de la miazănoapte, precum și prin faptul că Franța napoleoniană l-a luat captiv pe papă în 1798. După ce regele de la miazăzi se întoarce în Egipt în versetul nouă, atunci versetul zece arată că regele de la miazănoapte avea să ridice un contraatac împotriva regelui de la miazăzi.
So the king of the south shall come into his kingdom, and shall return into his own land. But his sons shall be stirred up, and shall assemble a multitude of great forces: and one shall certainly come, and overflow, and pass through: then shall he return, and be stirred up, even to his fortress. Daniel 11:9, 10.
Astfel, împăratul de la miazăzi va intra în împărăția sa și se va întoarce în țara sa. Dar fiii lui se vor întărâta și vor aduna o mare mulțime de oști; iar unul va veni negreșit, va năvăli și va trece; apoi se va întoarce și se va întărâta până la cetățuia lui. Daniel 11:9, 10.
Before we consider Uriah Smith’s commentary upon the history that fulfilled verse ten, we note the expression of “overflow, and pass through.” The Hebrew phrase that is translated in this fashion, is also translated in verse forty, as “overflow and pass over.” It is the same phrase in the original Hebrew. It is only found one other place in the Scriptures.
Înainte de a lua în considerare comentariul lui Uriah Smith asupra istoriei care a împlinit versetul zece, observăm expresia „a se revărsa și a trece prin”. Expresia ebraică redată în acest fel este redată, de asemenea, în versetul patruzeci, ca „a se revărsa și a trece peste”. Este aceeași expresie în ebraica originală. Ea se mai întâlnește într-un singur alt loc în Scriptură.
And he shall pass through Judah; he shall overflow and go over, he shall reach even to the neck; and the stretching out of his wings shall fill the breadth of thy land, O Immanuel. Isaiah 8:8.
Și el va trece prin Iuda; va da peste maluri și va trece mai departe, va ajunge până la gât; și întinderea aripilor lui va umple lățimea țării tale, o, Emanuel. Isaia 8:8.
In Daniel chapter eleven, verse ten and verse forty, and then again in Isaiah chapter eight, verse eight, the identical Hebrew phrase is translated three different ways, though they represent the same meaning. The last word of the phrase, the Hebrew word “abar,” is either represented as “pass through,” in verse ten, “pass over,” in verse forty, and then as “go over,” in Isaiah. The meaning is essentially the same in each of the three references, but in Isaiah there is also another prophetic connection between the references.
În Daniel, capitolul unsprezece, versetul zece și versetul patruzeci, iar apoi din nou în Isaia, capitolul opt, versetul opt, una și aceeași expresie ebraică este tradusă în trei moduri diferite, deși toate redau același înțeles. Ultimul cuvânt al expresiei, cuvântul ebraic „abar”, este redat fie ca „a trece prin”, în versetul zece, „a trece peste”, în versetul patruzeci, iar în Isaia ca „a merge peste”. Sensul este, în esență, același în fiecare dintre cele trei referințe, însă în Isaia există, de asemenea, o altă legătură profetică între aceste referințe.
The verse in Isaiah, was fulfilled when the king of Assyria conquered Judah and came to Jerusalem, but never conquered the city itself. He came up “to the neck,” but he never conquered the “head.” In the very same prophecy, Isaiah sets forth a prophetic symbol of what a “head” represents, and he identifies a “head,” as the capital of the kingdom, and the king of the kingdom is also the “head.” He provides two witnesses of the prophetic truth that a head, is a king, and a kingdom, and then cryptically identifies that if the student of prophecy will not accept and understand this truth, he will not be established. The cryptic verse is part of the very same prophecy that identifies that the king of the north would overflow and go over, but only up “to the neck.”
Versetul din Isaia s-a împlinit atunci când împăratul Asiriei a cucerit Iuda și a ajuns la Ierusalim, dar nu a cucerit niciodată cetatea însăși. El a înaintat „până la gât”, dar nu a cucerit niciodată „capul”. În aceeași profeție, Isaia prezintă un simbol profetic al a ceea ce reprezintă un „cap” și identifică „capul” drept capitala împărăției, iar împăratul împărăției este, de asemenea, „capul”. El oferă doi martori ai adevărului profetic că un cap înseamnă atât un rege, cât și o împărăție, și apoi afirmă în chip criptic că, dacă studentul profeției nu va primi și nu va înțelege acest adevăr, nu va fi statornicit. Versetul criptic face parte din aceeași profeție care arată că împăratul de la miazănoapte avea să dea năvală și să treacă dincolo, dar numai „până la gât”.
For the head of Syria is Damascus, and the head of Damascus is Rezin; and within threescore and five years shall Ephraim be broken, that it be not a people. And the head of Ephraim is Samaria, and the head of Samaria is Remaliah’s son. If ye will not believe, surely ye shall not be established. Isaiah 7:8, 9.
Capul Siriei este Damascul, iar capul Damascului este Rezin; și într-un răstimp de șaizeci și cinci de ani Efraim va fi zdrobit, încât să nu mai fie un popor. Iar capul lui Efraim este Samaria, iar capul Samariei este fiul lui Remalia. Dacă nu credeți, negreșit nu veți dăinui. Isaia 7:8, 9.
