Cartea lui Ioel și Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea Laodiceană - Numărul douăzeci și șapte

Nous consignons les vérités que le Lion de la tribu de Juda est en train de desceller. Nous mettons les vérités en ordre afin de traiter le message de Joël, que Pierre a identifié comme étant le message de la pluie de l’arrière-saison dans le livre des Actes. Nous nous approchons des vérités qui sont maintenant en cours d’accomplissement, en tant que vérités qui opèrent la séparation finale des deux classes qui se manifestent toujours lorsqu’une vérité éprouvante est descellée. Nous traitons aussi ces mêmes vérités descellées non seulement comme les paroles du troisième ange qui sépare, mais aussi comme les paroles qui accomplissent le scellement des cent quarante-quatre mille. Le troisième ange à la fois purge et purifie.

Fiindcă din iulie 2023, Leul din seminția lui Iuda a desfăcut în mod progresiv pecețile unor adevăruri asociate cu liniile exterioare și interioare din istoria rămășiței poporului lui Dumnezeu. Deschidem acum cartea lui Matei, cu scopul de a înțelege rolul lui Petru. Petru este un simbol al relației de legământ a lui Hristos cu mireasa Sa creștină—biserica pe care El avea să o zidească pe Stâncă. Petru reprezintă atât prima, cât și ultima mireasă creștină. Petru este prezentat ca acest simbol chiar în versetul de mijloc al capitolelor unsprezece și douăzeci și doi din Matei, iar acele capitole sunt capitolele de mijloc ale liniilor paralele ale Genezei și Apocalipsei, de la capitolul unsprezece la douăzeci și doi. Petru îi reprezintă pe cei o sută patruzeci și patru de mii în zilele de pe urmă, iar în pasaj el se află la Cezareea lui Filip, care este Panium din Daniel 11:13–15.

Peter ezali na Panium, mpe azali mpe na mokolo ya Pentekote, na etando ya likoló na ngonga ya misato, mpe sima na tempelo na ngonga ya libwa. Bangonga motoba wana ezali komonisa eleko ya ntango oyo bato nkóto nkama moko na ntuku minei na minei bazali kotiyama elembo ya bulee kino na koya ya mobeko ya Lomingo. Kobakama ya Klisto na ekulusu mpe ebandaki na ngonga ya misato, mpe Akufaki na ngonga ya libwa; yango ememaki na lisekwa, oyo ebandisaki eleko ya Pentekote oyo esukaki elongo na Peter na Pentekote na ngonga ya misato mpe ya libwa. Tango Bobateli ya Likoló atindaki Nsango Malamu epai ya Bapagano, Kornelio atindaki bato mpo na kobenga Peter na ngonga ya libwa. Ngonga ya misato mpe ezalaki komonisa likabo ya ntongo, mpe ngonga ya libwa likabo ya mpokwa.

Perioada de șase ore a fost reprezentată de perioada adunării de tabără de la Exeter și de marea dezamăgire din 22 octombrie 1844. În cartea Faptele Apostolilor, Petru este prezentat ca ajungând la unitate cu ceilalți care alcătuiesc cei o sută patruzeci și patru de mii la sfârșitul capitolului întâi, când Iuda este înlocuit cu Matia. Numărul a fost atunci completat. În această relatare este identificată o progresie specifică.

Petru este mai întâi în camera de sus, iar după aceea în templu. Când se află în camera de sus, este ceasul al treilea, iar în templu, este ceasul al nouălea. Prezentarea la ceasul al treilea a avut ca rezultat botezul a trei mii de suflete.

Duhereye ku mibare iri ku mpera y’igice cya mbere, kugeza ku rusengero ku isaha ya cyenda, icyo gihe kigereranya ishyirwaho ikimenyetso ry’abantu ibihumbi ijana na mirongo ine na bine.

Cei o sută patruzeci și patru de mii vor prezenta solia îndreptățirii prin credință, care este, în adevăr, solia îngerului al treilea. Îndreptățirea este lucrarea lui Dumnezeu prin care slava omului este coborâtă în țărână, așa cum a remarcat atât de potrivit sora White.