The “head” of the nation of Syria was its capital city “Damascus,” and the “head” of “Damascus” (the capital city) was “Rezin,” the king of Syria. Also, the “head” of the nation of Ephraim was its capital city “Samaria,” and the “head” of “Samaria” (the capital city) was “Remaliah’s son” (Pekah), the king of Samaria. In the same prophecy, in the next chapter, in verse eight, King Sennacherib of Assyria surrounded Jerusalem, and in verse eight, it identifies his surrounding of Jerusalem as coming up to the neck.
"Capul" națiunii Siriei era capitala sa, "Damasc", iar "capul" "Damascului" (capitala) era "Rezin", regele Siriei. De asemenea, "capul" națiunii lui Efraim era capitala sa, "Samaria", iar "capul" "Samariei" (capitala) era "fiul lui Remaliah" (Pekah), regele Samariei. În aceeași profeție, în capitolul următor, în versetul opt, regele Sennacherib al Asiriei a încercuit Ierusalimul, iar în versetul opt, înconjurarea Ierusalimului de către el este identificată ca ajungând până la gât.
Verses seven and eight, which set forth upon two witnesses, the prophetic symbol of a “head,” representing both the king and the capital of the king’s nation is the prophecy of sixty-five years that identifies the starting point of both prophecies of twenty-five hundred and twenty years against the northern and southern kingdoms of Israel. It is therefore, a very complex verse, for it connects with verse ten, and forty, of chapter eleven of Daniel, which both also identify engagements of a northern king attacking a southern king, just as Sennacherib, a king of the north, attacked Judah, a southern king in verse eight, of Isaiah chapter eight.
Versetele șapte și opt, care înfățișează, pe mărturia a doi martori, simbolul profetic al unui „cap”, reprezentând atât regele, cât și capitala națiunii regelui, constituie profeția de șaizeci și cinci de ani care identifică punctul de pornire al ambelor profeții de două mii cinci sute douăzeci de ani împotriva regatelor de nord și de sud ale lui Israel. Prin urmare, este un verset foarte complex, căci el se leagă de versetul zece și de versetul patruzeci din capitolul unsprezece al lui Daniel, care ambele identifică, de asemenea, confruntări în care un rege al nordului atacă un rege al sudului, întocmai cum Sennacherib, un rege al nordului, a atacat Iuda, un rege al sudului, în versetul opt al capitolului opt din Isaia.
The key that connects these engagements of northern and southern kings together is the “head,” and the “overflowing and passing over.” When the king of the north retaliates against the king of the south in verse ten, of chapter eleven, he wins the battle, but he leaves the “head,” for he “comes, and overflows, and passes through” “to” the king of the south’s “fortress.” The history of verse ten represents the northern king’s victory over the southern king, but he does not enter into Egypt (the fortress), the capital—the “head.”
Cheia care leagă împreună aceste confruntări ale regilor din nord și din sud este "capul" și "revărsarea și trecerea peste". Când regele din nord contraatacă pe regele din sud în versetul zece al capitolului unsprezece, el câștigă bătălia, dar lasă "capul", căci el "vine și se revarsă și trece prin" "spre" "fortăreața" regelui din sud. Istoria versetului zece reprezintă victoria regelui din nord asupra regelui din sud, dar el nu intră în Egipt (fortăreața), capitala - "capul".
When the southern king previously defeated the northern king in verses seven and eight, he “entered into the fortress of the king of the north, and” “prevailed and” “carried captives” back to “Egypt.” In the king of the north’s retaliatory victory, he did not enter into Egypt, thus typifying that when the Soviet Union was swept away in 1989, Russia, its capital—its head was left standing. “If ye will not believe, surely ye shall not be established.” It is Russia, represented as the king of the south in verses eleven and twelve, that wins the battle of the borderland, which in antiquity was Raphia, and today is Ukraine.
Când regele de la miazăzi l-a înfrânt mai înainte pe regele de la miazănoapte, în versetele șapte și opt, el „a intrat în fortăreața regelui de la miazănoapte și” „a biruit și” „a dus captivi” înapoi în „Egipt”. În victoria de represalii a regelui de la miazănoapte, el nu a intrat în Egipt, tipificând astfel că, atunci când Uniunea Sovietică a fost măturată în 1989, Rusia, capitala ei — capul ei —, a rămas în picioare. „Dacă nu veți crede, negreșit nu veți fi întăriți.” Rusia, reprezentată drept regele de la miazăzi în versetele unsprezece și douăsprezece, este cea care câștigă bătălia ținutului de hotar, care în antichitate a fost Rafia, iar astăzi este Ucraina.
“‘VERSE 10. But his sons shall be stirred up, and shall assemble a multitude of great forces: and one shall certainly come, and overflow, and pass through: then shall he return, and be stirred up, even to his fortress.’
'VERSETUL 10. Dar fiii lui se vor întărâta și vor aduna o mare mulțime de oști puternice: iar unul negreșit va veni, va năvăli și va străbate: apoi se va întoarce și se va întărâta, chiar până la cetățuia lui.'
“The first part of this verse speaks of sons, in the plural; the last part, of one, in the singular. The sons of Seleucus Callinicus were Seleucus Ceraunus and Antiochus Magnus. These both entered with zeal upon the work of vindicating and avenging the cause of their father and their country. The elder of these, Seleucus, first took the throne. He assembled a great multitude to recover his father’s dominions; but being a weak and pusillanimous prince, both in body and estate, destitute of money, and unable to keep his army in obedience, he was poisoned by two of his generals after an inglorious reign of two or three years. His more capable brother, Antiochus Magnus, was thereupon proclaimed king, who, taking charge of the army, retook Seleucia and recovered Syria, making himself master of some places by treaty, and of others by force of arms. A truce followed, wherein both sides treated for peace, yet prepared for war; after which Antiochus returned and overcame in battle Nicolas, the Egyptian general, and had thoughts of invading Egypt itself. Here is the ‘one’ who should certainly overflow and pass through.” Uriah Smith, Daniel and the Revelation, 253.
Prima parte a acestui verset vorbește despre fii, la plural; iar ultima parte, despre unul, la singular. Fiii lui Seleucus Callinicus au fost Seleucus Ceraunus și Antiochus Magnus. Aceștia amândoi au pornit cu râvnă la lucrarea de a îndreptăți și a răzbuna cauza tatălui lor și a patriei lor. Cel mai vârstnic dintre aceștia, Seleucus, a urcat mai întâi pe tron. A adunat o mare mulțime ca să recupereze dominiile tatălui său; dar, fiind un prinț slab și pusilanim, atât trupește, cât și în starea sa materială, lipsit de bani și neputând să-și țină armata în ascultare, a fost otrăvit de doi dintre generalii săi după o domnie neglorioasă de doi sau trei ani. Fratele său mai capabil, Antiochus Magnus, a fost atunci proclamat rege, care, preluând comanda armatei, a recucerit Seleucia și a redobândit Siria, făcându-se stăpân peste unele locuri prin tratat, iar peste altele prin forța armelor. A urmat un armistițiu, în care ambele părți au tratat pentru pace, dar s-au pregătit pentru război; după care Antiochus s-a întors și l-a biruit în luptă pe Nicolas, generalul egiptean, și a avut de gând să invadeze chiar Egiptul. Iată „acela” care avea negreșit să dea năvală și să treacă. Uriah Smith, Daniel and the Revelation, 253.
The collapse of the Soviet Union in 1989, marked the “time of the end,” and the two sons in the verse, represent the two waymarks of Reagan and Bush the first. Since the “time of the end,” in 1798, which is where verse forty of Daniel eleven began, the whore of Rome has been forgotten, for she, as Jezebel, remains behind in Samaria, while her husband Ahab addresses Elijah at Mount Carmel. She was in hiding, but secretly pulling the strings, as she was in World War One and World War Two. Her husband is her proxy army against the king of the south. When she retaliated in 1989, she, as the king of the north, brought chariots, ships and horsemen.
Prăbușirea Uniunii Sovietice în 1989 a marcat „timpul sfârșitului”, iar cei doi fii din verset reprezintă cele două repere, Reagan și Bush cel dintâi. Începând cu „timpul sfârșitului”, în 1798, care este punctul din care a pornit versetul patruzeci din Daniel unsprezece, desfrânata Romei a fost dată uitării, căci ea, asemenea Izabelei, rămâne în Samaria, în timp ce soțul ei, Ahab, i se adresează lui Ilie pe Muntele Carmel. Ea a stat în ascuns, dar trăgând în taină sforile, așa cum a făcut în Primul Război Mondial și în Al Doilea Război Mondial. Soțul ei constituie armata ei prin interpuși împotriva împăratului de la miazăzi. Când a ripostat în 1989, ea, ca împăratul de la miazănoapte, a adus care, corăbii și călăreți.
And at the time of the end shall the king of the south push at him: and the king of the north shall come against him like a whirlwind, with chariots, and with horsemen, and with many ships; and he shall enter into the countries, and shall overflow and pass over. Daniel 11:40.
Și la vremea sfârșitului, împăratul de la miazăzi se va năpusti asupra lui; iar împăratul de la miazănoapte va veni împotriva lui ca un vârtej, cu care de luptă, cu călăreți și cu multe corăbii; va pătrunde în țări, se va revărsa și va trece mai departe. Daniel 11:40.
Her proxy in the retaliation is represented by “ships,” which are economic power, and by “chariots and horsemen,” which are military might. Military might and economic power are the two prophetic attributes of the United States in the prophecies of the last days, for the United States will forbid those who will not bow to Jezebel from buying and selling, and if they still refuse Jezebel’s mark of authority, they will be put to death. It was the economic power and military strength of the United States that was employed in cooperation with the papacy that brought about the dissolution of the Soviet Union in 1989, though Russia was left standing.
Interpusul ei în actul de represalii este simbolizat de „corăbii”, care reprezintă puterea economică, și de „care și călăreți”, care reprezintă puterea militară. Puterea militară și puterea economică sunt cele două atribute profetice ale Statelor Unite în profețiile zilelor de pe urmă, căci Statele Unite vor interzice celor care nu se vor pleca înaintea Iezabelei să cumpere și să vândă, iar dacă vor refuza în continuare semnul autorității Iezabelei, vor fi pedepsiți cu moartea. Puterea economică și tăria militară ale Statelor Unite, angajate în cooperare cu papalitatea, au adus dezintegrarea Uniunii Sovietice în 1989, deși Rusia a rămas în picioare.