Exemplu al soliei îndreptățirii, așa cum este prezentată de cei o sută patruzeci și patru de mii, este Ghedeon, care este un om al legământului, căci numele lui a fost schimbat în Ierubaal. Solia lui Ghedeon a constat în a pune o făclie aprinsă înăuntrul unui vas de lut, apoi a sfărâma vasul, a suna din trâmbiță și a striga: „sabia Domnului și a lui Ghedeon”. Sabia lui Ghedeon era, de asemenea, sabia Domnului, căci sabia este Cuvântul lui Dumnezeu, care este unirea Dumnezeirii cu umanitatea. Acea solie era reprezentată prin trâmbiță și prin strigătul lui, în timp ce sfărâma vasul. Vasul este umanitatea, care trebuie să fie zdrobită sau smerită până în țărână, pentru ca slava luminii lui Dumnezeu să poată străluci.

Înainte de a proclama mesajul, Ghedeon a adunat trei sute de bărbați printr-un proces de încercare. Când procesul s-a încheiat, Ghedeon avea trei sute de bărbați. 300 este zeciuiala celor trei mii de la Cincizecime. Ei reprezintă oștirea care este ridicată în Ezechiel treizeci și șapte, care intră în legământul cel veșnic.

Casa lui Israel este tăiată după părțile ei, iar Ezechiel urmează să ilustreze cum părțile lui Iuda și ale lui Efraim, care au fost tăiate, vor deveni o singură națiune. Acea oaste este alcătuită din două toiege care au fost despărțite, dar care sunt unite într-un singur toiag atunci când intră în legământ cu Dumnezeu.

„Păgânii vor cunoaște că Domnul” sfințește pe Israel, atunci când Își pune sanctuarul în mijlocul lor. Unirea sanctuarului lui Dumnezeu cu poporul lui Dumnezeu reprezintă unirea templului omenesc cu templul divin, iar când aceasta are loc, cei 300 credincioși ai lui Dumnezeu sunt sigilați, iar lumea nu poate fi avertizată decât văzând un popor care este sfințit în timpul crizei legii duminicale.

Sanctuarul lui Dumnezeu este unit cu biserica Sa atunci când biserica se transformă din biserica luptătoare în biserica triumfătoare. Legământul la care se referă Ezechiel este prezentat în legătură cu unirea celor două toiege, care alcătuiesc un singur neam.

Toiagul lui Efraim și toiagul lui Iuda sunt cele două împrăștieri de 2520 de ani împotriva lui Efraim și Iuda, care și-au atins încheierea în 1798 și, respectiv, la 22 octombrie 1844. Ei au devenit singura națiune a Israelului spiritual modern la 22 octombrie 1844, când a început lucrarea de curățire a poporului Său, sau a sanctuarului Său. Acea istorie prefigurează istoria celor o sută patruzeci și patru de mii, care vor fi curățiți și purificați prin Solul legământului, care vine deodată la templul său, la legea duminicală. Când această curățire va fi împlinită, chiar înainte de legea duminicală, biserica triumfătoare va avea un împărat peste ea, iar acel împărat este David, care și-a început domnia la vârsta de treizeci de ani. Este același David care, în capitolul întâi din Matei, este a paisprezecea generație de la Avraam. Aceasta identifică o a treia mărturie a lui David la legea duminicală. Oștirea puternică ridicată din cele două toiege este condusă de împăratul David, atunci când biserica este curățită de neghină.

Acea oaste sunt, de asemenea, preoții din întâia epistolă a lui Petru, capitolul doi, care au treizeci de ani când își încep slujirea.

Acei preoți au fost, de asemenea, prefigurați de cei trei sute de predicatori milleriți care au luat cele trei sute de hărți din 1843 care au fost publicate și au folosit hărțile pentru a duce solia generației lor.

Cei 300 de predicatori milleriți și-au împlinit lucrarea în cursul istoriei primului înger, iar inspirația ne spune că primul înger îl prefigurează pe al treilea înger. Ei erau, potrivit lui Joseph Bates, „toți de aceeași plămadă”. Ghedeon își instruiește oastea de trei sute să facă așa cum a făcut el. Cei 300 de predicatori milleriți, care au fost prefigurați de oastea de trei sute a lui Ghedeon, trebuie să fie aliniați la 11 septembrie, unde prima solie este împuternicită și începe punerea la probă.

Numele lui Ghedeon este schimbat în Ierubaal, însemnând „a se lupta cu Baal”. Ghedeon înseamnă „tăietor de copaci”, iar Ioan Botezătorul a pus securea la rădăcina pomului. Ioan l-a prefigurat pe William Miller, solul primului înger, aici fiind punctul în care se aliniază Ghedeon. Ghedeon este Miller, Ilie alfa, în istoria celor trei îngeri.

Madianiții sunt vrăjmașul de la miazănoapte și tăbărâseră lângă dealul Moreh, iar Ghedeon era lângă izvorul Harod, care înseamnă frică și groază. 11 septembrie a introdus terorismul, iar prima solie este o chemare de a vă teme de Dumnezeu. Ghedeon se află la 11 septembrie, la izvorul Harod (terorismul), iar vrăjmașul de la miazănoapte este în vale, lângă dealul Moreh, care înseamnă ploaie timpurie. La 11 septembrie, stropirea ploii târzii, care este ploaia timpurie, a început să cadă de pe dealul Moreh. După cea dintâi dintre cele două probe, cei douăzeci și două de mii au fost trimiși acasă de la muntele Galaad. Galaad înseamnă semn de hotar, iar semnul de hotar la care cei douăzeci și două de mii au fost trimiși acasă este prima dezamăgire din 19 aprilie 1844 sau 18 iulie 2020. Douăzeci și doi marchează semnul de hotar al primei dezamăgiri, după cum 22 identifică ziua când marea dezamăgire a sosit la 22 octombrie 1844.

የሚቀጥለው ፈተና የውኃው ፈተና ነበር፤ ይህም በሚለራይት ታሪክ ውስጥ በኤክሴተር የሰፈር ስብሰባ ተመስርቶ ይታያል፣ በዚያም ከውኃ ጋር የተያያዙ ሁለት ድንኳኖች ነበሩ፣ ስለዚህም ሁለት ክፍሎች አምላኪዎችን ይወክሉ ነበር። ኤክሴተር ማለት “በውኃ ላይ ያለ ምሽግ” ማለት ሲሆን፣ ሌላው ድንኳን ከዋተርታውን የመጡት ሞኞች ደናግል ተቀምጠውበት ነበር። ኤክሴተር የጌዴዎንን የውኃ ፈተና ይወክላል፤ ነገር ግን ጉዳዩ ውኃው ራሱ እንደ ሆነ አይደለም፣ ውኃውን ለመጠጣት የተጠቀሙት ዘዴ ነበር። አንዱ ክፍል ውኃውን እየቀዱ ሲጠጡ መጓዛቸውን ለመቀጠል እጅግ ደክሞአቸው ነበር፤ ሌላው ክፍል ግን ወደፊት መንቀሳቀሳቸውን ቀጥለው ነበር። አንዱ ክፍል የድካም ክፍል ነበር፣ ይህም ከመልካም ተጓዥዋ ራሔል በተቃራኒ በልያ የተወከለ ነበር።

Slujirea organizației Future for America a fost Gideon la 11 septembrie, când primul dintre două teste avea să elimine o mare categorie din ceata lui Gideon. Terorismul de la 11 septembrie identifică izvorul lui Harod al fricii și terorii, iar dealul More identifică începutul ploii târzii. O separare a avut loc la 18 iulie 2020, când douăzeci și două de mii au plecat, marcând astfel sosirea timpului de zăbavă prin numărul douăzeci și doi. Cei trei sute ai lui Gideon sunt aceia care trec al doilea test, care este testul metodologiei ploii târzii, așa cum este identificată în Isaia douăzeci și opt.