The history which fulfilled verse ten of Daniel chapter eleven is repeated in the history of the second part of verse forty which identifies the time of the end in 1989. The history of verses six through nine represent the history that led to the time of the end, which is identified in the first part of verse forty. Verses five through ten of Daniel chapter eleven perfectly illustrate the history of verse forty of Daniel eleven, for as Sister White recorded, “much of the history that has been fulfilled in the eleventh of Daniel will be repeated.”
Istoria care a împlinit versetul zece din capitolul unsprezece al lui Daniel se repetă în istoria celei de-a doua părți a versetului patruzeci, care identifică timpul sfârșitului în 1989. Versetele șase până la nouă descriu istoria care a condus la timpul sfârșitului, care este identificat în prima parte a versetului patruzeci. Versetele cinci până la zece din capitolul unsprezece al lui Daniel ilustrează în mod desăvârșit istoria versetului patruzeci din Daniel unsprezece, căci, așa cum a consemnat Sora White, „o mare parte din istoria care s-a împlinit în capitolul unsprezece din Daniel va fi repetată.”
Verses one through four of Daniel eleven identify Cyrus, the second king of the two-horn nation at the time of the end in the last days. The “time of the end” in the last days was 1989, and the second president, represented by Cyrus, establishes a prophetic sequence that allows a student of prophecy to count to the sixth president after 1989, who would be the richest president, and who would stir up (awaken), the globalist dragon powers whether they be the globalists of the world, or those in the United States. That prophetic history then jumps to the seventh kingdom of Bible prophecy, the ten kings of the United Nations, and identifies its primary and first king, as represented by Alexander the Great (meaning “The Warrior of Men”), and the ultimate dissolution of his kingdom when the four winds of Islam are fully released at the close of human probation.
Versetele unu până la patru din Daniel unsprezece îl identifică pe Cirus, al doilea împărat al națiunii cu două coarne, la vremea sfârșitului, în zilele de pe urmă. „Vremea sfârșitului” în zilele de pe urmă a fost 1989, iar al doilea președinte, reprezentat de Cirus, stabilește o succesiune profetică ce permite unui student al profeției să numere până la al șaselea președinte după 1989, care avea să fie cel mai bogat președinte și care avea să stârnească (să trezească) puterile dragonului globalist, fie ale globaliștilor lumii, fie ale celor din Statele Unite. Acea istorie profetică trece apoi la a șaptea împărăție a profeției biblice, cei zece regi ai Națiunilor Unite, și îl identifică pe regele ei principal și întâi, reprezentat de Alexandru cel Mare (însemnând „Războinicul oamenilor”), precum și destrămarea finală a împărăției lui, când cele patru vânturi ale Islamului sunt pe deplin dezlănțuite la încheierea timpului de probă al omenirii.
Then verses five through nine illustrate the history represented by the period that preceded the establishment of the papacy upon the throne in 538, for first the power who is to become the king of the north must overcome three geographical obstacles, as did Seleucus, who then was established as the king of the north. Thereafter for three and a half years, as represented by thirty-five actual years, the king of the north ruled, until the king of the south entered into his fortress and took him captive, where he later died in Egypt from falling off a horse. Thus, the verses identify the history that concluded at the time of the end in 1798.
Apoi, versetele cinci până la nouă ilustrează istoria reprezentată de perioada care a precedat instaurarea papalității pe tron în 538, căci mai întâi puterea care urmează să devină împăratul de la miazănoapte trebuie să depășească trei obstacole geografice, așa cum a făcut Seleucus, care apoi a fost înscăunat ca împăratul de la miazănoapte. Ulterior, timp de trei ani și jumătate, reprezentați prin treizeci și cinci de ani reali, împăratul de la miazănoapte a domnit, până când împăratul de la miazăzi a intrat în fortăreața lui și l-a luat captiv; mai târziu, în Egipt, el a murit din pricina căderii de pe un cal. Astfel, versetele identifică istoria care s-a încheiat la vremea sfârșitului, în 1798.
Verse ten identifies the history of the time of the end in 1989, and together with verses five through nine, they represent the history of verse forty, as does the history of verses thirty to thirty-six. Therefore, from verse one to verse ten, line upon line, there are two prophetic lines. The first addresses the leaders of the sixth and seventh kingdoms, though there is an empty space between the sixth and richest president of the sixth kingdom and the seventh kingdom.
Versetul zece identifică istoria timpului sfârșitului în anul 1989 și, împreună cu versetele cinci până la nouă, reprezintă istoria versetului patruzeci, la fel ca istoria versetelor treizeci până la treizeci și șase. Prin urmare, de la versetul unu până la versetul zece, rând după rând, există două linii profetice. Prima se adresează conducătorilor celei de-a șasea și celei de-a șaptea împărății, deși există un interval între al șaselea și cel mai bogat președinte al celei de-a șasea împărății și cea de-a șaptea împărăție.
The second line covers the history of the removal of the three obstacles, the period the king of the north reigned, and who was then removed in 1798, and up to 1989, and the second president, represented in the previous line by Cyrus.
A doua linie cuprinde istoria înlăturării celor trei obstacole, perioada în care a domnit împăratul de la miazănoapte, care a fost apoi înlăturat în 1798, și se întinde până în 1989, precum și pe cel de-al doilea președinte, reprezentat în linia anterioară de Cirus.
Verses eleven and twelve represent a third line of history that occurs after the rich president of verse two, but sometime after the collapse of the Soviet Union at the time of the end in 1989, and somewhere before the Sunday law in the United States as represented in verse sixteen.
Versetele unsprezece și doisprezece reprezintă o a treia linie istorică ce survine după președintele bogat din versetul doi, însă cândva după prăbușirea Uniunii Sovietice la vremea sfârșitului, în 1989, și undeva înainte de legea duminicală în Statele Unite, așa cum este reprezentată în versetul șaisprezece.
The history after the time of the end in 1989, is taken to the sixth and richest president who stirs up the globalists beginning in 2016, in the first line. The prophetic history is taken to 1989, in the second line. The Battle of Raphia (“The Borderline”) in verses eleven and twelve, precedes verse thirteen, where the recently defeated king of the north restores his army and then defeats the king of the south, just before the Sunday law of verse sixteen. The king of the north’s proxy power in verse thirteen, is the last of the eight presidents that reign from 1989 to the Sunday law. Verse thirteen must therefore take place at or after the election of the eighth president, who is of the seven. Verses eleven and twelve begin just before the sixth, richest president, and likely ends just before the election of that very same president, who becomes the eighth that is of the seven, and is victorious in the third battle of the proxy war, in verses thirteen to fifteen.
Istoria de după vremea sfârșitului din 1989 este dusă, în primul rând, până la al șaselea și cel mai bogat președinte, care îi stârnește pe globaliști începând din 2016. Istoria profetică este dusă până în 1989, în al doilea rând. Bătălia de la Rafia („Linia de hotar”), din versetele unsprezece și doisprezece, precede versetul treisprezece, unde împăratul de la miazănoapte, recent înfrânt, își reface oastea și apoi îl învinge pe împăratul de la miazăzi, chiar înainte de legea duminicală din versetul șaisprezece. Puterea prin interpuși a împăratului de la miazănoapte, din versetul treisprezece, este ultimul dintre cei opt președinți care domnesc din 1989 până la legea duminicală. Prin urmare, versetul treisprezece trebuie să aibă loc la sau după alegerea celui de-al optulea președinte, care este dintre cei șapte. Versetele unsprezece și doisprezece încep chiar înainte de al șaselea, cel mai bogat președinte și, cel mai probabil, se încheie chiar înainte de alegerea chiar a acelui președinte, care devine al optulea, dintre cei șapte, și este biruitor în a treia bătălie a războiului prin interpuși, în versetele treisprezece până la cincisprezece.
The retaliation of the king of the south in verses eleven and twelve, is in response to the defeat the king of the south suffered in verse ten. Verse ten identifies the victory of the king of the north in 1989, which was brought about by the secret alliance of the United States and the Vatican. The victory for the northern army was the first battle of the proxy war. The literal hot war that was fulfilled in antiquity typified a proxy war in the last days, and the victory of verse eleven and twelve will therefore be a victory for the southern king, in the second battle of the proxy wars.
Riposta împăratului de la miazăzi din versetele unsprezece și doisprezece este un răspuns la înfrângerea suferită de împăratul de la miazăzi în versetul zece. Versetul zece identifică biruința împăratului de la miazănoapte în 1989, care a fost adusă la îndeplinire prin alianța secretă dintre Statele Unite și Vatican. Biruința armatei de miazănoapte a fost prima bătălie a războiului prin intermediari. Războiul literal, fierbinte, care s-a împlinit în antichitate, a prefigurat un război prin intermediari în zilele din urmă, iar biruința din versetele unsprezece și doisprezece va fi, prin urmare, o biruință a împăratului de la miazăzi, în a doua bătălie a războaielor prin intermediari.
There are three battles in verses ten through fifteen, and they were all fulfilled in antiquity by literal hot wars, but they represent three battles in the proxy wars in the last days. The first battle was won by the secret alliance of the beast and false prophet, against the dragon in 1989. The second battle of the proxy wars will be won by the atheistic dragon power of the king of the south, against the alliance of the pope and his proxy army. The third battle of the proxy wars will be won by the proxy army of the king of the north, as represented in verses thirteen through fifteen.
Există trei bătălii în versetele zece până la cincisprezece, și toate au fost împlinite în vechime prin războaie fierbinți literale, însă ele reprezintă trei bătălii din războaiele prin procură din zilele de pe urmă. Prima bătălie a fost câștigată de alianța secretă a fiarei și a prorocului mincinos, împotriva balaurului, în 1989. A doua bătălie a războaielor prin procură va fi câștigată de puterea ateistă a balaurului, a împăratului de la miazăzi, împotriva alianței papei și a armatei sale prin procură. A treia bătălie a războaielor prin procură va fi câștigată de armata prin procură a împăratului de la miazănoapte, așa cum este reprezentată în versetele treisprezece până la cincisprezece.
Prophetically there are three hot world wars, three proxy wars, consisting of three battles, and the warfare of the three woes of Islam. There is also a Civil War and a Revolutionary war. The second battle of the proxy wars is now under way in the Ukraine, “The Borderline”, as represented by Raphia, which was the borderline between the king of the south and the king of the north, when verses eleven and twelve were first fulfilled in history.