Петар е и во Паниум и во Педесетница. Педесетница е неделниот закон, а и Даниел единаесет, стих шеснаесет, исто така е неделниот закон. Стиховите тринаесет до петнаесет од единаесеттата глава на Даниел се Паниум, и тие стихови ја претставуваат надворешната пророчка историја што води до неделниот закон, а Петар во Дела, во третиот и деветтиот час, ја претставува внатрешната пророчка историја што води до неделниот закон. Надворешната линија ја поистоветува историјата што води до жигот на ѕверот, а внатрешната ја поистоветува историјата на запечатувањето на сто и четириесет и четирите илјади. Бидејќи Петар е толку важен симбол и во надворешната и во внатрешната историја што сега е во процес на исполнување, се чинеше соодветно Петар да се постави во пророчкиот контекст што се одвива под површинското читање на Писмото.

Cele douăsprezece profeții mesianice care sunt marcate ca împlinite în cartea lui Matei reprezintă istoria celor o sută patruzeci și patru de mii. „Vremea sfârșitului” marchează începutul unei mișcări de reformă și, după cum nașterea lui Aaron și a lui Moise a marcat „vremea sfârșitului” în linia lui Moise, alfa lui Hristos, tot astfel nașterea lui Ioan și a vărului său Isus a marcat „vremea sfârșitului” în 1989. Dacă merită să luăm în considerare cele douăsprezece profeții mesianice devine și mai intrigant atunci când este pus în context prin ridicarea unei alte întrebări. Ce altă carte biblică marchează atâtea împliniri mesianice câte se găsesc în Matei?

Fiecare mișcare reformatoare are un punct de început, care este desemnat în cartea lui Daniel drept „timpul sfârșitului”. Timpul sfârșitului în mișcarea reformatoare a lui Hristos a fost nașterea Sa, care a prefigurat atât anul 1798, cât și anul 1989,

1989 a fost timpul sfârșitului pentru mișcarea celui de-al treilea înger. El a venit la 126 de ani după răzvrătirea din 1863 și a fost reprezentat de Ronald Reagan și George Bush tatăl. Timpul sfârșitului în istoria lui Moise a fost nașterea lui Aaron și a lui Moise, după cum timpul sfârșitului în istoria lui Hristos a fost nașterea lui Ioan Botezătorul și a lui Hristos. Când cartea lui Daniel este desigilată, așa cum a fost în 1989, are loc o creștere a cunoștinței. Acea creștere a cunoștinței conduce la al doilea waymark, identificând momentul în care un mesaj de punere la probă este dezvoltat din cunoștința care a fost desigilată.

Kila vuguvugu la matengenezo huashiria hatua ambayo ujumbe huwekwa katika mfumo rasmi na baadaye huwa ujumbe wa kujaribu. Kristo daima hufafanua jaribu hilo mapema kabla ya kuwawajibisha wanaume na wanawake kwa jaribu hilo. Adamu na Hawa waliambiwa mapema kuhusu matokeo ambayo yangetokea iwapo wangekosa kutii, na Mungu habadiliki kamwe.

विलियम मिलर ने 1831 से 1833 के दौरान पहले स्वर्गदूत के परीक्षात्मक संदेश को “औपचारिक रूप” दिया। एक लाख चवालीस हजारों का संदेश 1996 में औपचारिक रूप से स्थापित किया गया, जब *Time of the End* पत्रिका प्रकाशित हुई, जो दानिय्येल ग्यारह के अंतिम छह पदों पर विचार करती है, जिन्हें 1989 में खोला गया था। उसी वर्ष *Prophetic Time Lines* शीर्षक प्रकाशन भी प्रकाशित हुआ, और उसने उस पद्धति को प्रस्तुत किया जो विलियम मिलर द्वारा अपनाए गए नियमों की अपेक्षा बाईस गुना अधिक सामर्थी है। वे नियम अब *Prophetic Keys* प्रकाशन में प्रस्तुत किए गए हैं। वे नियम, जिनका उपयोग तीसरे स्वर्गदूत का संदेश प्रचार करने वाले सभी लोग करेंगे, मिलर के नियम हैं।

Pravila Millera jesu alfa, a Proročki ključevi jesu omega. Jedini način da se prođe proročku poruku kušanja jeste da se primijeni metodologija proučavanja izložena u Božjoj Riječi. Istinska poruka ne može se odvojiti od istinske metodologije koja tu poruku uspostavlja. U svakom reformnom pokretu iznosi se poruka kušanja za taj naraštaj, i ona uključuje ispravnu metodologiju kao sastavni element putokaza. Milerova poruka bila je zasnovana na otpečaćivanju knjige proroka Danila. Njegova poruka bila je Gideonova poruka, jer je i ona takođe proizvela vojsku od tri stotine.