Din punct de vedere profetic, există trei războaie mondiale fierbinți, trei războaie prin interpuși, alcătuite din trei bătălii, și războiul celor trei vaiuri ale islamului. Există, de asemenea, un război civil și un război revoluționar. A doua bătălie a războaielor prin interpuși este acum în desfășurare în Ucraina, „Linia de hotar”, așa cum este reprezentată de Rafia, care era linia de hotar dintre împăratul de la miazăzi și împăratul de la miazănoapte, când versetele unsprezece și doisprezece s-au împlinit pentru prima dată în istorie.
At the very same time that the second battle of the proxy wars in the Ukraine is being carried out, the second of three attacks of Islam against the glorious land is also occurring. The first attack of the third woe arrived on September 11, 2001, and the sealing of the one hundred and forty-four thousand began. The sealing time ends at the soon coming Sunday law in the United States, when Islam of the third woe will once again strike the United States. The first and last strikes are the same, and they both mark a voice of the angel of Revelation eighteen, which is also the voice of the third angel, which is also the sounding of the seventh trumpet, which is also the third woe.
Exact în același timp în care se desfășoară a doua bătălie a războaielor prin intermediari din Ucraina, are loc și al doilea dintre cele trei atacuri ale Islamului împotriva țării celei slăvite. Primul atac al celei de-a treia vai a venit la 11 septembrie 2001, iar sigilarea celor o sută patruzeci și patru de mii a început. Timpul sigilării se încheie la legea duminicală care va veni în curând în Statele Unite, când Islamul celei de-a treia vai va lovi din nou Statele Unite. Prima și ultima lovitură sunt aceeași, și amândouă marchează o voce a îngerului din Apocalipsa optsprezece, care este și glasul celui de-al treilea înger, care este și sunarea celei de-a șaptea trâmbițe, care este și cea de-a treia vai.
In the middle of those two attacks, which are two voices, which are the sound of the seventh trumpet, Islam of the third woe attacked, not the modern spiritual glorious land, but the ancient literal glorious land on October 7, 2023.
În mijlocul acelor două atacuri, care sunt două glasuri, care sunt sunetul celei de-a șaptea trâmbițe, Islamul celei de-a treia nenorociri a atacat, nu țara slăvită spirituală modernă, ci țara slăvită literală antică, la 7 octombrie 2023.
The warfare that then began, is now taking place in the exact area where the Battle of Raphia occurred as described in verses eleven and twelve. The Gaza strip is the borderline between the southern kingdom of Judah and Egypt. October 7, 2023, is a wheel within the other wheels that marks the rebellion, or thirteenth letter in the Hebrew alphabet that together with the first and the last letters creates the word “truth.”
Războiul care a început atunci are loc acum chiar în zona exactă în care s-a desfășurat Bătălia de la Rafia, așa cum este descrisă în versetele unsprezece și doisprezece. Fâșia Gaza este linia de hotar dintre regatul de sud al lui Iuda și Egipt. 7 octombrie 2023 este o roată în mijlocul celorlalte roți, care marchează răzvrătirea, sau a treisprezecea literă din alfabetul ebraic, care împreună cu prima și ultima literă alcătuiește cuvântul „adevăr”.
The second attack against the glorious land by Islam of the third woe, took place on October 7, 2023, and it took place in the exact area that the ancient Battle of Raphia occurred in fulfillment of verses eleven and twelve. The second attack upon the glorious land, is through prophetic geographic symbolism, connected to the second battle of the proxy wars, as represented by the war in Ukraine.
Al doilea atac împotriva țării glorioase de către islamul celui de-al treilea vai a avut loc la 7 octombrie 2023 și s-a desfășurat în exact aceeași zonă în care a avut loc vechea Bătălie de la Rafia, în împlinirea versetelor unsprezece și doisprezece. Al doilea atac asupra țării glorioase este, prin simbolismul geografic profetic, legat de a doua bătălie a războaielor prin intermediari, așa cum este reprezentată de războiul din Ucraina.
Line upon line, the second battle of the proxy wars that is now under way in the Ukraine (The Borderland), includes the second note of the trumpet of the third woe (October 7, 2023), that is accomplished in the final period of the sealing of the one hundred and forty-four thousand. That sealing experience is illustrated by Daniel in chapter ten, when he sees the “marah” vision after the twenty-one day period of mourning, which is the three and a half days that the two prophets were dead in the street. The vision was interpreted as the explanation of “what was to befall God’s people in the last days.”
Rând peste rând, a doua bătălie a războaielor prin interpuși, care este acum în desfășurare în Ucraina (Țara de Graniță), include a doua notă a trâmbiței celui de-al treilea vai (7 octombrie 2023), care se împlinește în perioada finală a sigilării celor o sută patruzeci și patru de mii. Acea experiență a sigilării este ilustrată de Daniel în capitolul zece, când vede viziunea „marah” după perioada de douăzeci și una de zile de jale, care sunt cele trei zile și jumătate în care cei doi profeți au fost morți pe uliță. Viziunea a fost interpretată ca fiind explicația „a ceea ce avea să vină peste poporul lui Dumnezeu în zilele de pe urmă.”