Mesajul lui Miller a fost „trâmbița” și „sabia”. Totuși, era sabia atât a lui Ghedeon, cât și a Domnului. Cuvântul Domnului a fost publicat în 1611, iar 220 de ani mai târziu Miller și-a publicat mesajul primului înger. Declarația de Independență a fost publicată în 1776, iar 220 de ani mai târziu, în 1996, a fost publicat mesajul celui de-al treilea înger. Al lui Miller a fost mesajul intern al primului înger pentru poporul lui Dumnezeu, așa cum este reprezentat prin viziunea Râului Ulai, anunțând deschiderea judecății. Mesajul celui de-al treilea înger din Future for America este mesajul extern al poporului lui Dumnezeu, așa cum este reprezentat prin viziunea Râului Hidechel, anunțând încheierea judecății.

Mbinu ya kiunabii inawakilishwa na mojawapo ya unabii wa Kimasihi uliotambuliwa na Mathayo kuwa ulitimizwa na Kristo, na kwa kufanya hivyo inaifananisha 1831, huku “baba” akimwakilisha mwana wake mwaka 1996. Mashahidi wawili wa mbinu ni alfa na omega, na kwa ushiriki wa mjumbe wa kibinadamu, kwa pamoja wanaanzisha uhusiano wa baba na mwana, ambao ndio uhusiano wa ujumbe wa Eliya wa Malaki. Mioyo ya baba inageuzwa kuelekea kwa watoto, na vivyo hivyo kinyume chake. Sheria za Miller zinapaswa kuunganishwa na sheria zinazoitwa Funguo za Kiunabii. Nuru mpya lazima ijengwe juu ya nuru ya zamani. Wale wanaochagua kutotumia mbinu ya 1831 na 1996 wamelaaniwa. Kundi moja limelaaniwa, na jingine limebarikiwa. Chaguo ni lako?

Les paroles obscures, les paraboles que le Lion de la tribu de Juda « prononce », représentent des présentations, ligne sur ligne, de vérités qui ont été scellées, ou tenues secrètes, dès la fondation du monde. Une fois le message formalisé, il est dès lors investi d’une puissance par l’accomplissement d’une prophétie qui marque le commencement d’un temps d’épreuve.

Când ploaia târzie a început să stropească la 11 septembrie 2001, răzvrătirea din 1888 și aceea a lui Core s-au repetat. La răzvrătirea de la Minneapolis din 1888 și în răzvrătirea lui Core, solii aleși de Dumnezeu au fost respinși împreună cu solia pe care au prezentat-o. Copilul și apa din copaie au fost aruncate împreună. Au fost aruncate sub premisa că întreaga adunare era la fel de sfântă ca aceia pe care Dumnezeu îi alesese. Răzvrătiții nu au fost în stare să vadă Divinitatea împreună cu solii omenești. Tot ceea ce puteau vedea erau ei înșiși, omenirea lipsită de Divinitate; de aceea, au crezut că toți erau la fel.

Răzvrătirea lui Core, 1888 și 11 septembrie sunt reprezentate ca un refuz de a se supune alegerii lui Dumnezeu privind conducerea desemnată, în timp ce se pune încredere într-o definiție falsă a adunării lui Dumnezeu. Ieremia identifică același fenomen atunci când răzvrătiții au pretins: „Templul Domnului, Templul Domnului sunt acestea.”

Cuvintele mincinoase ale iudeilor din vremea lui Ieremia sunt cuvintele mincinoase ale lui Core și ale cetei lui, ale răzvrătiților din 1888 și, desigur, ale răzvrătiților de la 11 septembrie. Ele sunt minciunile sub care se ascund bețivii lui Efraim în Isaia douăzeci și opt.

De asemenea, este minciuna care reprezintă lipsa dragostei pentru Adevăr, fapt care aduce o lucrare puternică de rătăcire în 2 Tesaloniceni.

„Cuvintele mincinoase” reprezintă ideea nechibzuită că în biserică se găsește mântuirea, și nu în mesagerii aleși și în mesajele alese ale lui Dumnezeu. Legătura dintre Dumnezeu și om este înfăptuită și menținută numai prin Cuvântul Său. El este Cuvântul, și nimeni nu vine la Tatăl decât prin Cuvântul. Hristos este reprezentat prin mesagerii Săi aleși și prin mesajul pe care îl prezintă ei. A crede altfel înseamnă a urî Adevărul și a crede o minciună. Ieremia îi osândește pe iudeii care își pun încrederea în templu, amintindu-le de Șilo, unde se aflase Chivotul lui Dumnezeu încă de la intrarea în Țara Făgăduită.

Eli cel rău și cei doi fii răi ai săi, Hofni și Fineas, sunt paraleli și se aliniază cu Core, Datan și Abiram pentru că au îngăduit dezvoltarea unei apostazii tot mai mari până când timpul de probă s-a încheiat și toți trei au murit în aceeași zi, la fel ca și Core, Datan și Abiram. Toți mor la legea duminicală!

Na 9/11, pobuna Korahova i pobuna Elijeva, pobuna Judejaca u Jeremijinom svjedočanstvu i pobunjenici iz 1888. odbacuju poruku i glasnike toga razdoblja te se bune protiv njih. To razdoblje završava na nedjeljnom zakonu nakon dva testa. Prvi test traje od 9/11 do 18. srpnja 2020., a drugi test jest čišćenje i pečaćenje predstavljeno porukom Ponoćnog poklika. Iz toga procesa pročišćenja Gideon i njegovih tri stotine bivaju pripravljeni da zatrube u svoje trube, i to čine kada Samuel biva podignut na nedjeljnom zakonu, što je vrijeme kada Filistejci zarobljavaju Kovčeg. Tada se pobjedonosna Crkva uzdiže kao stijeg.

Acea biserică are un împărat, pe nume David, și un profet reprezentat de Ezechiel și de Samuel, la răsturnarea Șilohului. Biserica va avea, de asemenea, preoția reprezentată de Iosif. Timpul de încercare al legii duminicale este acela în care focul Duhului Sfânt este revărsat fără măsură, așa cum este reprezentat de pecetea a șaptea. Acel foc îi nimicește pe oamenii de renume care s-au răzvrătit împreună cu Core, Datan, Abiram, Eli, Hofni, Fineas și pe răzvrătiții din 1888.

Însuși acel foc al revărsării Duhului Sfânt este fundalul dramei bisericii triumfătoare. Biserica este reprezentată de împăratul David, profetul Ezechiel și Iosif, preotul. Aceștia trei stau în focul care îi nimicește pe cei 250 de bărbați de seamă, după cum focul lui Nebucadnețar i-a nimicit pe oamenii care i-au aruncat pe cei trei vrednici în cuptor. Ca biserică triumfătoare, întreaga lume privește cum sunt aruncați în cuptorul de foc și, deodată, Fiul lui Dumnezeu Se arată împreună cu profetul, preotul și împăratul bisericii — reprezentați prin Șadrac, Meșac și Abed-Nego. Patru bărbați de treizeci de ani în cuptorul de foc, reprezentând adevărul că Divinitatea unită cu omenirea nu păcătuiește!

Core, Datan și Abiram, care sunt de asemenea Eli, Hofni și Fineas, sunt contrafacerea bisericii triumfătoare, alcătuită dintr-un profet, un preot și un rege. Acei trei sunt cei 300 ai lui Ghedeon, cele trei mii de suflete de la Cincizecime, cei 300 de predicatori milleriți, cele trei sute de diagrame din 1843, care au treizeci de ani atunci când sosește legea duminicală și focul se coboară din cer. La Ilie, focul era pentru a face deosebirea între prorocii adevărați și cei falși. Focul care se coboară în Levitic în ziua „a opta”, când Aaron începe să slujească, mistuie jertfa lui Aaron, care este jertfa din Maleahi trei, plăcută ca în anii de odinioară. Același foc îi nimicește pe aceia care aduc foc străin sau obișnuit, așa cum sunt reprezentați de Hofni și Fineas, fiii lui Aaron.