The truth that is represented by the vision of the Hiddekel River, which is the sealing truth, is fulfilled in the prophetic history of verses eleven through fifteen. It is the history of verse forty that begins in 1989, and continues to verse forty-one and the soon coming Sunday law. It is the history of the sixth, richest president in verse two that is represented until the seventh kingdom of “Alexander the Great” as noted in verse three.
Adevărul reprezentat de vedenia râului Hidechel, adevărul pecetluirii, se împlinește în istoria profetică a versetelor unsprezece până la cincisprezece. Este istoria versetului patruzeci, care începe în 1989 și continuă până la versetul patruzeci și unu și la iminenta lege duminicală. Este istoria celui de-al șaselea, cel mai bogat președinte din versetul doi, care este reprezentată până la a șaptea împărăție a lui „Alexandru cel Mare”, așa cum este consemnat în versetul trei.
The history which began at the commencement of the second battle of the proxy wars in 2014, that was followed by the richest president beginning his campaign in 2015, is the empty area of verse forty, from 1989 unto the Sunday law in verse forty-one, and it is also the empty area from the sixth, richest president in verse two, unto the seventh kingdom. It is the history that began with the first voice of Revelation chapter eighteen on September 11, 2001, and ends with the second voice at the hour of the great earthquake in chapter eleven of Revelation. That history is also the period of history identified by Ezekiel in chapter twelve, where every vision is fulfilled. That period of time is the sealing time of the one hundred and forty-four thousand. The sanctification of God’s people is accomplished through His word.
Istoria care a început la debutul celei de-a doua bătălii a războaielor prin interpuși, în 2014, urmată de cel mai bogat președinte care și-a început campania în 2015, este spațiul gol al versetului patruzeci, de la 1989 până la legea duminicală din versetul patruzeci și unu; și este, de asemenea, spațiul gol de la al șaselea, cel mai bogat președinte din versetul doi, până la a șaptea împărăție. Este istoria care a început cu primul glas din Apocalipsa capitolul optsprezece, la 11 septembrie 2001, și se încheie cu al doilea glas la ceasul marelui cutremur din capitolul unsprezece din Apocalipsa. Acea istorie este, de asemenea, perioada de istorie identificată de Ezechiel în capitolul doisprezece, unde fiecare vedenie se împlinește. Acea perioadă de timp este timpul sigilării celor o sută patruzeci și patru de mii. Sfințirea poporului lui Dumnezeu este împlinită prin Cuvântul Său.
Sanctify them through thy truth: thy word is truth. John 17:17.
Sfințește-i întru adevărul Tău: cuvântul Tău este adevărul. Ioan 17:17.
We will continue this study in the next article.
Vom continua acest studiu în articolul următor.
“This vision was given to Ezekiel at a time when his mind was filled with gloomy forebodings. He saw the land of his fathers lying desolate. The city that was once full of people was no longer inhabited. The voice of mirth and the song of praise were no more heard within her walls. The prophet himself was a stranger in a strange land, where boundless ambition and savage cruelty reigned supreme. That which he saw and heard of human tyranny and wrong distressed his soul, and he mourned bitterly day and night. But the wonderful symbols presented before him beside the river Chebar revealed an overruling power mightier than that of earthly rulers. Above the proud and cruel monarchs of Assyria and Babylon the God of mercy and truth was enthroned.
Această viziune i-a fost dată lui Ezechiel într-o vreme când mintea lui era plină de sumbre presimțiri. El vedea țara părinților săi zăcând pustiită. Cetatea care odinioară era plină de oameni nu mai era locuită. În lăuntrul zidurilor ei nu se mai auzeau glasul veseliei și cântarea de laudă. Însuși profetul era un străin într-o țară străină, unde ambiția fără margini și cruzimea sălbatică domneau în chip suveran. Ceea ce vedea și auzea din tirania și nedreptatea omenească îi chinuia sufletul, și jelea cu amar zi și noapte. Dar simbolurile minunate înfățișate înaintea lui, lângă râul Chebar, i-au descoperit o putere cârmuitoare mai tare decât aceea a stăpânitorilor pământești. Deasupra trufașilor și cruzi monarhi ai Asiriei și Babilonului era întronat Dumnezeul milei și al adevărului.
“The wheellike complications that appeared to the prophet to be involved in such confusion were under the guidance of an infinite hand. The Spirit of God, revealed to him as moving and directing these wheels, brought harmony out of confusion; so the whole world was under His control. Myriads of glorified beings were ready at His word to overrule the power and policy of evil men, and bring good to His faithful ones.
Complicațiile asemănătoare unor roți, care i se păreau profetului a fi angrenate într-o asemenea confuzie, erau sub călăuzirea unei mâini infinite. Duhul lui Dumnezeu, descoperit lui drept Cel care mișcă și cârmuiește aceste roți, a adus armonie din confuzie; astfel, întreaga lume se afla sub controlul Său. Miriade de ființe preaslăvite erau gata, la cuvântul Său, să înfrângă puterea și planurile oamenilor răi și să aducă bine celor credincioși ai Săi.