Când Dumnezeu îl confirmă pe adevăratul profet prin Ilie sau pe adevăratul preot prin Aaron, focul duce la moartea falșilor proroci ai lui Baal, care sunt, de asemenea, Hofni și Fineas. Hofni și Fineas sunt fiii lui Aaron; ei sunt ultima generație a unui popor al legământului care este vărsat din gura Domnului la legea duminicală.

„Obișnuitul foc” este ceea ce a folosit fiul lui Aaron când a început preoția. Numărul „81” este un simbol al preoției, iar în Leviticul opt, versetul unu, sunt ilustrate cele șapte zile de curățire și consacrare ale preotului. Veșmintele lor sunt îndepărtate și înlocuite cu veșmintele Marelui Preot ceresc, așa cum este ilustrat în vedenia lui Zaharia despre Iosua și îngerul, în capitolul trei. Cei 300 din Zaharia sunt reprezentați ca „oameni de mirare”, căci ei reprezentau în istorie timpul când Dumnezeu îndepărtează nelegiuirile poporului Său, care este legea duminicală, când biserica este transformată din luptătoare în biruitoare. După șapte zile de consacrare, au început să slujească în ziua a opta.

Ziua a opta este un simbol al celui de-al optulea, care este dintre cei șapte, al transformării Laodiceii în Filadelfia, al celor opt suflete din arca lui Noe, al zilei a opta a circumciziei și al zilei a opta a învierii. Acea zi este legea duminicală, când rana de moarte a papalității este vindecată și, prin urmare, înviată, ea devine al optulea, care este dintre cei șapte.

Pe ziua a opta, preoții au început să slujească, însă fiii lui Aaron au adus „foc străin”. Adventismul pretinde că ei sunt templul Domnului, iar Sora White a identificat această pretenție ca fiind foc străin. Nu numai că este o minciună, dar este și foc străin, în contrast cu focul sfânt. Focul sfânt este solia Strigătului de la Miezul Nopții, iar focul străin este solia contrafăcută de pace și siguranță, care va fi ultima solie proclamată de câinii muți care au refuzat să latre și să dea o solie de avertizare. În capitolul nouă, Aaron aduce jertfa, iar focul coboară din cer și mistuie jertfa. Apoi, cei doi fii nelegiuiți ai săi aduc foc străin, iar focul lui Dumnezeu îi mistuie.

Bărbații din Battle Creek sunt Sinedriul modern, care se încred în structura bisericii lor mai presus de solia Martorului Credincios către Laodicea. Martorul Credincios către Laodicea este Hristos, și El nu Se schimbă niciodată, iar El a folosit întotdeauna oameni aleși de El Însuși pentru a prezenta solia unui popor care manifesta caracteristicile Laodiceei. Nu este nimic nou sub soare.

El a ales pe Moise, care fusese instruit numai de Dumnezeu timp de patruzeci de ani, aşa cum fuseseră instruiţi Isus şi vărul Său, Ioan. El i-a ales pe Moise, pe Hristos şi pe Ioan ca exemple ale celor instruiţi în afara sistemului formal de educaţie. Nazaretul reprezintă un simbol al unei persoane care a fost aleasă, aşa cum au fost noii parveniţi, Jones şi Waggoner, în răzvrătirea de la Minneapolis din 1888. Nazaretul reprezintă chemarea şi consacrarea unui om ales, însă omul ales este cetăţean al unei cetăţi dispreţuite.

Limbile bâlbâitoare din Isaia 28 îi reprezintă pe cei care au venit din Nazaret. După formalizarea mesajului lui Miller în 1831, mesajul a fost învestit cu putere prin împlinirea profeției despre al doilea vai, prefigurând împlinirea unei profeții despre al treilea vai la 11 septembrie. Vom aborda a treia profeție mesianică în articolul următor.