“In like manner, when God was about to open to the beloved John the history of the church for future ages, He gave him an assurance of the Saviour’s interest and care for His people by revealing to him ‘One like unto the Son of man,’ walking among the candlesticks, which symbolized the seven churches. While John was shown the last great struggles of the church with earthly powers, he was also permitted to behold the final victory and deliverance of the faithful. He saw the church brought into deadly conflict with the beast and his image, and the worship of that beast enforced on pain of death. But looking beyond the smoke and din of the battle, he beheld a company upon Mount Zion with the Lamb, having, instead of the mark of the beast, the ‘Father’s name written in their foreheads.’ And again he saw ‘them that had gotten the victory over the beast, and over his image, and over his mark, and over the number of his name, stand on the sea of glass, having the harps of God’ and singing the song of Moses and the Lamb.
Tot astfel, când Dumnezeu era pe punctul de a-i deschide preaiubitului Ioan istoria bisericii pentru veacurile viitoare, i-a dat asigurarea interesului și purtării de grijă a Mântuitorului față de poporul Său, descoperindu-i „Unul asemenea cu Fiul omului”, care umbla printre sfeșnicele ce simbolizau cele șapte biserici. În timp ce lui Ioan i se arătau ultimele mari lupte ale bisericii cu puterile pământești, i s-a îngăduit, de asemenea, să contemple biruința finală și izbăvirea celor credincioși. A văzut biserica adusă într-un conflict pe viață și pe moarte cu fiara și cu chipul ei, iar închinarea la acea fiară impusă sub pedeapsa cu moartea. Dar, privind dincolo de fumul și vuietul bătăliei, a zărit o ceată pe Muntele Sion, împreună cu Mielul, având, în locul semnului fiarei, „Numele Tatălui scris pe frunțile lor”. Și iarăși i-a văzut pe „cei ce biruiseră fiara și chipul ei și semnul ei și numărul numelui ei, stând pe marea de sticlă, având harpele lui Dumnezeu” și cântând cântarea lui Moise și a Mielului.
“These lessons are for our benefit. We need to stay our faith upon God, for there is just before us a time that will try men’s souls. Christ, upon the Mount of Olives, rehearsed the fearful judgments that were to precede His second coming: ‘Ye shall hear of wars and rumors of wars.’ ‘Nation shall rise against nation, and kingdom against kingdom: and there shall be famines, and pestilences, and earthquakes, in divers places. All these are the beginning of sorrows.’ While these prophecies received a partial fulfillment at the destruction of Jerusalem, they have a more direct application to the last days.
Aceste învățături sunt spre folosul nostru. Trebuie să ne întărim credința în Dumnezeu, căci ne stă chiar înainte o vreme care va pune la încercare sufletele oamenilor. Hristos, pe Muntele Măslinilor, a descris înfricoșătoarele judecăți care aveau să preceadă a doua Sa venire: 'Veți auzi de războaie și zvonuri de războaie.' 'Se va ridica neam împotriva neamului și împărăție împotriva împărăției; și vor fi foamete, molime și cutremure, în felurite locuri. Toate acestea sunt începutul durerilor.' Deși aceste profeții au cunoscut o împlinire parțială la distrugerea Ierusalimului, ele au o aplicare mai directă la zilele de pe urmă.
“We are standing on the threshold of great and solemn events. Prophecy is fast fulfilling. The Lord is at the door. There is soon to open before us a period of overwhelming interest to all living. The controversies of the past are to be revived; new controversies will arise. The scenes to be enacted in our world are not yet even dreamed of. Satan is at work through human agencies. Those who are making an effort to change the Constitution and secure a law enforcing Sunday observance little realize what will be the result. A crisis is just upon us.
Ne aflăm pe pragul unor evenimente mari și solemne. Profeția se împlinește cu repeziciune. Domnul este la ușă. Curând se va deschide înaintea noastră o perioadă de un interes copleșitor pentru toți cei vii. Controversele trecutului vor fi reaprinse; vor apărea controverse noi. Scenele care urmează să se desfășoare în lumea noastră nu au fost încă nici măcar visate. Satana lucrează prin agenți umani. Aceia care depun eforturi pentru a schimba Constituția și a asigura adoptarea unei legi care să impună păzirea duminicii abia dacă își dau seama care va fi rezultatul. O criză este chiar la ușă.
“But God’s servants are not to trust to themselves in this great emergency. In the visions given to Isaiah, to Ezekiel, and to John we see how closely heaven is connected with the events taking place upon the earth and how great is the care of God for those who are loyal to Him. The world is not without a ruler. The program of coming events is in the hands of the Lord. The Majesty of heaven has the destiny of nations, as well as the concerns of His church, in His own charge.” Testimonies, volume 5, 752, 753.
Dar slujitorii lui Dumnezeu nu trebuie să se încreadă în ei înșiși în această mare criză. În viziunile date lui Isaia, lui Ezechiel și lui Ioan vedem cât de strâns este cerul legat de evenimentele care au loc pe pământ și cât de mare este grija lui Dumnezeu pentru cei care Îi sunt credincioși. Lumea nu este lipsită de un Suveran. Programul evenimentelor viitoare este în mâinile Domnului. Maiestatea cerului are în propria Sa grijă destinul națiunilor, precum și treburile Bisericii Sale. Mărturii, volumul 5, 752, 753.